BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Băsescu s-a întâlnit, la Cotroceni, cu Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti

    Potrivit unor surse oficiale, întâlnirea Însărcinatului cu afaceri al Ambasadei SUA la Bucureşti, Dean Thompson, cu preşedintele Traian Băsescu vine la o zi după ce reprezentantul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti a avut o discuţie cu preşedintele ales al României, Klaus Iohannis, pentru a-i transmite felicitările Guvernului SUA la alegerea ca preşedinte al României.

    După întâlnirea cu Klaus Iohannis, Dean Thomson a venit şi la Guvern pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta.

    Guvernul SUA l-a felicitat, săptămâna trecută, pe Klaus Iohannis pentru alegerea în funcţie, dar şi pe ”români, care au mers la vot în număr mare, atât în ţară, cât şi în străinătate, într-o demonstraţie exemplară de participare civică”, potrivit unui comunicat remis de Ambasada SUA la Bucureşti.

    “România este un partener strategic important al Statelor Unite şi ne bucurăm să continuăm cooperarea strânsă cu România şi noul său preşedinte. Relaţiile dintre ţările noastre vor rămâne puternice, întemeiate fiind pe valorile şi obiectivele noastre comune”, se preciza în comunicatul reprezentanţei diplomatice americane.

  • Kovesi: Numărul sesizărilor primite de la cetăţeni, în creştere cu 63 la sută faţă de anii anteriori

    “Până în acest moment al anului 2014, am primit 1.684 de sesizări de la persoane fizice şi juridice private, faţă de 1.032 primite în anul 2010. (…) În primele 10 luni din acest an am înregistrat peste 4.500 de dosare. Aproximativ 42% din dosare au fost constituite ca urmare a sesizărilor sau denunţurilor de la persoane fizice sau juridice private, iar peste 41% din cazuri au fost constituite ca urmare a sesizărilor unor instituţii publice, altele decât serviciile de informaţii”, a spus procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la conferinţa de prezentare a rezultatelor Indexului Sustenabilităţii DNA.

    Procurorul şef al DNA a adăugat că, spre deosebire de anii anteriori, activitatea structurii din Ministerul Public se bazează mai mult pe denunţuri şi sesizări de la cetăţeni şi mai puţin pe sesizările de la alte instituţii sau pe cele din oficiu.

    “Deşi există o percepţie referitoare la creşterea implicării SRI în activitatea DNA, am constatat că, în acest an, doar 17% din dosarele înregistrate au avut la bază o sesizare din oficiu pe baza informaţiilor din mass-media, a anchetelor jurnalistice sau primite de la serviciile de informaţii, spre deosebire de anul 2010, când 19% din dosare au avut la bază această modalitate de sesizare”, a adăugat Codruţa Kovesi.

    Declaraţiile procurorului şef al DNA au fost făcute în contextul prezentării raportului unui proiect pilot care se referă la activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Acest raport a fost realizat cu sprijinul Fundaţiei Konrad Adenauer şi Ambasadei Marii Britanii în România.

    Iniţiatorii proiectului pilot încearcă să realizeze o metodologie de monitorizare pentru domeniul justiţiei şi anticorupţiei.

  • Plan de investiţii european în valoare de 315 miliarde de euro, menită să relanseze creşterea economică şi să reducă şomajul

    Planul prevede instituirea unui nou Fond european pentru investiţii strategice (EFSI), garantat cu bani publici, care va mobiliza cel puţin 315 miliarde de euro sub formă de investiţii suplimentare în perioada 2015-2017. Un comunicat al Comisiei Europene precizează că va fi creată şi o rezervă de proiecte, însoţită de un program de asistenţă, pentru canalizarea investiţiilor acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.

    Potrivit estimărilor Comisiei Europene, în ansamblu, măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 miliarde de euro la PIB-ul UE în cursul următorilor trei ani şi ar putea crea până la 1,3 milioane de noi locuri de muncă.

    Referitor la plan, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat: “Chestiunea este foarte simplă: dacă Europa face mai multe investiţii, va fi mai prosperă şi va crea mai multe locuri de muncă. Planul de investiţii pe care îl prezentăm astăzi în strâns parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii este o modalitate nouă şi ambiţioasă de a stimula investiţiile fără a crea noi datorii. Acum este momentul să investim în viitorul nostru, în domenii strategice-cheie pentru Europa, cum ar fi energia, transporturile, reţelele în bandă largă, educaţia, cercetarea şi inovarea. Contez acum pe Parlamentul European şi pe statele membre să se implice şi să îşi îndeplinească rolul pentru ca noul Fond european pentru investiţii strategice să fie pe deplin funcţional cât mai curând posibil. Europa are nevoie de un impuls şi astăzi noi îi oferim mijloacele necesare pentru a se pune în mişcare.”

    Jyrki Katainen, vicepreşedinte al Comisiei responsabil pentru locurile de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a declarat: “Fiecare euro din banii publici mobilizat în cadrul fondului va genera aproximativ 15 euro sub formă de investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul va demara cu o capacitate foarte importantă şi îşi va putea extinde în continuare activităţile, pe măsură ce i se vor alătura mai multe părţi interesate. Comisia invită statele membre şi băncile naţionale de promovare să adere la fond pentru a intensifica impactul acestuia şi a genera şi mai multe efecte pozitive semnificative pentru economia europeană.”

    Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, spune că “În Europa avem o rezervă amplă de lichidităţi, dar nu avem investiţii suficiente. Ne confruntăm cu o criză de încredere, aşadar provocarea constă în a reconecta investiţiile private la proiecte atractive. Pentru a realiza acest lucru, trebuie să ne asumăm riscuri mai mari pentru a-i încuraja pe promotorii proiectelor să îşi lanseze investiţiile. Noul Fond european de investiţii strategice va oferi o capacitate specifică şi catalizatoare de asumare a riscurilor pentru investiţiile viabile din punct de vedere economic, pe baza expertizei şi a experienţei BEI în selectarea şi gestionarea proiectelor. În plus, vor fi promovate iniţiative cum ar fi eliminarea obstacolelor de reglementare şi instituirea unui serviciu de consiliere în materie de investiţii, cu scopul de a stimula dezvoltarea şi pregătirea proiectelor în întreaga Europă.”

    Fondul european pentru investiţii strategice (EFSI) va fi instituit în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii (BEI). Acesta se va baza pe o garanţie de 16 miliarde de euro din bugetul UE, la care se adaugă 5 miliarde de euro angajate de BEI. Pornind de la estimări prudente, pe baza experienţei trecute, efectul multiplicator al fondului va fi de 1:15. Cu alte cuvinte, fiecare euro public care este mobilizat prin intermediul fondului va genera investiţii totale de 15 euro, investiţii care altfel nu s-ar fi realizat. Fondul ar trebui să se axeze pe investiţii în infrastructură, în special în reţelele în bandă largă şi de energie, precum şi în infrastructura de transport din centrele industriale, în educaţie, cercetare şi inovare, precum şi în energia din surse regenerabile, în IMM-uri şi în întreprinderile cu capitalizare medie.

  • Camioane cu alimente de la UE, blocate în Arad pentru că nu este semnat contractul cu furnizorul

    Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Dezvoltare şi Asistenţă Comunitară (DDAC) a Primăriei Arad, trei camioane cu aproximativ 60 de tone de alimente au sosit, miercuri dimineaţă, în Arad, pentru beneficiarii Programului Operaţional de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate 2014-2020, însă preluarea produselor a fost blocată de Prefectură, vehiculele staţionând într-o parcare de la marginea oraşului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit directorului DDAC, Oana Pârvulescu, firma de transport anunţase încă de luni că o parte din alimente, destinate persoanelor defavorizate şi achiziţionate de Guvern cu fonduri europene, va fi livrată miercuri, astfel încât angajaţii municipalităţii s-au mobilizat pentru a asigura spaţii de depozitare, oameni şi echipamente pentru descărcare.

    “Ne-am organizat cu tot ce este necesar pentru preluarea acestor produse, însă Prefectura Arad ne-a transmis să nu recepţionăm nimic până nu avem acordul ministerului. Camioanele cu produse sunt blocate undeva la marginea oraşului”, a declarat Oana Pârvulescu.

    Potrivit acesteia, pentru oraşul Arad ar urma să mai sosească şase camioane, dar la nivel local nu se cunoaşte nici lista de beneficiari în acest moment, pentru că, pentru prima dată, aceste informaţii au fost gestionate de Guvern.

    “Anul trecut am avut în jur de 9.000 de beneficiari, dar anul acesta ar trebui să fie mai mulţi. Nu avem însă lista persoanelor care trebuie să primească alimente, deşi în anii trecuţi ştiam cine sunt beneficiarii încă din lunile iunie-iulie”, a adăugat şeful DDAC Arad.

    Reprezentanţii Prefecturii Arad nu au oferit un punct de vedere oficial cu privire la această stuaţie, însă surse din cadrul instituţiei afirmă că blocajul este la Ministerul Fondurilor Europene, care nu a semnat deocamdată contractul cu firma care a câştigat licitaţia pentru furnizarea produselor.

    Sursele citate arată că furnizorul a decis să înceapă livrarea alimentelor înainte de semnarea documentelor.

    Contractul ar urma să fie semnat în zilele următoare, timp în care produsele alimentare nu pot fi preluate de autorităţile locale, au mai susţinut sursele din Prefectura Arad.

  • STUDIU: Meteoriţii lovesc mai degrabă anumite zone ale Terrei, în a doua jumătate a anului

    Oamenii de ştiinţă credeau până de curând că meteoriţii lovesc Pământul întâmplător, dar un nou studiu, citat de dailymail.co.uk, sugerează că impacturile survin la anumite momente din an şi în anumite regiuni de pe glob.

    Cercetarea, realizată de savanţii spanioli, a descoperit că frecvenţa căderilor de meteoriţi pe Terra este mai mare când planeta, în drumul său pe orbită, trece prin zone cu nori de particule ce plutesc în spaţiu, cum ar fi cele produse în urma dezintegrării unor comete.

    Cele mai multe cazuri de meteoriţi căzuţi pe Terra, studiate de spanioli, au avut loc în a doua jumătate a anului, potrivit Universităţii din Madrid.

    “Aceste modele parcă prestabilite privin căderile de meteoriţi, sunt datorate unor perturbări planetare, în special cele ale lui Jupiter, şi sugerează că unele dintre cele mai recente impacturi puternice ar putea avea legătură cu grupurile de Obiecte Spaţiale din Preajma Pământului (Near Earth Objects, în original, n.r.) sau cu norii de particule nou formaţi”, susţine studiul.

    Planetele şi Luna pot afecta, de asemenea, meteoriţii, schimbându-le orbitele, astfel încât să se poată intersecta cu Terra.

    Cercetătorii au analizat 33 de impacturi, fiecare eliberând mai multe kilotone de energie, din perioada 2000-2013. Acestea au fost detectate folosind o reţea de senzori acustici sensibili la infrasunete (frecvenţă foarte joasă, n.r.).

    Aceşti senzori sunt creaţi pentru a detecta teste nucleare secrete, dar pot înregistra şi impactul unor meteoriţi cu atmosfera sau solul, atunci când aceştia explodează eliberând energia a peste o mie de tone de trinitrotoluen (trotil sau TNT, n.r.).

    Savanţii spanioli au descoperit că 17 impacturi au avut loc în emisfera nordică, iar alte 16 în cea sudică. Din toate aceste evenimente, 25 au avut loc în regiunile situate la 40 de grade latitudine nordică sau sudică, iar opt au avut loc la latitudini mai mari.

    Douăzeci dintre impacturi au avut loc în a doua jumătate a anului, în timp ce 13 au avut loc în primul semestru.

    În emisfera sudică, luna iunie a fost perioada cu cele mai mari şanse de producere a unui impact, în timp ce lunile septembrie şi octombrie au fost cele mai liniştite din punct de vedere al acestui tip de eveniment.

    Per total, 12 meteoriţi au lovit Pământul în al doilea semestru, comparativ cu doar patru în primele şase luni.

    În ce priveşte regiunile aflate la nord de Ecuator, luna noiembrie este perioada cu cele mai multe şanse de producere a unui impact dintre Terra şi un meteorit, mai şi iunie fiind cele mai liniştite perioade din acest punct de vedere. Nouă meteoriţi au lovit planeta în prima jumătate a anului şi opt în al doilea semestru.

    Totuşi, savanţii spun că este nevoie de mai multe studii realizate în acest domeniu, pentru că un număr de doar 33 de evenimente este prea mic şi, deci, irelevant din punct de vedere statistic.

  • Klaus Iohannis, la o conferinţă DNA: Cu o justiţie eficientă, o naţiune poate face paşi uimitori

    ”De foarte multă vreme în societatea noastră se discută despre marile scandaluri de corupţie. Anchete, care se succed cu repeziciune în ultimii ani, înfăţişează un peisaj sumbru, o România înfricoşătoare, o ţară parazitată de corupţie. Trebuie să înţelegem însă că o Românie în care politicieni şi oameni de afaceri se unesc într-o alianţă nocivă pentru a devasta bugetul public este o Românie asasinată”, a declarat Iohannis.

    El a precizat aceste ”imagini” arată cât de ”urgentă trebuie să fie schimbarea”.

    ”Aceasta este România anormală de care vrem să ne despărţim cât de curând şi să construim împreună România noastră, România oamenilor normali”, a mai spus preşedintele ales.

    Iohannis a menţionat că pot fi discuate cauzele acestei situaţii, dar acest lucru nu este suficient pentru a fi înlăturate efectele.

    ”Pentru aceasta este necesar un amplu proces de asanare morală a clasei politice şi de mult curaj şi intransigenţă din partea tuturor instituţiilor responsabile. Nu cred că e imposibil, e doar greu. Acesta este motivul pentru care cer cetăţenilor României, cer societăţii civile, profesioniştilor şi instituţiilor să se mobilizeze exemplar într-un efort de redefinire a respectului şi demnităţii şi de redevenire ca societate şi stat”, a mai declarat preşedintele ales.

    De asemenea, el a apreciat că în acest moment corupţia este principalul duşman al competiţiei libere şi al promovării care are la bază meritocraţia, ”generând o amplă frustrare şi demobilizare a adevăraţilor profesionişti”.

    ”Corupţia ne afectează traiul de zi cu zi, fiind maladia care ne afectează investiţiile străine, dezvoltarea civilă, iniţiativa şi inovaţia. Corupţia inhibă şi intimidează generând centre de putere şi control paralele şi ilegale, incompatibile cu democraţia, iar pe termen lung conduce la regres, segregare socială şi economică şi, cel mai grav, la o răsturnare endemică a valorilor”, a mai spus Iohannis.

    ”Corupţia este de departe principala problemă internă de siguranţă naţională, de aceea prevenirea şi descoperirea infracţiunilor de corupţie şi pedepsirea infractorilor sunt deziderate ale oricărei justiţii şi cu atât mai mult a celei din România”, a mai declarat preşedintele ales.

    ”Fără o justiţie independentă şi funcţională o naţiune poate trăi de zece ori un secol. Fără să aibă o formă de stat, fără un stat de drept adevărat şi fără domnia legii, nu putem avea democraţie şi nici separarea puterilor în stat. Cu o justiţie eficientă, însă, o naţiune poate face paşi uimitori, ca şi când ar trăi un secol în zece ani”, a apreciat Iohannis.

    Totodată, el a dat asigurări că în mandatul său de preşedinte va sprijini lupta împotriva corupţiei şi activitatea DNA.

    ”Misiunea mea principală este aceea de a ocroti şi sprijini acest demers (al luptei împotriva corupţiei, n.r.), precum şi de a încuraja celelalte instituţii ale statului să se angajeze activ şi să coopereze pentru atingerea acestui scop. Preşedintele trebuie să fie nu doar garantul, ci şi cel dintâi promotor al statului de drept. Concret, îmi doresc în mandatul meu dezvoltarea capacităţii DNA şi îmbunătăţirea performanţei la nivel a acesteia. DNA a fost o institiţie foarte performantă a ultimilor ani, începând cu mandatul lui Daniel Morar şi continuând cu mandatul actualei doamne procuror şef”, a mai declarat preşedintele ales.

  • Banca Transilvania negociază preluarea Volksbank

    Discuţiile se află în faza de început şi nu există certitudinea că tranzacţia se va materializa, potrivit surselor citate de Bloomberg.

    Volksbank România este deţinută de vehiculul VBI Beteiligungs (Austria) în proporţie de 99,99%, în contextul vânzării diviziei Volksbank International, fără subsidiara din România, către Sberbank, din Rusia. Grupul Volksbank deţine 51% din acţiunile VBI Beteiligungs, iar DZ Bank AG / WGZ Bank AG din Germania şi BPCE din Franţa au câte 24,5%.

    În 2012, Comisia Europeană a aprobat planul de restructurare dezvoltat de către Österreichische Volksbanken, ca urmare a crizei financiare şi economice, în vederea restabilirii profitabilităţii pe termen lung.

    În acest plan este inclusă şi vânzarea subsidiarei din România, care trebuie să se realizeze până la sfârşitul anului 2015.

    Grupul austriac a vândut în acest an subsidiara locală de leasing, Volksbank Leasing România, alături de cea din Polonia, către grupul polonez Getin Holding, care a intrat pe piaţa românească la sfârşitul anului trecut prin achiziţia băncii Romanian International Bank (RIB).

    Instituţia de credit a înregistrat anul trecut în România pierderi de 103,6 milioane de euro, mai mici cu 38,5% faţă de cele raportate de bancă în 2012, când au atins 168,5 milioane de euro. Majoritatea pierderilor au fost generate de provizioane.

    Grupul bancar Volksbank nu a trecut testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană, întrucât creditele ipotecare neperformante de la subsidiara din România şi creditele imobiliare şi cele acordate companiilor în Europa Centrală şi de Est au generat un deficit de capital în valoare de 865 de milioane de euro.

    În ceea ce priveşte Banca Transilvania, cel mai mare acţionar al său este Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cu o participaţie de 14,6%. Printre acţionarii semnificativi se regăsesc preşedintele Consiliului de Administraţie al băncii, Horia Ciorcilă (5,1%), şi International Finance Corporation (IFC), divizie a Grupului Băncii Mondiale, cu 5,36% din titluri.

    Banca Transilvania a avut în primele nouă luni ale acestui an un profit net de 338,13 milioane lei, în creştere cu 40,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, activele instituţiei de credit urcând, faţă de decembrie 2013, cu 6,2%, la 34,04 miliarde de lei.

  • Directorii executivi din România câştigă în medie 118.000 de euro pe an

    “Pentru poziţiile de top management, piaţa din România înregistrează o medie de creştere a pachetului salarial cu 6-8%, la fel ca şi în restul ţărilor din Europa de Est”, a declarat Mona Neagoe, Partner Pedersen & Partners şi Country Manager România.

    Prin comparaţie, un director executiv din Bulgaria câştigă 72.700 euro anual, în timp ce unul din Serbia obţine 74.500 de euro pe an, iar unul din Ungaria 122.900 euro.

    Directorii de top primesc pachete salariale mai mici decât în România în Belarus (59.100 euro), Letonia (75.100 euro), Estonia (76.200 euro), Lituania (78.200 euro) şi Africa de Sud (115.800 euro), potrivit datelor Pedersen & Partners.

    În schimb, directorii din Elveţia (242.800 euro), Marea Britanie (225.200 euro) şi Germania (220.100 euro) beneficiază de cele mai mari pachete salariale anuale dintre ţările luate în calcul în raport.

    Pachetele salariale includ salariul de bază şi bonusurile.

    Factorii care afectează suma obţinută de manageri într-un an sunt dimensiunea companiei şi performanţa acesteia, câştigurile fiind determinate de dimeniunile profitul înregistrat de companie.

    La nivel mondial, pachetul salarial al unui director dintr-o companie globală de talie mare atinge, în medie, 1,4 milioane de euro, creşterea faţă de anul trecut fiind de 3,5%. Pachetul include salariul de bază, în valoare de 681.000 euro şi bonusul pe termen scurt de 719.000 euro brut. În medie, salariile de bază au urcat cu 3,1% şi bonusurile pe termen scurt cu 4,2%.

    Studiul a fost realizat la nivel global de firma Pedersen & Partners, specializată în căutarea de directori executivi, pe un eşantion de 1.700 de directori de top din 330 de companii din 17 state. Studiul vizează directorii din cele mai mari companii ale lumii, cu o medie de 133.000 de angajati, o cifră de afaceri medie de 42 miliarde euro şi un profit mediu de 4,1 miliarde euro.

  • Contrabandiştii de ţigarete pierd teren

    “Regiunea vest este în luna septembrie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, în această zonă a ţării piaţa neagră fiind în creştere (cu 16 p.p.., până la 42,1%). Următoarea regiune semnificativ afectată de contrabandă continuă să fie nord-est, cu o creştere de 1,8 p.p., până la 35,9%. Scăderi semnificative se înregistrează în regiunile nord-vest (minus 7,9 p.p. până la 11,8%), în Bucureşti (minus 7,9 p.p. până la 7,9%), în sud-est (minus 6,9 p.p., până la 7,2%), precum şi în sud-vest (cu 2,6 p.p. până la 14,7%). Cele mai reduse niveluri ale pieţei negre se înregistrează în regiunile centru şi sud (3%). Din punct de vedere al provenienţei, ”cheap whites” continuă să deţină cea mai mare pondere (48,7%), mai mult decât Ucraina (24%) şi Moldova (16,6%) împreună.”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    „În ultimele săptămâni, au fost destructurate trei reţele de contrabandişti la Constanţa, Iaşi şi Timiş, iar în Bucureşti a fost descoperit un depozit ilegal. Pentru ca eforturile autorităţilor şi ale producătorilor să nu se transforme în simple pierderi de resurse, este absolută nevoie de o politică fiscală coerentă. Intrarea contrabandei pe un trend ascendent, începând cu finele anului trecut, a fost cauzată de indexarea artificială a cursului de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală a accizei din aprilie, ceea ce a determinat creşterea diferenţei de preţ dintre produsele legale şi cele de pe piaţa neagră. În prezent, în pofida legii, cursul de schimb la care vor fi plătite accizele anul viitor este o necunoscută”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „Un punct procentual de contrabandă recuperat de piaţa legală înseamnă sume suplimentare anualizate la bugetul de stat de circa 35 miloane de euro. Trebuie însă subliniat că aceşti bani la buget se obţin cu eforturi şi resurse suplimentare. Numai pentru valul de percheziţii şi arestări presupus de destructurarea grupării de la Constanţa a fost nevoie de o desfăşurare de forţe însumând 180 de poliţişti”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “Sperăm ca descreşterea înregistrată de ultimul studiu să nu fie temporară. De curând, a fost convenit acordul de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina. Conform studiului Novel, zona de Vest a devenit în septembrie cea mai afectată de piaţa neagră, după ce, pe tot parcursul anului 2014, regiunea nord-est  înregistrase cele mai mari cote ale comerţului ilegal cu ţigarete”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, peste 40% din încasările din accize au provenit din accize la tutun. Anul trecut, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

  • Vodafone a transmis din greşeală poliţiei britanice datele telefonice ale unor jurnalişti

    The Times denunţă o “atingere majoră adusă vieţii private” a angajaţilor News UK cu câteva ore înainte de prezentarea unui proiect de lege în Parlamentul britanic vizând în special extinderea capacităţii poliţiei de a accede la date informatice şi telefonice ale persoanelor suspectate de activităţi legate de terorism.

    Datele transmise în martie 2014 erau cele ale unor jurnalişti, avocaţi, angajaţi şi lideri ai grupului de presă care publică The Times, The Sunday Times şi The Sun. Ele se referă la anii 2005-2007, precizează Times.

    Scotland Yard a reacţionat marţi seara afirmând într-un comunicat că a “predat aceste date telefonice care au fost trimise din greşeală de Vodafone”.

    Poliţia a precizat că acestea au fost transmise în cadrul operaţiunii Elveden, o anchetă privind suspiciunile de mituire a unor poliţişti şi funcţionari de către jurnalişti.

    “Anchetatorii implicaţi în operaţiunea Elveden şi-au folosit competenţele prevăzute de lege pentru a cere Vodafone detalii despre apelurile efectuate de un jurnalist al News International (numele anterior al News UK)”, precizează comunicatul poliţiei.

    The Times afirmă totuşi că, deşi ştia că aceste date au fost transmise din greşeală, poliţia le-a “analizat, a întocmit o listă cu apelurile emise de 1.757 de telefoane şi a păstrat aceste date timp de şapte luni în pofida solicitărilor de a le predate”. Această informaţie a fost confirmată de Vodafone.

    “Imediat ce am fost puşi la curent, la sfârşitul lui septembrie, că Scotland Yard intenţionează să folosească datele transmise din greşeală, noi le-am cerut să distrugă imediat aceste date”, afirmă Vodafone într-un comunicat.

    Acest caz a făcut obiectul unei anchete a două organisme independente, Information Commissioner (ICO) şi Interception of Communications Commissioner’s Office (IOCCO), precizează cotidianul britanic.

    “Aceste cazuri creează îngrijorări cu privire la folosirea extinsă de către poliţie a competenţelor sale de supraveghere a jurnaliştilor şi surselor lor”, subliniază The Times.

    “Un oficial al Vodafone s-a scuzat personal pentru ceea ce a afirmat că este o eroare umană”, a declarat directorul News UK, Mike Darcey, precizând că a informat marţi seara toţi salariaţii grupului.