Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
Dan Şova a declarat, joi, că a fost exclus din PSD, menţionând că acceptă sancţiunea care i-a fost aplicată şi crede că aceasta este “justificată”.
“Rămân social-democrat, îmi iau un timp de reflecţie”, a spus Şova.
El a mai spus că acceptă sancţiunea care i-a fost aplicată.
“Cred că e şi justitficată”, a adăugat el, precizând că argumentele pentru această decizie luată la CExN sunt legate de încălcarea unui “principiu de bază”, respectiv al unităţii partidului.
Comitetul Executiv Naţional al PSD a votat, joi, excluderea din partid a lui Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova, conform unor surse social-democrate.
Sursele citate au menţionat că au existat în CExN două propuneri, una de suspendare şi una de excludere, fiind votată cea de excludere.
Propunerea de excludere a fost votată cu 80 de voturi “pentru”, două “împotrivă” şi două abţineri, au relatat sursele citate.
Potrivit Statutului PSD, excluderile se votează cu două treimi din membrii CExN.
Instanţa supremă a judecat recursul formulat de Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei (FBOB) şi Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor faţă de decizia din 13 noiembrie a Curţii de Apel Cluj, decizia instanţei supreme fiind irevocabilă.
Magistraţii Curţii de Apel Cluj au respins cererea Fondului Bisericesc Ortodox al Bucovinei de retrocedare a 166.000 de hectare de pădure.
Curtea de Apel Cluj a respins în noiembrie 2013 ca nefondat apelul FBOB împotriva sentinţei din 13 martie 2007 a Tribunalului Suceava.
Procesul prin care Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei revendică peste 166.000 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, aflat pe rolul Curţii de Apel Cluj, a fost suspendat la sfârşitul anului 2012, în condiţiile în care Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor nu a achitat partea sa de 1,2 milioane de lei din avansul pentru realizarea unei expertize solicitate de instanţă, probă care fusese cerută de Regia Naţională a Pădurilor (RNP).
Decizia de suspendare a procesului a fost atacată de Arhiepiscopie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a decis, în aprilie 2013, reluarea procesului la Curtea de Apel Cluj.
Tribunalul Suceava a admis, în martie 2007, o cerere a Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina (FBOB) privind retrocedarea unei suprafeţe de pădure şi obliga RNP, Direcţia Silvică Suceava şi statul român, prin Ministerul de Finanţe, să pună la dispoziţia FBOB o suprafaţă de 166.613 de hectare. Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis strămutarea cauzei la Curtea de Apel Timişoara.
În acest proces, Curtea de Apel Timişoara a stabilit, în decembrie 2009, menţinerea deciziei Tribunalului Suceava din martie 2007, prin care Fondului Bisericesc Ortodox din Bucovina i s-a recunoscut dreptul de proprietate pe o suprafaţă de 166.613 hectare de pădure.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul formulat de Regia Naţională a Pădurilor, a casat decizia Curţii de Apel Timişoara şi a retrimis cazul spre rejudecare la Cluj Napoca.
În 7 aprilie 2006, Comisia judeţeană de fond funciar Suceava şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox al Bucovinei privind restituirea unei suprafeţe de aproximativ 192.000 de hectare de pădure, motivând că nu face obiectul Legii 1/2000 a fondului funciar şi al Legii 247/2005 a proprietăţii.
Potrivit unei note prezentate în susţinerea motivării, Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a avut, de la înfiinţare, doar drept de administrare asupra terenurilor forestiere, nu şi de proprietate, fiind o fundaţie înfiinţată de stat.
Premierul Victor Ponta a declarat, în primăvara anului trecut, la un post de televiziune, că soluţia pe care o susţine în cazul litigiului cu Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor este ca pentru monumentele istorice ale Bisericii din Bucovina să fie alocate fonduri din veniturile Direcţiei Silvice Suceava de pe respectiva suprafaţă de pădure, soluţie respinsă însă de IPS Pimen Suceveanul.
“Există o singură soluţie pe care am discutat-o cu Arhiepiscopul Sucevei: ca din veniturile Regiei Pădurilor Suceava pe nişte terenuri care sunt în litigiu de mult timp, 110.000 de hectare, o parte importantă să rămână pentru susţinerea monumentelor istorice din Bucovina. Eu susţin această soluţie”, spunea premierul, care adăuga că Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor va fi cea care va gândi exact sistemul.
În replică, într-o scrisoare transmisă premierului, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor susţinea că în discuţia pe care a avut-o cu Victor Ponta nu s-a arătat de acord cu această soluţie: “Nu am acceptat această soluţie şi nici nu o voi accepta vreodată”.
În scrisoare se mai arăta că, potrivit Constituţiei, proprietatea privată este inviolabilă, garantată şi ocrotită în mod egal, iar legislaţia actuală a României obligă statul să retrocedeze proprietăţile confiscate de regimul comunist, iar aceeaşi obligaţie o cere şi CEDO.
Arhiepiscopul mai spunea că soluţia propusă de Victor Ponta sfidează legislaţia ţării, a CEDO şi legislaţia bisericească, susţinând că prin soluţia propusă de premier privind retrocedarea proprietăţii confiscate de regimul comunist, acesta îi reaminteşte de politicienii acelui regim, dar şi de legea secularizării averii bisericeşti din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Totodată, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor spunea că părinţii stareţi şi maicile stareţe de la mănăstirile-monumente istorice deţinătoare de valori de patrimoniu naţional, opt din aceste mănăstiri fiind înscrise în lista UNESCO, au declarat că numai prin retrocedarea bunurilor Fondului Bisericesc, terenuri forestiere, se poate asigura resursa sigură şi acoperitoare pentru întreţinerea monumentelor istorice, a valorilor de patrimoniu naţional din cuprinsul Arhiepiscopiei.
“Îngrijirea lor prin lucrări de conservare şi restaurare are un caracter permanent şi necesită mari cheltuieli. Pentru noi este imposibil, în situaţia de faţă, să acoperim cheltuielile necesare”, mai scria IPS Pimen.
Unităţile de cult din judeţul Suceava au primit, în anul 2004, în proprietate, potrivit Legii fondului funciar, câte 30 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră, suprafaţa totală cu care Biserica Ortodoxă din Bucovina a fost pusă în posesie fiind de peste 15.000 de hectare.
Ulterior, în noiembrie 2004, printr-o Ordonanţă de Urgenţă emisă de Guvern, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor a fost împroprietărită cu 90.000 de hectare de pădure, dar legea de aprobarea a acestei ordonanţe a fost considerată neconstituţională de Curtea Constituţională.
Cererea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor privind acordarea, de către Guvern, Fundaţiei Fondul Bisericesc Ortodox din Bucovina a statutului de fundaţie de utilitate publică a fost respinsă în 2008, pe motiv că aceasta acţionează doar în numele unei persoane juridice, şi nu pentru realizarea unui interes public general.
Evenimentul care va avea loc luni în Capitală este programat să înceapă la ora 11.00.
Tot în Bucureşti, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, va avea loc luni, începând cu ora 8.00, o ceremonie militară de depuneri de coroane şi jerbe de flori, se menţionează în comunicatul transmis de MApN.
Începând cu ora 18.00, militari din Regimentul 30 Gardă “Mihai Viteazul” se vor retrage cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional – Bulevardul Regina Elisabeta – Bulevardul Eroilor Sanitari – Şoseaua Cotroceni – Bulevardul Iuliu Maniu – Bulevardul Vasile Milea – Bulevardul Timişoara.
De asemenea, se vor organiza ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori în garnizoanele din ţară unde sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare.
Cu ocazia Zilei Naţionale, Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale ale Forţelor Navale se va ridica Marele Pavoaz.
Repetiţia generală a paradei va avea loc sâmbătă, în Piaţa Constituţiei (Bulevardul Libertăţii), începând cu ora 8.00.
Potrivit poliţiei, aproximativ 18.000 de persoane s-au adunat joi după-amiaza în centrul Atenei, unde circulaţia a fost întreruptă, şi au defilat până la Parlament, în Piaţa Syntagma, scena unor importante manifestaţii de la începutul crizei, în 2010.
“Nu şomajului parţial, nu concedierilor. Da unui loc de muncă stabil şi permanent”, “Puneţi capăt sărăciei, răsturnaţi (Guvernul) acum”, se putea citi pe banderole.
Această manifestaţie are loc cu aproape o săptămână înainte de votul în Parlament asupra bugetului pentru 2015, care continuă o politică de reducere a cheltuielilor, în special în domeniile Sănătăţii şi Educaţiei.
“Salariul meu a scăzut cu 40% de la începutul crizei. Trebuie ca acest Guvern să plece pentru ca lucrurile să se schimbe”, spune Georges Papalexiou, un funcţionar în vârstă de 40 de ani.
Printre manifestanţi se află numeroşi pensionari şi şomeri. “Trebuie să nu te plângi şi să stai acasă. De aceea suntem aici, pentru a denunţa tăierea pensiilor şi ameninţarea cu alte reduceri”, a declarat pentru AFP un pensionar sexagenar.
La Salonic (nord), al doilea cel mai important oraş grec, cel puţin 8.000 de persoane au manifestat în centru, potrivit poliţiei locale.
La originea acestei mobilizări, sindicatele GSEE (din sectorul privat) şi Adedy (sectorul public) denunţă “măsuri guvernamentale care întreţin Evul Mediu social, şomajul la un nivel record, politicile care fac din muncitori variabila de ajustare a crizei şi deficitelor”.
În afară de transporturile în comun, greva a afectat şi legăturile aeriene – greva controlorilor de trafic aerian antrenând anularea unor zboruri din şi către Atena. Toate vapoarele erau, de asemenea, la chei, din cauză că docherii au încetat lucrul.
Serviciile publice, în special şcolile, spitalele şi băncile funcţionau în regim redus, iar mai multe sindicate – inclusiv ale angajaţilor din comerţ şi sectorul hotelier – şi-au îndemnat membrii să facă grevă.
Aceasta este cea de a doua grevă generală din acest an, după cea din aprilie. În Grecia au avut loc, începând din 2010, greve repetate împotriva politicilor de austeritate. Însă mobilizarea a scăzut sensibil de un an.
Grecia a revenit din acest la un ritm pozitiv de creştere, care urmează să se accelereze în 2015, după şase ani de recesiune în care şi-a pierdut un sfert din bogăţie.
Un loc de muncă din patru a dispărut în timpul crizei, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), care a avertizat în această săptămână că există riscul unei “crize sociale prelungite”.
Nivelul şomajului s-a stabilizat la 25,9% în august. Nivelul salariilor, în toate profesiunile, a scăzut în medie cu 23,8% de la începutul lui 2010.
Guvernul se află sub presiunea creditorilor – Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) -, care efectuează în prezent ultimul audit al economiei ţării înainte de ieşirea din programul de ajutorare, aflat în curs din 2010.
Dezvoltatorul imobiliar Alesonor lansează Amber Gardens, primul proiect rezidenţial de lux de dimensiuni mari din Romania, care are la bază principiile designului bioclimatic şi aplică standardele energetice ale unei “case pasive”. Compania va investi 14 milioane de euro în dezvoltarea proiectului.
Acesta va cuprinde 60 de locuinţe verzi de lux, care vor fi dezvoltate pe parcursul a trei ani în zona Otopeni-Tunari. Costul de achiziţie al unei locuinţe de lux Amber Gardens începe de la 230.000 de euro + TVA (pentru o locuinţă cu o suprafaţă de aproximativ 250 de metri pătraţi şi un teren de aproximativ 650 de metri pătraţi). În luna noiembrie 2014 au fost finalizate şase locuinţe, dintre care patru sunt deja vândute.
Dezvoltatorul mizează pe aducerea conceptului de „case pasive” în proiect, costul anual al energiei folosite într-o astfel de casă fiind de aproximativ 630 de euro. Locuinţele certificate la nivel de performanţă energetică C ajung la cheltuieli de 3.889 euro pe an, cele cu nivel de performanţă A, la 1.857 euro, iar casele care se califică pentru o ipotecă verde, la 939 euro pe an.
Alesonor este o companie de dezvoltare imobiliară, înfiinţată în Romania în anul 2003.
Serviciul se adreseaza companiilor producatoare si importatoare de bunuri ambalate si este un instrument implementat in 25 de tari din Uniunea Europeana. Prin intermediul acestuia, companiile isi pot cuantifica contributia pe care o au la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera prin valorificarea si reciclarea ambalajelor devenite deseuri de ambalaje post-consum.
In 2013, prin cele 353.521 tone de deseuri de ambalaje reciclate in sistemul Eco-Rom Ambalaje, au fost reduse 209.405 tone de gaze cu efect de sera – care reprezinta echivalentul emisiilor ce ar fi putut fi generate in urma parcurgerii a peste 775 de milioane km de catre un autoturism. Mai exact, reciclarea deseurilor de ambalaje a ajutat la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera care ar fi fost produse de o masina ce realizeaza turul Romaniei in fiecare zi, timp de 60 de ani sau a emisiilor generate, in medie, intr-o zi de aproximativ toti romanii care se deplaseaza cu masina.
Intermediarul principal al emisiunii este Raiffeisen Bank International, iar scadenţa obligaţiunilor a fost stabilită pentru data de 4 decembrie 2019.
Aceasta este ce de a doua emisiune de obligaţiuni în lei a BERD. În februarie 2009, BERD a lansat o emisiune pe 10 ani în valoare de 115 milioane lei, care a fost suplimentată ulterior la 130 milioane lei.
Obligaţiunile sunt tranzacţionate la bursele din Bucureşti şi Londra.
“Ştiu cu certitudine că toate statele NATO şi însăşi NATO ar vrea, din punct de vedere politic, să revină pe calea relaţiilor normale, complete şi axate pe parteneriat cu Rusia. Este dorinţa noastră”, a precizat el.
Potrivit lui Pszel, NATO nu caută o confruntare cu Rusia. Reprezentantul Alianţei a subliniat însă că în prezent are loc “una dintre crizele cele mai importante, dacă nu cea mai importantă, în relaţiile dintre NATO şi Rusia”.
El a indicat că în anii 1990, “au fost depuse eforturi pentru a dezvolta relaţiile conform unor principii noi, cu o formă nouă şi teme noi (…). Mulţi ani, aliaţii şi Rusia au investit în aceste relaţii”, a precizat acesta.
În contextul crizei ucrainene, NATO şi-a intensificat patrulele aeriene deasupra ţărilor baltice şi a trimis întăriri în Marea Baltică şi Marea Mediterană. Avioane de recunoaştere ale Alianţei survolează în mod regulat Polonia şi România. Statele Unite intenţionează de asemenea să staţioneze aproape 150 de tancuri şi vehicule blindate în state NATO, iar o parte dintre acestea vor fi trimise în Europa de Est pentru a participa la exerciţii.