BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Meleşcanu: Nu am fost nici înainte de ’89, nici după, ofiţer acoperit sau descoperit al unui serviciu

    Întrebat, la Gândul Live, dacă a fost ofiţer acoperit al unu serviciu de informaţii, fostul şef al SIE Teodor Meleşcanu, candidat independent la Preşedinţie, a răspuns: ”Nu am fost, nici înainte de 1989 şi nici după 1989, nici ofiţer acoperit, nici ofiţer descoperit. Lucrurile sunt extrem de simple”.

    Meleşcanu a mai precizat că a avut trei mandate de senator şi de fiecare dată a fost verificat de la CNSAS pentru perioada de dinaintea Revoluţiei.

    ”Am avut, la un moment, dat, de gând să încep un proces şi m-am liniştit după aceea. Şi, în pregătirea acestui proces, am solicitat în scris SIE şi SRI să îmi confirme dacă figurez sau nu în evidenţele respectivelor servicii. Răspunsul a fost: «Nu figuraţi în evidenţele noastre»”, a precizat el.

    Întrebat dacă el, personal, are o problemă morală dacă ar şti că preşedintele României a fost la un moment dat ofiţer acoperit al SIE, Meleşcanu a spus că ar avea o problemă morală dacă ar şti ”cu siguranţă” o astfel de informaţie care, însă, ”nu poate fi accesată de preşedintele României”.

    ”Pentru mine, ca cetăţean, un om care serveşte România şi ca preşedinte al României, un om care serveşte România este un om care îşi pune în slujba patriei talentele pe care le are. Asta este poziţia mea, a ceea ce reprezintă intreresul naţional şi care trebuie să fie poziţia noastră faţă de cei care îşi asumă riscuri, chiar şi cu libertatea şi viaţa lor, pentru a putea contribui la securitatea cetăţenilor acestei ţări”, a spus Meleşcanu.

    El a adăugat că nu l-ar interesa acest aspect, respectiv dacă preşedintele României a fost ofiţer acoperit şi nu ar solicita niciodată informaţii despre acest lucru.

     

  • Air Umbrella, un concept de secolul 22 cu neajunsuri de secol 21

    Chinezii spun că Air Umbrella va fi produsă în trei versiuni, de damă, pentru bărbaţi şi una ale cărei dimensiuni pot fi modificate. Un punct slab pare a fi bateria, care poate asigura funcţionarea dispozitivului între 15 şi 30 de minute; o durată de viaţă bună pentru drumul de la maşină la birou, dar nu pentru o lungă plimbare romantică prin ploaie.Preţurile sunt între 88 şi 108 dolari, iar primele livrări ar trebui să fie făcute în decembrie 2015.

     

  • Ponta, întrebat dacă a vorbit recent cu Hrebenciuc: Habar n-am, probabil. O să citiţi la DNA

    Întrebat dacă a mai vorbit cu Hrebenciuc în ultima perioadă, Ponta a răspuns: ”Habar nu am. Probabil, nu mai ştiu. Vorbesc cu foarte multă lume”.

    Întrebat dacă a avut recent discuţii cu Hrebenciuc, Ponta a spus: ”O să citiţi la DNA”.

    Premierul Victor Ponta a mai susţinut, luni, răspunzând unei întrebări, că el este în interceptările DNA din anul 2010, de când deţine funcţia de preşedinte al PSD.

    Întrebat dacă se află în interceptările DNA din dosarele lui Viorel Hrebenciuc, Ponta a răspuns: ”Dar cum s-ar putea să nu fiu?”.

    ”Eu sunt în interceptări de când sunt preşedinte la PSD, din 2010”, a spus Ponta.

  • Lupta anti-corupţie din China a făcut victime neaşteptate: vinul franţuzesc

    Responsabilă pentru scăderi sunt anii mai slabi, dar cu precădere reducerea cererii în China. Vinul era şi este privit în China drept un simbol al reuşitei în viaţă şi al statusului social ridicat; multe podgorii frunţuzeşti din Bordeaux sau din Burgundia şi-au găsit în ultima vreme proprietari chinezi.

    Ca orice bun de lux, vinul a  avut de suferit din cauza încetinirii ritmului de creştere economică din China, dar şi din cauza campaniei anti-corupţie a preşedintelui Xi Jinping. Autorităţile au impus pur şi simplu că bugetarii nu au voie să cumpere sau să consume bunuri de lux, de la poşete Burberry la vinuri Chateau Margaux.

  • ANI avertizează conducerilor Camerelor că face sesizare penală în cazul Akos Mora şi Ştefan Stoica

    ”Agenţia Naţională de Integritate s-a adresat conducerii celor două camere ale Parlamentului cu privire la punerea în aplicare a deciziilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul senatorului Mora Akos Daniel şi a deputatului Stoica Ştefan Bucur. În situaţia în care deciziile Î.C.C.J. nu vor fi aplicate cu celeritate, în sensul dispunerii sancţiunilor disciplinare de revocare din funcţie, Agenţia va proceda la aplicarea de sancţiuni contravenţionale persoanelor care au în atribuţii ducerea la îndeplinire a sentinţei judecătoreşti, precum şi la sesizarea organelor de cercetare penală pentru nerespectarea hotărârilor judecătoreşti, în conformitate cu dispoziţiile art. 287 din Codul Penal”, se arată într-un comunicat ANI remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

    ANI precizează că, de la momentul rămânerii definitive a raportului de evaluare emis de ANI prin care s-a constatat starea de incompatibilitate a celor doi membri ai Parlamentului şi până în prezent, toate drepturile salariale încasate de cei doi parlamentari ”pot constitui prejudiciu în sensul legii penale”.

    ”Referitor la dispoziţiile art. 72, alin. (1) din Constituţia României republicată, potrivit căruia «deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului», menţionăm faptul că acest text constituţional nu exonerează de răspundere administrativă şi penală privind neaplicarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile”, se mai arată în comunicatul ANI.

    Situaţia senatorului Akos Mora, declarat incompatibil, va fi pusă pe ordinea de zi în prima şedinţă a plenului Senatului, a declarat, luni, vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu (PSD). Senatorii nu au activitate în plen de la începutul campaniei electorale, iar următoarea şedinţă de plen ar putea avea loc abia după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, din 16 noiembrie.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, în 11 septembrie, că a discutat cu preşedintele ANI, Horia Georgescu, legat de cazul de incompatibilitate al deputatului PDL Ştefan Stoica, Zgonea arătând că acesta trebuie să-şi piardă mandatul.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a cerut, la începutul lunii septembrie, pentru a treia oară, Senatului şi Camerei Deputaţilor revocarea din funcţie a senatorului Daniel Akos Mora şi a deputatului Ştefan Stoica, după ce instanţa supremă a decis definitiv că aceştia au fost în incompatibilitate.

    “ANI a făcut demersuri similare pentru revocarea din funcţie a senatorului Akos Mora şi în martie 2014 şi în ultimele luni din 2013.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv, în 24 septembrie, că Daniel Akos Mora (PNL) a fost în incompatibilitate. Mora, fost consilier judeţean în cadrul CJ Mureş, s-a aflat în stare de incompatibilitate întrucât SC Moragroind SRL, societate în cadrul căreia acesta deţinea funcţia de director şi calitatea de asociat, a încheiat contracte de execuţie a unor lucrări în valoare totală de 15.689.344 de lei, cu unităţi aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Mureş şi cu alte unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Mureş, potrivit ANI.

  • Dan Adamescu a fost la instanţa supremă în scaun cu rotile

    Dan Adamescu nu a făcut declaraţii nici la intrarea şi nici la ieşirea din sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde a stat aproximativ o oră.

    Întrebat dacă dosarul Carpatica, în care este acuzat de fapte de corupţie, este o înscenare, Adamescu a dat aprobator din cap, fără a face alte declaraţii.

    Omul de afaceri Dan Adamescu este în arest la domiciliu din 30 august, când i-a fost înlocuită măsura arestului preventiv, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă, în care este judecat alături de magistraţii Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa şi Sorin Viziru, de la Tribunalul Bucureşti.

    În 10 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut măsura arestului la domiciliu atât în cazul lui Dan Adamescu, cât şi în cazul celor patru judecători, constatând că aceasta este legală şi temeinică.

    Instanţa a respins atunci, ca nefondată, cererea lui Adamescu de înlocuire a măsurii cu controlul judiciar, dar şi cererile similare ale judecătorilor Rovenţa şi Viziru.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis însă cererea lui Adamescu de a i se permite să plece din imobilul unde execută arestul la domiciliu, în perioada 13-18 octombrie, pentru a merge la o clinică de ortopedie.

    Şi judecătorii Rovenţa şi Moldovan au primit permisiunea de a merge la Spitalul Militar şi, respectiv, la Spitalul Fundeni. Elena Rovenţa a formulat cererea pentru 29 octombrie ,când ar urma să meargă la Spitalul Militar pentru o intervenţie medicală, iar Moldovan pentru 13 octombrie, în vederea unor controale şi tratamente la Spitalul Fundeni.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată de cei trei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat luni cauza, urmând să dea o decizie definitivă.

    În 24 iunie, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe cei patru judecători şi pe Dan Adamescu, în stare de arest, şi pe omul de afaceri Iosif Armaş, în stare de libertate, în dosarul privind intervenţii în cauze de insolvenţă. Cei patru judecători au stat în arest preventiv din 20 mai până în 30 august, când instanţa supremă a dispus măsura arestului la domiciliu.

    Adamescu este acuzat că le-a dat mită 20.000 de euro judecătorilor Ion Stanciu şi Elena Rovenţa, pentru ca aceştia să dispună soluţii favorabile în două dosare de insolvenţă. El a fost arestat preventiv din 6 iunie până în 30 august, când şi în cazul lui instanţa supremă a decis definitiv înlocuirea măsurii cu arestul la domiciliu.

    Procurorii i-au trimis în judecată şi pe practicienii în insolvenţă Angela Monica Borza, Ilie Preda, Cristina Elena Popa (fostă Cândea) şi Emanoil Postelnicu şi Gabriel Hanganu pentru dare de mită.

    Potrivit procurorilor, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată, sume de bani, bunuri sau servicii.

    Magistraţii ar fi cerut bani sau bunuri pentru a îndeplini sau a nu îndeplini ori a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestaţiile la tabelul preliminar al creanţelor, pentru a decide privind modalităţile de înscriere la masa credală cu privire la creanţele creditorilor chirografari, pentru a desemna preferenţial administratori judiciari, pentru a atribui preferenţial dosare de insolvenţă sau pentru a-şi exercita influenţa pe lângă judecători de la diverse instanţe din Bucureşti şi din ţară, folosind informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor de judecător, au arătat procurorii în referatul cu propunerea de arestare.

    Adamescu deţine, printre altele, compania Astra Asigurări, Unirea Shopping Center şi clubul de fotbal din Liga I Oţelul Galaţi.

  • Grevă la Lufthansa. Ce zboruri spre şi din Bucureşti vor fi afectate

    Sindiactul piloţilor din cadrul Lufthansa a anunţat o grevă pentru zborurile de lung curier, marţi, 21 octombrie, imediat după greva prevăzută pentru luni după-amiază pe liniile interne. Greva urmează să afecteze circa 2100 de zboruri şi peste 200.000 de pasageri.
    Ce zboruri din şi spre România vor fi afectate:

     

    Sosiri în Bucureşti
    – LH1422 20. Octombrie 2014
    20:20 Frankfurt 23:35 Bucureşti
    – LH1418 21. Octombrie 2014
    10:15 Frankfurt 13:30 Bucureşti
    – LH1420 21. Octombrie 2014
    13:45 Frankfurt 17:05 Bucureşti
    – LH1654 21. Octombrie 2014
    15:40 Munich 18:35 Bucureşti
    – LH1422 21. Octombrie 2014
    20:25 Frankfurt 23:40 Bucureşti
    – LH1418 22. Octombrie 2014
    10:15 Frankfurt 13:30 Bucureşti

     

    Plecari din Bucureşti
    – LH1419 20. Octombrie 2014
    14:10 Bucureşti 15:40 Frankfurt
    – LH1423 21. Octombrie 2014
    06:05 Bucureşti 07:35 Frankfurt
    – LH1657 21. Octombrie 2014
    06:40 Bucureşti 07:45 Munich
    – LH1419 21. Octombrie 2014
    14:10 Bucureşti 15:40 Frankfurt
    – LH1421 21. Octombrie 2014
    18:15 Bucureşti 19:50 Frankfurt
    – LH1423 22. Octombrie 2014
    06:05 Bucureşti 07:35 Frankfurt
     

     

  • Jucătorii echipei Universitatea Cluj vor participa la înmormânarea lui Mircea Neşu

    “Tatăl lui Mihai se afla de o săptămână la terapie intensivă la un spital din Oradea, iar medicii anunţaseră familia că se poate întâmpla orice. Înmormântarea va avea loc miercuri şi o să participăm şi noi împreună cu lotul echipei“, a afirmat, pentru MEDIAFAX, Vlad Munteanu.

    Mircea Neşu, tatăl fotbalistului Mihai Neşu, fost component al naţionalei României şi al echipelor Steaua şi FC Utrecht, a murit, luni dimineaţă, la un spital din Oradea, unde fusese internat în stare gravă după ce a luat o doză foarte mare de medicamente, afirmă surse medicale.

    Potrivit acestora, Mircea Neşu, în vârstă de 74 de ani, a fost internat la Spitalul Judeţean din Oradea în 12 octombrie, în stare foarte gravă, după ce a înghiţit o cantitate mare de medicamente, pe fondul unei depresii severe, provocate atât de decesul soţiei sale, în această primăvară, cât şi de faptul că suferea de o boală incurabilă, iar fiul său este imobilizat în cărucior.

    Transferat la secţia de Terapie Intensivă a Spitalului Municipal, luni dimineaţă la ora 5.00, medicii i-au declarat decesul, nemaiputând să îl salveze.

    Fiind o moarte suspectă, cazul a fost anunţat şi Poliţiei.

    “Luni, în jurul orei 11.00, Poliţia Bihor a fost anunţată telefonic de un reprezentant al Spitalului Municipal «Gavril Curteanu» despre faptul că un bărbat de 74 de ani a decedat în spital. Cauza exactă a decesului urmează să fie stabilită după necropsie”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, subcomisarul Alina Dinu, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Bihor.

    Medic de profesie, Mircea Neşu a fost jucător de fotbal la Universitatea Cluj în timpul studenţiei, respectiv în anii ’60, şi arbitru internaţional de fotbal.

    În luna aprilie a acestui an, Monica Neşu, mama fotbalistului Mihai Neşu, a încetat din viaţă, apropiaţii afirmând că aceasta a fost extrem de afectată de accidentul care i-a lăsat fiul invalid.

    În 10 mai 2011, Mihai Neşu, transferat în 2009 de la Steaua la echipa olandeză Utrecht, s-a accidentat grav la un antrenament al clubului olandez, ulterior fiind diagnosticat cu fractură de vertebră cervicală, iar de atunci existenţa sa depinde de un cărucior cu rotile. După mai multe tratamente în străinătate, Mihai Neşu s-a mutat în 2013 în locuinţa părinţilor săi din Oradea.

    În prezent, fostul fotbalist a fost cooptat în staful echipei Universitatea Cluj, ocupând funcţia de analist video.

  • În prima jumătate a campaniei, ACL a primit cele mai multe donaţii, fiind urmată de PSD-UNPR-PC

    Partidul Mişcarea Populară ocupă locul trei în clasamentul donaţiilor, formaţiunea primind şi declarând, în primele două săptămâni ale campaniei electorale, 455.500 lei, se arată, totodată, în comunicatul AEP remis MEDIAFAX în care se prezintă situaţia donaţiilor primite şi declarate de partide, alianţe şi candidaţi independenţi la data de 16 octombrie 2014.

    Spre deosebire de ACL, PSD şi PMP, care se află în topul clasamentului, UDMR a primit şi declarat, în perioada menţionată, donaţii în valoare totală de 16.950 de lei, în timp ce PPDD a primit şi declarat donaţii de 7.482 lei, iar PRM – 1.393 de lei.

    Celelalte partide înscrise în cursa electorală, respectiv Partidul Alternativa Socialistă, Partidul Popular Maghiar din Transilvania, Partidul Ecologist Român şi Partidul PRODEMO nu au declarat donaţii.

    Astfel, valoarea totală a donaţiilor primite şi declarate de alianţe şi partide în primele două săptămâni de campanie este de 3.159.039 lei.

    Dintre toate alianţele şi partidele enumerate, ACL, PSD-UNPR-PC, PMP şi PPDD au primit şi declarat, în perioada menţionată, donaţii şi din partea persoanelor juridice, în valoare totală de 210.760 lei (ACL), 82.594 lei (PSD-UNPR-PC), 96.000 lei (PMP) şi, respectiv, 1.000 de lei (PPDD), restul sumelor fiind constituite din donaţii făcute de către persoane fizice.

    În ceea ce priveşte candidaţii independenţi, topul donaţiilor primite şi declarate în prima jumătate a campaniei este condus de Călin Popescu-Tăriceanu, cu 261.912 lei.

    El este urmat de Teodor Meleşcanu, cu 164.900 lei, Monica Macovei, cu 73.272 lei, din care 30.331 lei donaţi de persoane juridice şi 42.942 lei donaţi de persoane fizice, clasamentul fiind închis de Gheorghe Funar, cu 2.500 lei.

    Astfel, valoarea totală a donaţiilor primite şi declarate de candidaţii independenţi în primele două săptămâni de campanie este de 502.584 lei.

    În total, alianţele, partidele şi candidaţii independenţi au primit şi declarat în prima săptămână a campaniei electorale suma de 3.661.623 lei, din care 3.240.938 lei donaţi de persoane fizice, iar 420.685 lei donaţi de persoane juridice.

    Finanţarea campaniilor electorale este reglementată de Legea privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, unde se prevede că donaţiile şi legatele primite după deschiderea campaniilor electorale de la persoanele fizice sau juridice trebuie declarate AEP de către mandatarul financiar, în termen de cinci zile lucrătoare de la primire.

  • Alpha Bank România lansează serviciul Mobile Banking

    Noul serviciu de Mobile Banking este disponibil prin intermediul aplicaţiilor “Alpha Bank RO”, pentru smartphones şi tablete, ce pot fi descărcate gratuit din magazinele virtuale App Store şi Google Play.

    Aplicaţia dispune de o zonă privată, accesibilă clienţilor autentificaţi, şi de o zonă publică ce conţine informaţii de interes general despre unităţile şi localizarea ATM-urilor Alpha Bank, despre prezentarea ultimelor oferte şi produse, şi care poate fi accesată fără autentificare, fiind disponibilă oricărui utilizator.

    Clienţii Alpha Bank îşi pot activa imediat noul serviciu, folosind aplicaţia de Internet Banking Alpha Click, fără a se deplasa în unităţile băncii.

    Înultimele 12 luni Alpha Bank a lansat trei aplicaţii pentru device-uri iOS şi Android: Alpha Safe Access – software token lansat în octombrie 2013, Alpha e-statements pentru mobil lansat în iunie 2014 şi noul Mobile Banking lansat în septembrie 2014.