BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • România a urcat un loc, până pe 4 în Europa Centrală şi de Est, după volumul tranzacţiilor imobiliare de anul trecut

    Datele CBRE arată că România a atras în 2014 un volum al tranzacţiilor cu proprietăţi imobiliare – spaţii de birouri, de retail sau industriale – de 1,124 miliarde de euro, în creştere cu 220% faţă de 2013, când a înregistrat 351 milioane de euro.

    Faţă de 2013, România a urcat o poziţie, în locul Slovaciei.

    Cu toate că în 2014 România a atins un record, piaţa locală a investiţiilor imobiliare rămâne sub cea din Rusia (2,261 miliarde de euro faţă de 5,3 miliarde de euro cu un an înainte), Polonia (2,9 miliarde de euro faţă de 3,25 miliarde de euro) şi Cehia (peste 1,9 miliarde de euro comparativ cu 1,3 miliarde de euro).

    România a înregistrat cel mai mare avans al tranzacţiilor imobiliare din regiunea analizată, dacă este exclusă Bulgaria, unde au fost tranzacţionate active de 89 milioane de euro, faţă de 3 milioane de euro în 2013. Regiunea analizată mai include Ungaria, Ucraina, Serbia, Slovacia, Ţările Baltice şi Croaţia.

    Tranzacţiile înregistrate în Europa Centrală şi de Est, exclusiv Rusia, au crescut cu 25%, la 7,7 miliarde de euro, interesul fiind în continuare focalizat pe proiecte de birouri (3,3 miliarde de euro, aproape jumătate din total), urmate de retail (1,735 miliarde de euro), industrial (1,641 miliarde de euro) şi hoteluri (367 milioane de euro).

    În România, proiectele de retail au reprezentat circa 40% din total, urmate de clădirile de birouri – 29% şi spaţiile logistice şi industriale – 12%, iar aproximativ 8% din totalul proiectelor vândute anul trecut au fost de tip distressed.

  • General Electric ia în calcul extinderea capacităţii fabricii de echipament petrolier din Ploieşti

    “Analizăm posibilitatea de a extinde producţia fabricii Lukfin cu echipament offshore, având în vedere, de exemplu, resursele Mării Negre”, a declarat într-un comunicat Cristian Colţeanu, preşedinte şi director general al GE pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    În fabrica din Ploieşti lucrează aproape 400 de angajaţi, iar producţia este exportată în proporţie de 90%.

    GE mai are în România, la Bucureşti, o fabrică de componente de motoare pentru avioane.

    Prin cele două fabrici GE realizează exporturi anuale de bunuri şi servicii de peste 70 milioane de dolari.

    Grupul GE a încheiat anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari, în creştere cu 3%.

  • General Electric ia în calcul extinderea capacităţii fabricii de echipament petrolier din Ploieşti

    “Analizăm posibilitatea de a extinde producţia fabricii Lukfin cu echipament offshore, având în vedere, de exemplu, resursele Mării Negre”, a declarat într-un comunicat Cristian Colţeanu, preşedinte şi director general al GE pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova.

    În fabrica din Ploieşti lucrează aproape 400 de angajaţi, iar producţia este exportată în proporţie de 90%.

    GE mai are în România, la Bucureşti, o fabrică de componente de motoare pentru avioane.

    Prin cele două fabrici GE realizează exporturi anuale de bunuri şi servicii de peste 70 milioane de dolari.

    Grupul GE a încheiat anul 2013 cu venituri de 146 miliarde de dolari şi un profit net de 14 miliarde de dolari, în creştere cu 3%.

  • Jumbo va deschide în acest an trei magazine în România, la Arad, Ploieşti şi Piteşti

    Primul magazin Jumbo din România, cu o suprafaţă de 13.000 metri pătraţi, a fost deschis în octombrie 2013 la Timişoara, în locul fostului hiper­mar­ket Real din nordul oraşului. Al doilea magazin, care se întinde pe 14.000 metri pătraţi, a fost inaugurat pe 9 noiembrie în Bucureşti, în cadrul centrului comercial Arcade de pe Bulevardul Theodor Pallady. În ultimul trimestru al anului trecut, retailerul a inaugurat încă o unitate în Bucureşti (octombrie) şi una în Oradea (noiembrie), fiecare unitate însumând 12.000 metri pătraţi.

    În primul trimestru al acestui an compania are în plan să inaugureze un magazin în Arad, urmat în toamnă de unul în Ploieşti şi în decembrie în Piteşti. Toate aceste unităţi vor fi deschise în spaţiile în care şi-a derulat activitatea retailerul german de bricolaj OBI, care a decis să iasă de piaţa românească.

    Planurile companiei este să dezvolte o reţea de 12-18 unităţi pe piaţa românească.

    În anul fiscal 2013/2014, încheiat la 30 iunie, retailerul a înregistrat, cu doar două magazine, vânzări nete de 8,8 milioane euro şi un profit de 2,14 milioane euro. Totodată, în primul trimestru al anului fiscal 2014/2015 (iulie-septembrie 2014), Jumbo România a avut vânzări de 2,7 milioane euro şi un profit net de circa 384.000 euro.

    La finalul lunii septembrie, Jumbo avea în România 193 de angajaţi permanenţi.

    Reţeaua Jumbo numără 70 de magazine în Grecia, Cipru, Bulgaria şi România şi un magazin online şi are peste 5.000 de angajaţi. În Macedonia şi Albania, reţeaua Jumbo funcţionează în sistem de franciză. Jumbo este listată din 1997 la bursa de la Atena.

    Pe lângă jucării, care reprezintă cea mai mare parte a afacerilor, magazinele companiei oferă produse pentru îngrijirea copiilor, rechizite, produse de sezon, decoraţiuni şi produse pentru locuinţă.

  • Jumbo va deschide în acest an trei magazine în România, la Arad, Ploieşti şi Piteşti

    Primul magazin Jumbo din România, cu o suprafaţă de 13.000 metri pătraţi, a fost deschis în octombrie 2013 la Timişoara, în locul fostului hiper­mar­ket Real din nordul oraşului. Al doilea magazin, care se întinde pe 14.000 metri pătraţi, a fost inaugurat pe 9 noiembrie în Bucureşti, în cadrul centrului comercial Arcade de pe Bulevardul Theodor Pallady. În ultimul trimestru al anului trecut, retailerul a inaugurat încă o unitate în Bucureşti (octombrie) şi una în Oradea (noiembrie), fiecare unitate însumând 12.000 metri pătraţi.

    În primul trimestru al acestui an compania are în plan să inaugureze un magazin în Arad, urmat în toamnă de unul în Ploieşti şi în decembrie în Piteşti. Toate aceste unităţi vor fi deschise în spaţiile în care şi-a derulat activitatea retailerul german de bricolaj OBI, care a decis să iasă de piaţa românească.

    Planurile companiei este să dezvolte o reţea de 12-18 unităţi pe piaţa românească.

    În anul fiscal 2013/2014, încheiat la 30 iunie, retailerul a înregistrat, cu doar două magazine, vânzări nete de 8,8 milioane euro şi un profit de 2,14 milioane euro. Totodată, în primul trimestru al anului fiscal 2014/2015 (iulie-septembrie 2014), Jumbo România a avut vânzări de 2,7 milioane euro şi un profit net de circa 384.000 euro.

    La finalul lunii septembrie, Jumbo avea în România 193 de angajaţi permanenţi.

    Reţeaua Jumbo numără 70 de magazine în Grecia, Cipru, Bulgaria şi România şi un magazin online şi are peste 5.000 de angajaţi. În Macedonia şi Albania, reţeaua Jumbo funcţionează în sistem de franciză. Jumbo este listată din 1997 la bursa de la Atena.

    Pe lângă jucării, care reprezintă cea mai mare parte a afacerilor, magazinele companiei oferă produse pentru îngrijirea copiilor, rechizite, produse de sezon, decoraţiuni şi produse pentru locuinţă.

  • Preşedintele Camerei a convocat şedinţa Comisiei de Cod electoral pentru săptămâna viitoare

    Valeriu Zgonea, care are şi calitatea de preşedintele al Comisiei de Cod electoral, a anunţat faptul că a convocat acest for în şedinţă de lucru pentru 14 ianuarie, de la ora 10.00.

    ”Printre subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei se numără adoptarea Regulamentului de funcţionare a Comisiei şi a principiilor care stau la baza eleborării cadrului legislativ în materia electorală. În acest context, membrii Comisiei parlamentare vor avea în vedere specificităţile cadrului juridic electoral existent la nivelul ţărilor membre ale UE şi SUA, cuprinse în studiile elaborate de departamentele de specialitate din Camera Deputaţilor, transmise membrilor Comisiei, în luna decembrie 2014”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    De asemenea, Zgonea face apel la reprezentanţii partidelor politice din Parlament să ”dea dovadă de maturitate politică pentru a putea adopta cât mai repede modificările legislative necesare în acest domeniu”.

    Totodată, vicepreşedintele PNL Mihai Voicu a transmis printr-un comunicat de presă că imediat după solicitarea enunţată luni de Vasile Blaga preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a informat membrii Comisiei de Cod electoral cu privire la convocarea acestui for în 14 ianuarie.

    ”La doar câteva ore de la solicitarea noastră domnul deputat Valeriu Zgonea, în calitate de preşedinte al comisiei parlamentare, a transmis membrilor comisiei o decizie de convocare pentru data de 14 ianuarie. Salutăm faptul că domnul preşedinte Zgonea a dat curs solicitării noastre şi considerăm că, prin consensul forţelor politice parlamentare, dar şi prin intensificarea dialogului cu societatea civilă, se pot face progrese rapide pentru o legislaţie electorală modernă, democratică şi care să vină în întâmpinarea solicitărilor legitime ale cetăţenilor”, susţine Voicu, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    El precizează că PNL doreşte ca noua legislaţie electorală să fie adoptată în prima jumătate a sesiunii parlamentare din această primăvară.

    Liberalii au solicitat luni convocarea şedinţei Comisiei de Cod electoral înainte de debutul sesiunii parlamentare, a declarat co-preşedintele PNL Vasile Blaga, menţionând că PNL solicită schimbarea nu doar a legilor electorale, ci şi a celei privind partidele şi finanţarea acestora.

    ”Solicităm conducerilor Camerelor (Parlamentului, n.r.) ca acea Comisie care se ocupă de Codul electoral, condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor să se întrunească în 26 ianuarie pentru a începe discuţiile la noul cod electoral şi pentru a răspunde în acest fel aşteptărilor românilor aşa cum s-au exprimat ei prin vot în 16 noiembrie”, a spus liderul PNL.

  • Dumbravă (CSM): Politicienii să fie obligaţi să-şi dea demisia dacă atacă independenţa justiţiei

    “Simplele comunicate de presă ale CSM nu ajută. Ele, sigur, pot fi sancţiuni morale, (…) dar, şi am mai spus acest lucru de mai multe ori, este nevoie să avem un sistem de sancţionare concret, de la sancţiuni contravenţionale la chiar interzicerea acelor politicieni sau înalţi demnitari publici care atacă independenţa justiţiei”, a susţinut Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), adresându-i-se preşedintelui României, Klaus Iohannis, prezent şi el la şedinţa plenului.

    Mai mult, Horaţius Dumbravă a propus ca cei care aduc atingere actului de justiţie să fie suspendaţi din funcţii sau chiar să fie obligaţi să-şi dea demisia.

    “Atacurile la adresa independenţei justiţiei au crescut în 2014. Potrivit cifrelor oficiale, au crescut cu 30% cererile de apărarea independenţei justiţiei, ca şi sesizările din oficiu, faţă de 2013, ceea ce spune foarte multe despre presiunile asupra cărora au fost supuşi procurorii şi judecătorii, în anumite contexte, în 2014. Este necesar şi vă solicit ferm sprijinul ca justiţia să aibă acele instrumente necesare să stopeze sau măcar să diminueze astfel de atacuri”, i-a mai spus Dumbravă şefului statului, în acelaşi context.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, tot la şedinţa plenului CSM, că rolul şi responsabilitatea sa este să se asigure că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, unde numirile îi revin în competenţă, el arătând că “un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”.

    “Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul şi responsabilitatea mea să mă asigur că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, acolo unde numirile imi revin în competenţă. Mai departe însă, performanţa de caz şi de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia. Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituţiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituţiile nu „aparţin” conducătorilor. Doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice. Aşadar, instituţiile trebuie consolidate şi apărate în ansamblu, şi aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul General, DNA şi DIICOT”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, care a prezidat şedinţa CSM, prima la care participă de la preluarea funcţiei de şef al statului.

    Klaus Iohannis a mai spus că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

    Şeful statului a participat la prezentarea Raportului de activitate al CSM pe 2014 şi a plecat după aproximativ două ore.

    Membrii CSM urmează să îşi aleagă noua conducere. Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea candidează pentru funcţia de preşedinte al CSM, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru cea de vicepreşedinte.

     

  • Europarlamentarul Monica Macovei a câştigat un proces intentat fostului ministru Dan Şova

    ”Am câştigat procesul cu Şova şi la Curtea de Apel. Minciunile lui Şova despre tatăl meu au fost demontate. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Dan Şova a minţit atunci când a spus că tatăl meu ar fi fost «general de securitate» şi «şeful Securităţii Giurgiu»”, se arată într-un comunicat remis presei.

    Monica Macovei aminteşte că, anterior, şi Tribunalul Bucureşti a decis că Şova ”a minţit” când a făcut aceste acuzaţii mincinoase în legătură cu tatăl său şi a admis, în octombrie 2013, acţiunea depusă de ea şi de mama sa, prin care îi solicita dovezi lui Şova.

    “Dan Şova nu a avut şi nu are nicio dovadă, a minţit cu bună ştiinţă”, arată Macovei.

    Monica Macovei mai precizează că hotărârea din decembrie 2014 a Curţii de Apel din Bucureşti este definitivă şi executorie şi că o va executa.

    Potrivit unei postări anterioare făcută pe blogul personal, Monica Macovei arăta că a solicitat în acţiunea depusă la Tribunalul Municipiului Bucureşti ca Dan Şova să îşi ceară public scuze şi să plătească daune morale în valoare de 700.000 lei.

    Europarlamentarul Monica Macovei, împreună cu mama ei, l-a acţionat în judecată, în 18 septembrie 2012, pe Dan Şova pentru afirmaţiile mincinoase pe care le-a făcut la adresa tatălui ei,Vasile R. Gherghescu. Aceasta susţinea că declaraţiile fostului ministru au prejudiciat atât demnitatea şi imaginea ei, pe cea a mamei sale, Silvia Gherghescu, cât şi memoria tatalui său.

  • Livia Stanciu: Magistraţii nu vor negocia independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice

    “Domnule preşedinte, justiţia în orice stat, şi cu atât mai mult într-o societate democratică, este un pilon al echităţii sociale, este un pilon al evoluţiei pozitive a acestei ţări. Domnule preşedinte, trebuie să v-o spun, şi nu vreau să se înţeleagă în niciun mod de către cei care ne ascultă că justiţia ar trebui să devină o supraputere statală, nu, dar magistraţii acestei ţări au înţeles că nu trebuie să negocieze niciodată independenţa justiţiei”, a spus judecătorul Livia Stanciu.

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a mai spus că este de acord cu afirmaţia şefului statului potrivit căreia un magistrat este independent atât cât doreşte el să fie independent.

    “Nu vom negocia niciodată independenţa justiţiei, nici măcar de dragul unei păci politice”, a subliniat preşedintele ICCJ.

    Livia Stanciu a adăugat că apreciază faptul că preşedintele Klaus Iohannis a considerat drept o prioritate acordarea de iniţiativă legislativă Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii şi Parchetului instanţei supreme.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa Plenului CSM, că rolul şi responsabilitatea sa este să se asigure că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, unde numirile îi revin în competenţă, el arătând că “un magistrat este atât de independent cât alege el să fie”.

    “Cu alte cuvinte, un magistrat este atât de independent cât alege el să fie. Este, însă, rolul şi responsabilitatea mea să mă asigur că Justiţia va beneficia de liderii potriviţi, acolo unde numirile imi revin în competenţă. Mai departe însă, performanţa de caz şi de sistem este responsabilitatea exclusivă a acesteia. Este de datoria mea să arăt, totodată, că instituţiile nu trebuie personalizate, identificate cu imaginea liderului de la un moment dat. Instituţiile nu „aparţin” conducătorilor. Doar aşa ne putem feri de derapaje şi manipulări, de situaţii periculoase şi nedemocratice. Aşadar, instituţiile trebuie consolidate şi apărate în ansamblu, şi aici mă refer la toate cele trei componente ale Ministerul Public: Parchetul General, DNA şi DIICOT”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, care a prezidat şedinţa CSM, prima la care participă de la preluarea funcţiei de şef al statului.

    Preşedintele Klaus Iohannis a mai spus că procurorul general al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

    Şeful statului a participat la prezentarea Raportului de activitate al CSM pe 2014 şi a plecat după aproximativ două ore.

    Membrii Consiliului Superior al Magistraturii urmează să îşi aleagă noua conducere. Judecătorii Alexandru Şerban şi Marius Tudose Badea candidează pentru funcţia de preşedinte al CSM, în timp ce procurorul Bogdan Gabor s-a înscris pentru funcţia de vicepreşedinte.

     

  • Stănescu: Ministerul de Externe a invitat Ambasada Libiei la discuţii cu privire la atacul asupra petrolierului

    “Chiar astăzi ambasada noastră la Tripoli a lansat câteva solicitări către Ministerul de Externe libian. Suntem în aşteptarea unui răspuns din partea Ministerului de Externe libian. Totodată, MAE a invitat Ambasada Libiei la Bucureşti la discuţii cu privire la circumstanţele şi cu privire la tot ansamblul acestui eveniment”, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Bogdan Stănescu, directorul general al Departamentului Consular din MAE.

    Întrebat dacă România va cere o anchetă internaţională, aşa cum a făcut Grecia, Stănescu a precizat că după discuţiile cu reprezentanţii Ambasadei Libiei “direcţiile politice din cadrul Ministerului vor gândi o linie de acţiune”.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al MAE, Brânduşa Predescu, a precizat că MAE este de luni “în contact cu reprezentanţii autorităţilor libiene la Bucureşti cărora încă de ieri li s-au cerut clarificări”. “Acestea vor veni şi astăzi contactul va fi reluat. Trebuie însă înţeleasă nu numai situaţia de securitate de acolo ci şi modul în care este dislocat guvernul din Libia, care nu se află în capitală”, a precizat Predescu.

    Totodată, Bogdan Stănescu a spus că la ora actuală nava se află în rada externă a portului Tobruk pentru efectuarea unor reparaţii necesare continuării drumului către Pireu.

    El a mai spus că în cursul serii de luni Ambasada României la Tripoli a discutat de două ori cu cetăţeanul român care este “în siguranţă, totul este ok, nu a fost afectat de către atacul cu rachetă”.

    Stănescu a declarat că misiunile României de la Tripoli şi Atena “monitorizează situaţia navei până la momentul în care va ajunge în portul Pireu”. “În momentul în care nava va ancora în portul Pireu o echipă consulară a Ambasadei României la Atena este pregătită să se deplaseze la faţa locului pentru a acorda toată asistenţa consulară necesară atât cetăţeanului român, tatăl celui decedat, cât şi pentru a îndeplini toate formalităţile privind repatrierea corpului neînsufleţit”, a afirmat Stănescu.

    Petrolierul atacat duminică într-un port din Libia urma să ajungă la o centrală electrică, dar a ales o rută diferită, intrând într-o zonă de conflict, a explicat un purtător de cuvânt al armatei libiene, citat de BBC News online.

    “Nava urma să ajungă la o centrală electrică din Derna, dar a ales o rută diferită, intrând într-o zonă militară. Le-am cerut să se oprească, dar au stins luminile, nu au mai răspuns; am fost obligaţi să atacăm. Am lansat două atacuri”, a declarat colonelul Ahmed Mesmari, purtătorul de cuvânt al armatei libiene.

    Petrolierul a fost atacat de avioane de vânătoare, în zona portului Derna, doi membri ai echipajului – un român şi un grec – fiind omorâţi.

    Incidentul intervine în contextul conflictului dintre miliţii islamiste, care deţin controlul asupra portului Derna, şi forţele regimului libian.

    Guvernul Libiei avertiza, încă din ianuarie 2014, că navele care transportă petrol că riscă să fie scufundate de armata libiană dacă se apropie de porturile din estul ţării aflate sub controlul insurgenţilor separatişti. Mai multe porturi din estul Libiei se află sub controlul unor miliţii federaliste care solicită autonomie sporită din partea Guvernului de la Tripoli. Confruntările separatiste afectează grav Libia, stat membru al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) aflat într-o situaţie de instabilitate după înlăturarea regimului Muammar Kadhafi. Miliţii rebele cu pretenţii autonomiste au creat un guvern regional nerecunoscut în regiunea Cirenaica, în estul ţării, preluând controlul asupra a numeroase porturi din Marea Mediterană. Libia este condusă de două parlamente şi de două guverne rivale, unul apropiat miliţiilor islamiste Fajr Libya (Zorii Libiei) şi celălalt recunoscut de comunitatea internaţională, cu sediul la Tobruk, în apropiere de frontiera cu Egiptul.