BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Raportul MCV pentru România a fost publicat. Vicepreşedintele CE: România se află pe drumul cel bun

    “România este pe drumul cel bun şi trebuie să rămână pe această cale. Combaterea corupţiei reprezintă în continuare cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate. Salutăm progresele înregistrate pe parcursul anului trecut, care vor trebui confirmate în 2015”, a declarat prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cel care gestionează rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria.

    “Continuând împreună în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care se bucură de sprijinul neechivoc al cetăţenilor, Comisia îşi va menţine sprijinul faţă de eforturile României de a obţine rezultate în ceea ce priveşte independenţa numirilor în funcţii de conducere din sistemul judiciar, finalizarea iniţiativelor legislative în curs şi combaterea sistematică a corupţiei”, a mai spus Timmermans.

    Raportul evaluează progresele recente realizate de România, evidenţiind o serie de domenii în care s-au înregistrat progrese în mod constant, fapt care indică durabilitatea acestora. Acţiunile întreprinse de principalele instituţii judiciare şi de autorităţile cu responsabilităţi în materie de integritate în vederea combaterii corupţiei la nivel înalt şi-au menţinut “o dinamică remarcabilă”, se arată în raport.

    Totodată, documentul precizează  că persistă “un sentiment clar că progresele realizate trebuie consolidate şi construite pe baze şi mai sigure”.

    Experţii apreciază că, “deşi punerea în aplicare a codurilor (Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal şi Codul de procedură penală) a demonstrat colaborarea pragmatică şi productivă dintre guvern şi sistemul judiciar, un an mai târziu, multe chestiuni legislative rămân nesoluţionate”.

    “Există în continuare o lipsă de consecvenţă în unele hotărâri ale instanţelor, aspect care reprezintă o sursă de îngrijorare. Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alţi cetăţeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective şi de un calendar fiabil. Au existat, de asemenea, cazuri în care Parlamentul a dat dovadă de reticenţă în a aplica hotărârile judecătoreşti definitive sau deciziile Curţii Constituţionale”, se arată în raport.

    CE: Următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an

    Comisia Europeană a anunţat, miercuri, că următorul raport MCV pentru România va fi prezentat, probabil, peste un an, pentru a oferi Bucureştiului răgazul necesar pentru a putea da curs recomandărilor sale şi pentru evalua rezultatele tangibile obţinute.

    “Consensul cu privire la necesitatea reformelor şi convingerea că progresele sunt tot mai solide câştigă din ce în ce mai mult teren, iar această tendinţă trebuie acum menţinută. Comisia aşteaptă cu interes să continue colaborarea strânsă cu România pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor MCV şi a monitoriza recomandările incluse în raportul adoptat astăzi. Următorul raport oficial va fi probabil prezentat în termen de aproximativ un an”, se arată într-un comunicat al CE.

    Executivul de la Bruxelles consideră că procesul de monitorizare în cadrul MCV, oportunităţile oferite de fondurile UE şi dialogul constructiv cu Comisia şi cu numeroase state membre continuă să reprezinte “un sprijin valoros” pentru consolidarea reformelor în România. 

    “Până la publicarea unui nou raport, Comisia va monitoriza îndeaproape şi pe o bază permanentă progresele înregistrate, prin intermediul unor misiuni periodice, precum şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre”, precizează CE.

    Raportul pentru Bulgaria notează că progresele înregistrate de această ţară sunt “lente”, reformele fiind îngreunate şi de incertitudinile politice de la Sofia, unde s-au perindat trei guverne în ultima perioadă.

    Următorul raport MCV pentru Bulgaria va fi tot peste un an.

  • Kelemen: UDMR, de acord cu Parlament bicameral, vot mixt, 300 de deputaţi şi 100 de senatori

    Liderul UDMR a arătat că,în cadrul discuţiilor de la Palatul Cotroceni, au menţionat faptul că Uniunea este împotriva actualului sistem, care este greşit şi nu va aduce nicio îmbunătăţire Parlamentului.

    ”Suntem pentru schimbarea actualului sistem privind alegerile parlamentare. Suntem pentru un sistem mixt, cu o singură menţiune, să se păstreze reprezentarea proporţională”, a spus Kelemen Hunor.

    El a explicat că UDMR doreşte, astfel, un sistem mixt, cu distribuirea mandatelor în aşa fel încât reprezentarea proporţională să nu se schimbe.

    Kelemen a menţionat că, potrivit UDMR, proporţia a trebui să fie de 60%- 65% din mandate în colegii uninominale, şi 35-45% pe listă naţională, pentru a asigura reprezentarea proporţională.

    ”Am propus acest sistem mixt şi cu gândul de a reduce numărul de parlamentari. Noi am spus că am fi de acord cu 300 de deputaţi, plus 18 pentru minorităţi, iar la Senat am propus o primă variantă, cu doi senatori pentru fiecare judeţ şi pentru judeţele cu peste 600.000 de locuitori, încă un mandat, în plus, deci trei senatori. Asta ar însemna, cu sectoarele Capitalei, 100 de senatori şi ar însemna o reducere semnificativă a numărului de parlamentari”, a mai spus liderul UDMR.

    Kelemen Hunor s-a referit şi la alegerile locale, precizând că în opinia Uniunii, actualul sistem trebuie păstrat şi nu trebuie făcută niciun fel de modificare, astfel ca primarii să fie aleşi într-un singur tur de scrutin, iar preşedinţii de CJ să fie aleşi în mod direct.

    ”Putem accepta şi varianta alegerii preşedinţilor de CJ de către Consiliul Judeţean”, a mai spus Kelemen Hunor, adăugând că această problemă ar trebui discutată simultan cu cea a descentralizării.

    Potrivit preşedintelui UDMR, în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, UDMR consideră că suportarea acestor cheltuieli ar trebui să se facă de la bugetul de stat.

    ”Ştim că este un un efort substanţial, dar ar asigura un control foarte sever şi foarte serios, cu nişte limite superioare şi o transparentizare totală a cheltuielilor. Poate că nu vor fi campaniile electorale la fel de colorate ca până acum, dar sigur că va fi mult mai transparentă finanţarea campaniilor”, a spus Kelemen Hunor.

    El s-a referit şi la imunitatea parlamentară, precizând că ”se poate reduce numărul de zile, pentru avizul Parlamentului, ca să fie mult mai accelerat decât acum, nu o lună de zile, şi să nu existe posibilitate de tergiversare”.

    Hunor a menţionat, referitor la Ordonanţa 55, privind traseismul politic, că UDMR nu a fost de acord cu această Ordonanţă nici când era în Cabinetul Ponta şi nu a votat nici în Senat proiectul de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă.

     

  • Plumb: Un grup de lucru va revizui Legea salarizării unitare. Noile prevederi vor fi aplicate din 2016

    Ministrul a arătat că este nevoie de o viziune modernă privind salarizarea în scetorul bugetar, astfel încât toate serviciile publice să fie cât mai eficiente.

    “Anul acesta vrem să putem să avem o viziune clară şi definitivă privind modul de aplicare, prin revizuirea Legii, pe care dorim să o implementăm începând cu ianuarie 2016. În momentul de faţă, Legea prevede 111 clase de salarizare. Vrem să venim cu o viziune modernă pentru a eficientiza administraţia şi sectorul bugetar”, a afirmat Plumb.

    Aceasta a arătat că, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus în sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesită o corecţie.

    Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată în 2010, cu un eşantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eşantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu.

    Raportul dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensaţiile, primele şi indemnizaţiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câştigului.

    Din cauza constrângerilor financiare, salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu valoarea de referinţă, astfel încât până în prezent au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a Legii-cadru.

    În primăvara anului trecut, într-un interviu acordat MEDIAFAX, Ministrul Muncii afirma o nouă Lege a salarizării unitare ar putea fi aplicabilă din 2015.

    În 2013, premierul Victor Ponta declara că vrea să modifice Legea salarizării, incluzând în “anvelopa naţională” cheltuieli de personal pentru fiecare instituţie, respectiv primării, consilii judeţene, ministere, dar şi “un salariu minim, probabil de 1.000 de lei, şi un salariu maxim” şi că vrea ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare în 2013.

    Un document oficial prezentat în iunie 2013 de MEDIAFAX releva că noul sistem de salarizare a bugetarilor va include majorări anuale de salarii, în mod etapizat şi succesiv, dar numai pentru anumiţi funcţionari, respectiv aceia al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta prin aplicarea noii legi, iar salariile bugetarilor vor include atât o sumă fixă, dar şi o parte variabilă care va depinde de performanţele profesionale individuale ale angajaţilor.

    În document se arăta că, prin noua lege a salarizării pregătită de Guvern pentru anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe ţară de la 1 iulie, şi coeficienţii de ierarhizare existenţi, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%.

  • Consiliul Concurenţei aşteaptă pe o platformă specială informaţii anonime despre carteluri

    “Cartelurile sunt înţelegeri ilegale între concurenţi, care includ în principal fixarea preţurilor, împărţirea pieţelor ori clienţilor şi care au întotdeauna drept efect creşterea preţurilor afectând atât companiile cât şi consumatorii. Informaţiile sunt esenţiale pentru detectarea cartelurilor şi derularea investigaţiilor de către Consiliul Concurenţei, de aceea avem nevoie de sprijinul dumneavoastră. Dacă aveţi cunoştinţe din interiorul unei companii sau orice informaţii despre înţelegeri ilegale, nu ezitaţi să ne contactaţi”, se arată într-o informare de pe site-ul instituţiei.

    Consiliul Concurenţei arată că sunt situaţii când persoane din interiorul unei companii deţin cunoştinţe sau informaţii specifice despre anumite înţelegeri ilegale, dar teama de consecinţele negative îi determină să nu dezvăluie aceste informaţii. Furnizarea de informaţii utile pentru detectarea şi pedepsirea cartelurilor ajută la prevenirea altor activităţi cu consecinte grave atât pentru consumatori cât şi pentru companiile din sectorul economic afectat.

    “Consiliul Concurenţei pune la dispoziţia dumneavoastră Platforma Avertizorilor de Concurenţă, instrument prin intermediul căruia aveţi posibilitatea să ne semnalaţi acordurile ilegale de care aveţi cunoştinţă. Furnizorul informaţiilor transmise prin intermediul acestei platforme nu poate fi identificat, prin urmare identitatea dumneavoastră rămâne anonimă şi nu există posibilitatea ca autoritatea de concurenţă sau o altă autoritate să vă identifice, atât timp cât dumneavoastră nu doriţi să vă dezvăluiţi identitatea”, potrivit sursei citate.

    Platforma avertizorilor de concurenţă poate fi accesată de pe site-ul Consiliului Concurenţei şi este activă în permanenţă şi poate primi mesaje cu un număr nelimitat de caractere.

  • Evoluţia programului Prima Casă: de la garsonieră în bloc vechi în 2009, la două camere în bloc nou, cu 60.000 de euro

    Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro, în această sumă se încadrează apartamente vechi şi noi cu până la patru camere în interiorul marilor oraşe, precum şi vile nou-construite la periferia acestora. Paleta de oportunităţi este completată de oferte de case de vacanţă în zone cu potenţial turistic ale ţării.

    În cartierul Colentina, un apartament cu patru camere, finalizat în anul 1979, are un preţ cerut de 60.000 de euro. Locuinţa are o suprafaţă de 90 de metri pătraţi utili şi se află situată la etajul al nouălea dintr-un bloc cu 11 nivele, reabilitat termic.

    Făcând rabat de anul de construcţie, în bugetul propus există oportunităţi chiar şi în centrul Capitalei. Un astfel de exemplu este reprezentat de un apartament cu patru camere din zona Sala Palatului, construit în anul 1938. Locuinţa se află situată la etajul cinci din şapte şi are o suprafaţă utilă de 116 metri pătraţi.

    Cu 60.000 de euro poate fi achiziţionat însă şi un apartament nou, cu două camere, în zona Calea Călăraşilor-Popa Nan, în apropiere de staţiile de metrou Piaţa Muncii şi Piaţa Iancului. Locuinţa dispune de o suprafaţă utilă de circa 50 de metri pătraţi şi este amplasată la etajul al treilea al unui bloc de 10 unităţi locative, finalizat anul trecut. În preţul de achiziţie sunt incluse toate finisajele, precum şi centrala termică.

    Undeva mai la periferia Capitalei, în bugetul de 60.000 de euro se încadrează şi un apartament nou cu trei camere. În zona Bucureştii Noi, spre exemplu, o locuinţă de 70 de metri pătraţi utili, construită în anul 2012, poate fi achiziţionată cu 59.000 de euro.

    Oferte interesante pot fi găsite şi pe segmentul case-vile din zona Bucureşti-Ilfov. În Domneşti, spre exemplu, o vilă tip duplex, finalizată în 2013, are un preţ cerut de 60.000 de euro. Locuinţa dispune de o suprafaţă utilă de 130 de metri pătraţi, are patru camere şi un teren de 300 de metri pătraţi. Cu aceeaşi sumă poate fi achiziţionată o casă cu trei camere, construită înainte de 1990, în zona Buftea-Crevedia. Unitatea locativă are o suprafaţă utilă de 100 de metri pătraţi şi dispune de un teren de 800 de metri pătraţi.

    Pe lângă apartamente vechi cu până la patru camere, în marile oraşe ale ţării sunt disponibile spre achiziţie, în bugetul menţionat, atât apartamente, cât şi vile nou-construite.

    Spre exemplu, în Braşov, zona Tractorul, o locuinţă tricamerală, cu o suprafaţă utilă de 80 de metri pătraţi, este scoasă la vânzare pe Imobiliare.ro pentru 59.500 de euro.

    În oraşul de la poalele Tâmpei, cu un buget de 60.000 de euro poate fi achiziţionat un apartament vechi cu până la patru camere. Acesta este cazul unei locuinţe din zona Noua: aceasta are o suprafaţă utilă de 90 de metri pătraţi şi este situată la etajul unu al unui bloc pe patru nivele.

    În zona Stupini, o casă cu patru camere, construită în 2014, poate fi achiziţionată cu 59.000 de euro. Aceasta este structurată pe două etaje, are o suprafaţă utilă de 110 metri pătraţi şi teren de 200 de metri pătraţi.

    Pentru clujeni, cele mai atractive oferte prin prisma preţului rămân cele din Floreşti, localitate situată lângă Cluj-Napoca, unde o vilă finalizată anul trecut are un preţ cerut de 60.000 de euro. Locuinţa este compartimentată în patru camere, dispune de o suprafaţă utilă de 110 metri pătraţi, iar terenul aferent are 180 de metri pătraţi.

    În acelaşi timp, în cartierul Mănăştur (strada Mehedinţi), un apartament vechi, cu patru camere, este scos la vânzare pentru 60.000 de euro. Acesta este situat la etajul şapte din zece şi dispune de o suprafaţă utilă de 70 de metri pătraţi.

    În cartierul Iris, un apartament nou, tot cu patru camere, are un preţ cerut de 59.000 de euro. Acesta este situat la parterul unui bloc pe cinci nivele finalizat în anul 2009 şi ocupă 83 de metri pătraţi utili.

    În zona Soarelui din Timişoara, un apartament cu patru camere, de 90 de metri pătraţi utili, are un preţ cerut de 60.000 de euro. Acesta este situat la etajul trei din patru al unui bloc finalizat înainte de 1990.

    Cu aceeaşi sumă poate fi achiziţionată, tot în sudul oraşului, în zona Steaua, un apartament nou, într-un bloc finalizat în 2008. Locuinţa are 78 de metri pătraţi utili şi se află situată la etajul trei din patru.

    În zona Plopi, o casă cu patru camere, structurată pe parter şi mansardă, este scoasă la vânzare pentru 60.000 de euro. Locuinţa a fost construită în anul 1999, are o suprafaţă utilă de 150 de metri pătraţi şi 486 de metri pătraţi de teren.

    Constănţenii pot alege un apartament vechi, cu patru camere, din zona Tomis Nord, listat la un preţ de 59.500 de euro. Locuinţa este situată la etajul opt din zece şi are 82 de metri pătraţi utili.

    În zona I.C. Brătianu, un apartament nou cu trei camere, finalizat anul trecut, poate fi achiziţionat cu 60.000 de euro. Acesta este situat la etajul patru din cinci şi dispune de o suprafaţă utilă de 70 de metri pătraţi.

    În zona Viile Noi, o casă cu cinci camere, ridicată înainte de 1990, are un preţ cerut de 59.000 de euro. Locuinţa are o suprafaţă utilă de 84 de metri pătraţi şi teren de 211  metri pătraţi.

    În zona Frumoasa din Iaşi, un apartament vechi de patru camere are un preţ cerut de 60.000 de euro. Acesta este situat la parterul unui bloc cu patru etaje, are o suprafaţă utilă de 90 de metri pătraţi şi dispune de boxă de depozitare şi trei locuri de parcare în proprietate.

    Cu aceeaşi sumă poate fi achiziţionat, în zona Păcurari, un apartament nou-construit, de 120 de metri pătraţi utili. Compartimentată în patru camere, unitatea locativă este situată la etajul trei din trei al unui imobil finalizat anul trecut.

    În zona Nicolina-Valea Adâncă, o vilă cu trei camere, finalizată anul trecut, are un preţ cerut de 59.900 de euro. Locuinţa dispune de o suprafaţă utilă de 80 de metri pătraţi şi teren de 450 de metri pătraţi.

    Case de vacanţă

    Paleta de oportunităţi în bugetul de 60.000 de euro este completată de oferte de case de vacanţă în zone cu potenţial turistic ale ţării.

    În Alba Iulia, zona Exterior-Vest, este scoasă la vânzare o casă de vacanţă în stil rustic. Aceasta dispune de o suprafaţă de 150 de metri pătraţi utili, este compusă din trei camere şi se vinde complet mobilată şi utilată. Terenul de 750 de metri pătraţi este amenajat cu grădină şi o mică piscină.

    La malul mării, în Mangalia, o vilă nouă (construcţie 2013) are un preţ cerut de 59.000 de euro. Locuinţa este compartimentată în trei camere, are o suprafaţă utilă de 130 de metri pătraţi şi dispune de un teren de 380 de metri pătraţi.

    În Comarnic, judeţul Prahova, o casă cu patru camere, ridicată în anul 2007, poate fi achiziţionată cu 60.000 de euro. Locuinţa este structurată pe parter şi mansardă, are o suprafaţă utilă de 126 de metri pătraţi, iar terenul aferent se întinde pe 1.350 de metri pătraţi.

     

  • Loteria bonurilor a fost aprobată de Guvern. Clientul poate refuza plata dacă nu a primit bon fiscal

    “Introducerea Loteriei fiscale a fost aprobată de Guvern, cu o prevedere suplimentară faţă de proiectul aflat în dezbatere publică şi care acordă dreptul unui client, începând cu luna martie a acestui an, să nu achite produsul selectat sau consumat dacă nu a primit bon fiscal de la comerciant. În magazine, restaurante şi alte unităţi va fi expus obligatoriu un afiş în acest sens”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

    Proiectul Loteriei bonurilor fiscale prevede că prima extragere, ocazională, va fi organizată pe 13 aprilie, a doua zi de Paşte, cu un fond de premiere de un milion lei, a anunţat anterior Ministerul Finanţelor.

    Conform proiectului, pentru anul 2015, prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, dar vor putea fi organizate şi extrageri ocazionale.

    Prima astfel de extragere ocazională va fi pe 13 aprilie, a doua zi de Paşte, anunţa ministerul.

    Fondul lunar de premiere este calculat la 1 milion lei.

    Surse oficiale au declarat anterior că Guvernul discută varianta, în contextul introducerii Loteriei bonurilor fiscale, ca în restaurante sau magazine să fie afişat public un anunţ conform căruia clientul are dreptul să nu achite contravaloarea produselor selectate sau consumate dacă nu i se înmânează un bon fiscal.

    Ministrul Finanţelor a declarat recent că vrea să introducă în legislaţie această modificare, după modelul Greciei, fără teama că această obligaţie va genera un abuz din partea clienţilor, care, într-un restaurant, s-ar ridica repede de la masă, înainte să primească bonul fiscal.

    Conform proiectului, persoanele fizice rezidente şi nerezidente care au împlinit deja vârsta de 18 ani şi deţin bonuri fiscale care atestă cumpărarea de bunuri sau servicii în ţară vor putea participa, din iulie, la “Loteria bonurilor fiscale”, bugetul total alocat pe şase luni din acest an urmând să fie 10 milioane lei

    Loteria va fi organizată lunar, în prima duminică după data de 15 a fiecărei luni, pentru luna anterioară, dar va putea fi organizată şi ocazional, după minimum 15 zile de la sfârşitul intervalului calendaristic participant la Loterie, şi va consta în extragerea aleatorie de numere, respectiv un număr cuprins în intervalul dintre 1 şi 999 inclusiv, reprezentând valoarea totală a bonului fiscal fără subdiviziunile leului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi o dată calendaristică reprezentând ziua emiterii bonului fiscal, aferentă lunii sau intervalului calendaristic, după caz, pentru care este organizată Loteria, în vederea acordării de premii în bani.

    Extragerile vor fi organizate de Loteria Română şi sunt publice, iar prima extragere lunară va fi în luna iulie 2015, fiind văzută de Guvern ca măsură pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane.

    La extragerile lunare vor participa bonurile fiscale emise în luna calendaristică anterioară organizării extragerii, iar la extragerile ocazionale participă bonurile fiscale emise în intervalul calendaristic anterior organizării extragerii, stabilit prin ordin al ministrului Finanţelor.

    “Un bon fiscal este considerat câştigător dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) a fost emis de un aparat de marcat electronic fiscal care funcţionează în conformitate cu OU 28/1999, sunt lizibile toate informaţiile obligatorii, aşa cum sunt prevăzute de OU 28/1999, are valoarea totală fără subdiviziunile leului, exprimată în monedă naţională, egală cu valoarea extrasă, a fost emis în ziua extrasă, nu are menţionat, cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal, niciun cod de înregistrare fiscală al cumpărătorului şi a fost emis pentru vânzarea de bunuri şi/sau prestări de servicii către persoane fizice”, se arată în document.

    Premiile vor fi revendicate prin depunerea bonului fiscal câştigător, în original, la orice unitate teritorială a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), alături de copia actului de identitate sau a paşaportului titularului bonului şi de o declaraţie al cărei model va fi aprobat prin ordin al ministrului Finanţelor, până la 30 aprilie 2015. Revendicarea va fi posibilă în termen de maximum 30 de zile de la data extragerii, acest termen reprezentând termenul de decădere din dreptul de a revendica premiul.

    În termen de 10 zile de la expirarea perioadei, unităţile teritoriale transmit către ANAF lista persoanelor care au revendicat premiile.

    Premiile vor fi virate de către Ministerul Finanţelor în cont bancar deschis la o instituţie de credit din România pe numele câştigătorului, în termen de 60 de zile de la expirarea termenului de revendicare a premiilor, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade cu până la 60 de zile, în situaţiile în care există suspiciuni de fraudă.

    O persoană va putea revendica un singur premiu aferent unei extrageri, iar premiile vor putea fi revendicate doar de persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani.

    Ministerul Finanţelor va stabili fondul anual de premiere pentru Loterie, precum şi repartizarea lunară a acestuia.

    “În vederea obţinerii valorii câştigătoare pentru un bon fiscal, după centralizarea situaţiei bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, se împarte fondul lunar de premiere la numărul total al bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen, iar suma astfel obţinută se rotunjeşte la leu în favoarea câştigătorului. În cazul în care într-o lună calendaristică nu există niciun câştigător, fondul de premiere se reportează pentru extragerea următoare”, este procedura pregătită de Guvern.

    Astfel, valoarea câştigătoare aferentă unui bon va rezulta prin împărţirea fondului de premiere la numărul bonurilor fiscale câştigătoare revendicate în termen.

    La finele anului trecut, Ministerul Finanţelor aprecia că la extragerile lunare vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală a ANAF, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de 1.200 lei.

    Conform documentului, pentru acest an, Ministerul Finanţelor va majora, în una sau mai multe tranşe, bugetul propriu cu 10 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară, pentru Loteria bonurilor fiscale.

    “În domeniul comerţului cu amănuntul şi al serviciilor prestate direct către populaţie, există un nivel ridicat de evaziune fiscală, una din modalităţile concrete de eludare a plăţii impozitelor şi taxelor datorate statului, fiind neemiterea bonurilor fiscale de către operatorii economici care au această obligaţie. În acest context, apare ca bine-venit un mijloc suplimentar, în sprijinul unei mai bune colectări a veniturilor bugetare, mijloc bazat pe cointeresarea, implicarea şi responsabilizarea cetăţenilor, ca beneficiari direcţi ai serviciilor sociale”, consideră Executivul.

    Guvernul susţine totodată că Loteria bonurilor fiscale, deşi presupune, similar activităţilor de natura jocurilor de noroc, selectarea aleatorie a unor rezultate cu utilizarea unor mijloace de joc de tipul urnelor, roţilor (mijloace de joc de tip loteristic) în vederea desemnării unor câştigători cărora li se atribuie premii în bani, nu este un joc de noroc, întrucât dreptul de participare nu este condiţionat de plata unei taxe.

  • RAPORT: Peste 5.000 de aleşi au migrat după OUG 55. PSD – marele câştigător, PNL şi PDL – marii perdanţi

    Cifrele au fost obţinute de Expert Forum (EFOR) de la majoritatea prefecturilor din ţară, unele refuzând să transmită aceste informaţii, motivând că nu au personal să culeagă datele, deşi, conform ordonanţei, situaţiile ar fi trebuit să fie deja întocmite, sau că informaţiile sunt confidenţiale.

    Astfel, Prefectura Vaslui a arătat, în răspunsul său, că apartenenţa politică a primarilor nu poate fi făcută publică, la fel ca starea de sănătate sau viaţa sexuală, citând articolul 7, alineatul 1 din Legea 677/ 2001, potrivit căruia “prelucrarea datelor cu caracter personal legate de originea rasială sau etnică, de convingerile politice, religioase filozofice sau de natură similară, de apartenenţa sindicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate sau viaţa sexuală este interzisă”.

    Raportul anual EFOR arată că, în urma adoptării OUG 55/2014, care a dat aleşilor locali posibilitatea să migreze o singură dată de la un pratid la altul, pe parcursul a 45 de zile, fără a-şi pierde mandatul, au fost 5.343 de aleşi care au schimbat partidul, dintre care 552 de primari, respectiv 17,4 la sută din numărul total al acestora, 4.607 consilieri locali, adică 13,8 la sută, şi 184 de consilieri judeţeni, reprezentând 11,5 la sută dintre aceştia.

    Situaţia migrării pentru fiecare partid arată că PSD a fost marele câştigător al acestei reglementări, întrucât a câştigat 436 de primari, respectiv 79 la sută dintre cei care au migrat, şi a pierdut doar patru.

    În schimb, PNL a pierdut 265 de primari şi a câştigat şase, PDL a pierdut 224 de primari şi a câştigat unul, UNPR a pierdut trei şi a câştigat 19, PC a pierdut 10 şi a câştigat unul.

    Dacă PP-DD a pierdut 24 de edili, fără ca vreunul din alt partid să se alăture formaţiunii, PLR doar a câştigat, în partidul fondat de Călin Popescu Tăriceanu intrând 34 de primari. Dintre aceştia din urmă, şapte sunt din Prahova şi câte cinci din Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa-Năsăud.

    De asemenea, 54 de primari au decis să fie independenţi, dintre care 11 din Caraş-Severin, iar opt au renunţat să facă parte din această categorie, mai arată datele din raport.

    Situaţia pe judeţe arată că în top este Neamţ, cu cel mai mare număr de primari care au migrat (37, reprezentând 50 la sută dintre primarii din judeţ), şi Giurgiul cu cea mai mare pondere a primarilor din judeţ care au migrat (73 la sută, respectiv 36 de edili). Alte judeţe cu peste 25 de primari care au migrat la alte partide sunt Buzău, Dolj, Dâmboviţa şi Iaşi.

    Migraţia a dus a schimbarea raportului de forţe în judeţe ca Neamţ, unde PSD avea până în 35 la sută din primari şi a ajuns să aibă 78 la sută, şi Giurgiu unde erau sub 20 la sută de edili în PSD, iar acum sunt 93 la sută, se mai rată în raport.

    OUG 55/2014 a fost declarată neconstituţională, după ce a fost atacată la Curtea Constituţională (CC) de PNL şi PDL.

    În privinţa consilierilor locali şi judeţeni, CC a stabilit, prin 20 de decizii pronunţate între 2007 şi 2014, că aceştia îşi pierd mandatul la schimbarea partidului, potrivit raportului EFOR. Astfel, prin legea de respingere a OUG 55/2014, “Parlamentul va trebui să constate încetarea mandatelor consilierilor locali şi judeţeni care au migrat la un alt partid”, arată sursa citată.

    În privinţa primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, care sunt aleşi uninominal, şi nu pe liste precum consilierii, CC s-a referit în jurisprudenţa anterioară exclusiv la articolul care prevede că aceştia îşi pierd mandatul dacă demisionează din partid. Constituţia lasă legiuitorului posibilitatea de a reglementa sau nu pierderea mandatului celor aleşi prin scrutin uninominal în urma demisiei din partidul politic din care făceau parte. Însă CC a arătat că “nu poate califica” OUG 55 “drept o normă tranzitorie, specială, derogatorie, de suspendare sau cu aplicare limitată, ceea ce duce la concluzia că Guvernul a optat pentru un procedeu legislativ sui generis neprevăzut de Legea 24/2000”.

    Cu alte cuvinte, potrivit raportului EFOR, reglementarea migraţiei aşa cum a fost făcută în OUG, prin eliminarea sancţiunii pierderii mandatului pentru o perioadă limitată de 45 de zile şi apoi revenirea la norma iniţială, nu putea fi făcută nici măcar printr-o lege.

    “În opinia noastră, în condiţiile în care OUG 55/2014 a permis migraţia fără sancţiune printr-o reglementare practic inexistentă din punct de vedere juridic în România, soluţia corectă este ca şi primarii şi preşedinţii de consilii judeţene care au migrat în respectiva perioadă să îşi piardă mandatul”, concluzionează autorii raportului.

  • Cardul de sănătate devine operaţional din februarie. Va fi distribuit şi prin intermediul medicilor de familie

    Procedura este introdusă după ce preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină, Rodica Tănăsescu, a fost recent citată în presă afirmând că ideea ca medicii de familie să distribuie cardurile rămase nelivrate de către poştă este inacceptabilă, deoarece creează o premisă pentru activităţi birocratice.

    Ordonanţa introduce unor noi reguli pentru sistemul de management al calităţii serviciilor medicale, modificând în acest sens Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

    “Potrivit actului normativ, cardurile naţionale de asigurări sociale de sănătate, care se distribuie prin serviciile poştale, vor putea fi distribuite şi prin intermediul altor mijloace (de exemplu, medicii de familie)”, arată Guvernul printr-un comunicat de presă.

    Tot în şedinţa de miercuri, Guvernul a decis ca aceste carduri naţionale de asigurări sociale de sănătate să devină operaţionale începând cu 1 februarie 2015 şi să poată fi utilizate de către asiguraţi la medicii de familie, în spitale şi în farmacii, precum şi de către furnizorii de servicii medicale, medicamente sau dispozitive medicale.

    Pentru o perioadă de trei luni, respectiv între 1 februarie şi 30 aprilie, cardul de sănătate va putea fi utilizat în paralel cu sistemul actual, urmând ca începând cu 1 mai utilizarea acestui document în sistemul de asigurări sociale de sănătate să devină unicul instrument de validare a serviciilor medicale.

    Serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în condiţiile actelor normative în vigoare, fără a fi necesar cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

    Persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani după 1 februarie 2015 sau dobândesc calitatea de asigurat prin plata contribuţiei ulterior acestei date şi, ca urmare, nu li s-a emis încă un card naţional de sănătate, vor face dovada calităţii de asigurat in baza unei adeverinţe de asigurat eliberată de casa de asigurări de sănătate. Această adeverinţă este valabilă până la data la care asiguratul intră în posesia cardului, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia.

    Persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional, vor depune o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidenţă, însoţită de cardul naţional, în situaţia în care acesta a fost distribuit. Aceste persoane vor face dovada calităţii de asigurat pe baza adeverinţei de asigurat, având o valabilitate de trei luni, eliberată la solicitarea asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă.

    Cardurile naţionale de sănătate nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de asigurări de sănătate urmează a fi distribuite asiguraţilor de către casele de asigurări de sănătate, fie prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, fie prin intermediul medicilor de familie, cu ocazia primei prezentări în vederea acordării unui serviciu medical.

    Executivul a decis, totodată, înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, prin reorganizarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CONAS). Noua instituţie va avea rolul să supravegheze, prin evaluări sistematice şi mecanisme juridice, respectarea calităţii actului medical în toate formele sale.

    Noile reglementări creează cadrul juridic necesar pentru a extinde implementarea managementului calităţii serviciilor medicale, aplicat în prezent doar pentru spitale, la toate unităţile sanitare, şi, astfel, toate unităţile sanitare vor intra în procesul de evaluare în vederea acreditării.

    Acreditarea este procesul prin care se validează faptul că serviciile medicale oferite de o unitate sanitară sunt conforme cu standardele adoptate de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, proces în urma căruia unităţile sanitare sunt clasificate pe categorii de acreditare.

    Poşta Română a câştigat prin licitaţie, în vara anului trecut, contractul de distribuţie a cardurilor de sănătate la nivel naţional. Valoarea totală a contractului este de 37,5 milioane de lei şi are o durată de patru ani. Volumul total care urmează a fi livrat, la nivel naţional, pe durata celor patru ani, este estimat la aproximativ 13,6 milioane de carduri, din care 12,26 milioane au fost deja livrate.

     

  • Yahoo va transfera participaţia la Alibaba, evaluată la 40 miliarde de dolari, către o firmă nou creată

    Acţionarii Yahoo vor primi toate titlurile noii entităţi denumite SpinCo, iar tranzacţia nu va presupune achitarea vreunei taxe. Compania americană apreciază că această mutare se va încheia în trimestrul al patrulea din acest an, relatează Financial Times.

    Decizia luată de Yahoo creşte semnificativ şansele ca Alibaba să răscumpere acţiunile, potrivit unor surse.

    “Există un risc serios ca titlurile noii entităţi să fie tranzacţionate la un preţ mai mic, iar Alibaba nu are de ce să se bucure pentru asta. Aş fi surprins dacă nu ar încerca că răscumpere acţiunile”, a afirmat o persoană apropiată situaţiei.

    Acţiunile Yahoo au urcat cu până la 7% pe bursa din New York în urma anunţării deciziei referitoare la participaţia la Alibaba.

    Valoarea de piaţă a Yahoo se ridică la aproximativ 47 de miliarde de dolari, astfel că acţiunile deţinute la Alibaba, evaluate la 40 de miliarde de dolari, au fost în atenţia investitorilor încă dinainte de listarea pe bursă a grupului chinez.

    În luna septembrie a anului trecut, Alibaba a fost listată pe bursa din New York, acţiunile grupului crescând cu 38% în prima şedinţă de tranzacţionare, cel mai mare avans obţinut vreodată de o companie de peste 10 miliarde de dolari la finalul primei zile de tranzacţionare.

    Suma obţinută de grupul chinez de comerţ electronic în urma listării s-a situat la nivelul record de 25 de miliarde de dolari, după ce bancherii au folosit opţiunea de creştere cu 15% a tranzacţiei, pe fondul cererii mari.

    Yahoo a cumpărat o participaţie de 40% la Alibaba în 2004, pentru un miliard de dolari. Ulterior, grupul chinez a răscumpărat o parte dintre acţiuni, astfel că, înainte de listarea pe bursă a Alibaba, Yahoo mai deţine o participaţie de 24%.

    În luna septembrie, Yahoo a vândut 140 de milioane de acţiuni Alibaba în cadrul ofertei publice şi a obţinut un câştig brut de 9,5 miliarde de dolari.

    Yahoo a prezentat, totodată, şi rezultatele financiare pentru anul trecut. Veniturile s-au situat la 4,61 miliarde de dolari, în scădere uşoară faţă de 4,68 miliarde de dolari în 2013, peste aşteptările analiştilor, care au estimat venituri în valoare de 4,4 miliarde de dolari pentru 2014.

    Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi aprecieri) a coborât la 1,36 miliarde de dolari anul trecut comparativ cu 1,56 miliarde de dolari în 2013, în timp ce câştigul net pe acţiune a fost de 1,57 de dolari, în urcare faţă de 1,52 de dolari în 2013.

    Yahoo estimează că profitul EBITDA din primul trimestru din acest an se va situa între 100 şi 140 de milioane de dolari, iar veniturile se vor ridica la aproximativ 1,1 miliarde de dolari.

  • Guvernul nu a reuşit să cheltuie banii şi a încheiat 2014 cu un deficit de 1,85%, sub ţintă

    “Deja am primit prima veste bună, ANAF şi ministrul de Finanţe mi-au confirmat că şi în luna ianuarie avem încasări bugetare mai mari decât erau previzionate în plan. Vestea mai puţin bună este că nu am făcut 1,97% din PIB deficit, ci am făcut 1,85%. Deci, suntem, după Germania, cei mai disciplinaţi bugetari, dar banii ăia trebuie să-i cheltuim în continuare”, a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    În urmă cu două săptămâni, minitrul Finanţelor, Darius Vâlcov, a anunţat că, potrivit datelor preliminare, bugetul general consolidat a închis anul trecut cu un deficit de 1,98% din PIB, sub ţinta de 2% convenită cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană în luna decembrie.

    Ţinta iniţială de deficit bugetar negociată cu instituţiile internaţionale era de 2,2% din PIB, din care 0,2% din PIB reprezentau cheltuieli cu sume alocate co-finanţării proiectelor cu fonduri europene. Întrucât la rectificările din timpul anului Guvernul a decis să taie din sumele alocate co-finanţării, ţinta de deficit a coborât la 2% din PIB.

    La finele lunii noiembrie, execuţia bugetară arăta un deficit minim, de 0,04% din PIB, în condiţiile în care reduceri masive au avut loc la cheltuielile de capital, adică investiţiile publice, dar şi la co-finanţări.

    La ultima rectificare bugetară de anul trecut, Guvernul a decis să plătească în avans drepturile câştigate în instanţă, şi care urma să fie achitate în 2015, în sumă de 2,3 miliarde lei.

    Pentru acest an, Executivul a convenit cu FMI şi CE o ţintă de deficit bugetar cash de 1,83% din PIB.