BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Maior: Este bine că bugetul Armatei urmează să fie mărit, ar fi şi mai bine să fie planificat

    Directorul SRI a declarat că numirea noului şef al Statului Major General al Armatei, în persoana general-locotenentului Nicolae Ciucă vine într-un ”context internaţional şi regional deosebit de complicat, pentru noi”.

    ”De aceea este şi un moment de reflexie strategică asupra a ceea ce trebuie să facem (..) Este foarte bine că bugetul Armatei urmează să fie mărit, ar fi şi mai bine ca el să fie planificat şi folosit bine pentru întărirea operaţională a structurilor Armatei, în vederea acestei misiuni de a face faţă noilor provocări”, a arătat George Maior.

    El a menţionat că, din punctul de vedere al SRI, va conlucra la fel de bine cu structurile Statului General Major, aşa cum o fac şi cu Direcţia de Informaţii a Armatei şi cu MApN, furnizând informaţia strategică şi tactică necesară, în limitele competenţelor Serviciului, ”pentru a avea în permanenţă tabloul strategic în legătură cu securitatea naţională a României”.

    ”Suntem alături, colegii din CSAT, în efoturile dumneavoastră pentru a continua modernizarea şi de a reprezenta ceea ce sunteţi în stat, principala forţă de apărare a României”, a spus în finalul discursului său, directorul SRI, George Maior.

  • Maior: Este bine că bugetul Armatei urmează să fie mărit, ar fi şi mai bine să fie planificat

    Directorul SRI a declarat că numirea noului şef al Statului Major General al Armatei, în persoana general-locotenentului Nicolae Ciucă vine într-un ”context internaţional şi regional deosebit de complicat, pentru noi”.

    ”De aceea este şi un moment de reflexie strategică asupra a ceea ce trebuie să facem (..) Este foarte bine că bugetul Armatei urmează să fie mărit, ar fi şi mai bine ca el să fie planificat şi folosit bine pentru întărirea operaţională a structurilor Armatei, în vederea acestei misiuni de a face faţă noilor provocări”, a arătat George Maior.

    El a menţionat că, din punctul de vedere al SRI, va conlucra la fel de bine cu structurile Statului General Major, aşa cum o fac şi cu Direcţia de Informaţii a Armatei şi cu MApN, furnizând informaţia strategică şi tactică necesară, în limitele competenţelor Serviciului, ”pentru a avea în permanenţă tabloul strategic în legătură cu securitatea naţională a României”.

    ”Suntem alături, colegii din CSAT, în efoturile dumneavoastră pentru a continua modernizarea şi de a reprezenta ceea ce sunteţi în stat, principala forţă de apărare a României”, a spus în finalul discursului său, directorul SRI, George Maior.

  • ELCEN: Creşterea preţului gigacaloriei a fost stabilită de ANRE

    “Preţul gigacaloriei pentru populaţie a crescut de la 1 ianuarie 2015, de la 166,1 lei/gigacalorie la 186 lei/gigacalorie (aproximativ 160 lei/MWh), potrivit unei decizii a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei”, se arată într-un comunicat al ELCEN.

    Decizia ANRE a intrat în vigoare la 1 ianuarie. ANRE transmite producătorilor de energie termică, la sfârşitul fiecărui an, tarifele de facturare pentru consumatorii casnici şi noncasnici pentru anul următor.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat marţi că RADET a fost înştiinţată de ELCEN la sfârşitul anului trecut că din 1 ianuarie 2015 va creşte tariful cu 10,2%.

    Oprescu a spus că Primăria nu a fost consultată şi nici informată de către ELCEN de această creştere de tarif, însă majorarea tarifului nu va fi suportată de populaţie, ci din bugetul municipalităţii.

    ELCEN produce energia termică şi o vinde către Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), care apoi o furnizează clienţilor finali.

    Pentru consumatorii industriali preţul gigacaloriei este de 216,7 lei/gigacalorie (186,3 lei/MWh) pentru anul în curs.

    Preţul gigacaloriei a fost anul trecut în Bucureşti 341 de lei, din care populaţia a plătit 169,88 de lei, iar Primăria a suportat prin subvenţie peste 50% din preţ, respectiv 171,18 lei.

    Populaţia Bucureştiului consumă anual aproximativ 4,2 milioane de gigacalorii.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

  • ELCEN: Creşterea preţului gigacaloriei a fost stabilită de ANRE

    “Preţul gigacaloriei pentru populaţie a crescut de la 1 ianuarie 2015, de la 166,1 lei/gigacalorie la 186 lei/gigacalorie (aproximativ 160 lei/MWh), potrivit unei decizii a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei”, se arată într-un comunicat al ELCEN.

    Decizia ANRE a intrat în vigoare la 1 ianuarie. ANRE transmite producătorilor de energie termică, la sfârşitul fiecărui an, tarifele de facturare pentru consumatorii casnici şi noncasnici pentru anul următor.

    Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat marţi că RADET a fost înştiinţată de ELCEN la sfârşitul anului trecut că din 1 ianuarie 2015 va creşte tariful cu 10,2%.

    Oprescu a spus că Primăria nu a fost consultată şi nici informată de către ELCEN de această creştere de tarif, însă majorarea tarifului nu va fi suportată de populaţie, ci din bugetul municipalităţii.

    ELCEN produce energia termică şi o vinde către Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice Bucureşti (RADET), care apoi o furnizează clienţilor finali.

    Pentru consumatorii industriali preţul gigacaloriei este de 216,7 lei/gigacalorie (186,3 lei/MWh) pentru anul în curs.

    Preţul gigacaloriei a fost anul trecut în Bucureşti 341 de lei, din care populaţia a plătit 169,88 de lei, iar Primăria a suportat prin subvenţie peste 50% din preţ, respectiv 171,18 lei.

    Populaţia Bucureştiului consumă anual aproximativ 4,2 milioane de gigacalorii.

    ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

  • Ce pensie are Traian Băsescu, fostul preşedinte al României

    Declaraţia de avere a lui Traian Băsescu este completată cu data de 21 decembrie 2014.

    La capitolul venituri, apare informaţia că fostul preşedinte al României s-a pensionat cu data de 4 noiembrie 2014 şi că a încasat 5166 de lei, reprezentând pensia pentru lunile noiembrie şi decembrie.

    Potrivit declaraţiei de avere publicată la sfârşitul mandatului, în decembrie 2014, Traian Băsescu deţine, împreună cu soţia, două terenuri în intravilan în Bucureşti dobândite în 2003, aferente apartamentului şi garajului, de 174 mp şi, respectiv, 46 mp.

    El mai are două apartamente, unul în Bucureşti de 370 mp, achiziţionat în 2003, iar altul în Constanţa de 46 mp, moştenire de la părinţi din 2011, precum şi un garaj.

    Fostul şef al statului are şi două autoturisme, unul Dacia Duster achiziţionat în 2010 şi altul Ford BMax luat în 2012.

    Băsescu deţine şi bijuterii achiziţionate în perioada 1975-2014 în valoare estimată de 25.000 euro, ceasuri în valoare estimată de 47.000 euro şi tablouri de 19.000 euro.

    Fostul preşedinte are două conturi la ING Bank, unul de 2068 dolari şi un cont în numerar pentru investiţii de 3.645 dolari – venituri generate de obligaţiunile în USD emise de Ministerul Finanţelor, un cont curent şi un depozit la Unicredit Ţiriac Bank de 49 dolari, respectiv, 46.437 dolari şi un cont de card la BCR de 35.067 ron.

    Nu are datorii, venitul înregistrat în 2014 din indemnizaţia de preşedinte este de 69.957 ron, venituri din indemnizaţia de deplasări externe din ianuarie- decembrie 2014 sunt de 4.900 euro şi 900 dolari.

    Veniturile din pensie din noiembrie şi decembrie sunt de 5.166 ron.

    Potrivit declaraţiei de interese, Băsescu este acţionar la Romgaz cu 2948 de acţiuni achiziţionate cu 87.763 de ron şi obligaţiuni emise de Ministerul de Finanţe în valoare nominală de 36.000 dolari

    La începutul primului mandat de preşedinte în ianuarie 2005, Băsescu deţinea un teren intravilan de 173,96 mp şi un apartament achiziţionate în 2002. El avea două autoturisme, un Matiz şi un Peugeot 407, precum şi două depozite la bănci de 40.560 dolari şi, respectiv, 56.390 dolari.

    În mai 2005, Băsescu era acţionar la 3 societăţi SC Prod Cros SRL, SC Triton SA din Constanţa şi Vega Transport SRL din Bucureşti.

     

  • Ce pensie are Traian Băsescu, fostul preşedinte al României

    Declaraţia de avere a lui Traian Băsescu este completată cu data de 21 decembrie 2014.

    La capitolul venituri, apare informaţia că fostul preşedinte al României s-a pensionat cu data de 4 noiembrie 2014 şi că a încasat 5166 de lei, reprezentând pensia pentru lunile noiembrie şi decembrie.

    Potrivit declaraţiei de avere publicată la sfârşitul mandatului, în decembrie 2014, Traian Băsescu deţine, împreună cu soţia, două terenuri în intravilan în Bucureşti dobândite în 2003, aferente apartamentului şi garajului, de 174 mp şi, respectiv, 46 mp.

    El mai are două apartamente, unul în Bucureşti de 370 mp, achiziţionat în 2003, iar altul în Constanţa de 46 mp, moştenire de la părinţi din 2011, precum şi un garaj.

    Fostul şef al statului are şi două autoturisme, unul Dacia Duster achiziţionat în 2010 şi altul Ford BMax luat în 2012.

    Băsescu deţine şi bijuterii achiziţionate în perioada 1975-2014 în valoare estimată de 25.000 euro, ceasuri în valoare estimată de 47.000 euro şi tablouri de 19.000 euro.

    Fostul preşedinte are două conturi la ING Bank, unul de 2068 dolari şi un cont în numerar pentru investiţii de 3.645 dolari – venituri generate de obligaţiunile în USD emise de Ministerul Finanţelor, un cont curent şi un depozit la Unicredit Ţiriac Bank de 49 dolari, respectiv, 46.437 dolari şi un cont de card la BCR de 35.067 ron.

    Nu are datorii, venitul înregistrat în 2014 din indemnizaţia de preşedinte este de 69.957 ron, venituri din indemnizaţia de deplasări externe din ianuarie- decembrie 2014 sunt de 4.900 euro şi 900 dolari.

    Veniturile din pensie din noiembrie şi decembrie sunt de 5.166 ron.

    Potrivit declaraţiei de interese, Băsescu este acţionar la Romgaz cu 2948 de acţiuni achiziţionate cu 87.763 de ron şi obligaţiuni emise de Ministerul de Finanţe în valoare nominală de 36.000 dolari

    La începutul primului mandat de preşedinte în ianuarie 2005, Băsescu deţinea un teren intravilan de 173,96 mp şi un apartament achiziţionate în 2002. El avea două autoturisme, un Matiz şi un Peugeot 407, precum şi două depozite la bănci de 40.560 dolari şi, respectiv, 56.390 dolari.

    În mai 2005, Băsescu era acţionar la 3 societăţi SC Prod Cros SRL, SC Triton SA din Constanţa şi Vega Transport SRL din Bucureşti.

     

  • TOPUL celor mai mari consumatori în barurile româneşti. Pe ce loc se află românii în clasament

    “Englezii se îmbată cel mai tare, sunt cei mai gălăgioşi şi consumă cel mai mult. De obicei beau berea lor, whisky şi gin. Consumă toată noaptea, până la 5 dimineaţa sau chiar mai târziu, şi sunt dispuşi să aloce pe băutură până la 200 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Nicu Pupăză, preşedintele Maitre d’Hotel România.

    El spune că dintre toţi turiştii care ajung în România, englezoaicele sunt singurele care se străduiesc şi chiar reuşesc să ajungă la nivelul consumului de alcool al bărbaţilor.

    Pe locul doi în top sunt turiştii ruşi, care beau în general vodkă sau vinuri şi nu sunt atraşi de obicei de bere.

    “În general, oamenii beau în baruri şi cluburi. La restaurant doar mănâncă şi pleacă. Mulţi ruşi vin fără neveste atunci când vor să se distreze. Ei merg pe principiul că nu te duci la festivalul berii cu bere de acasă”, a afirmat Pupăză.

    El spune cu ruşii sunt băutori de cursă lungă, iar în unele cazuri nu au o limită de bani atunci când consumă alcool şi vor să se simtă bine.

    “Beau şi rusoaicele, atunci când vin cu ei, dar mai moderat. Nu reuşesc să ajungă la performanţele englezoaicelor”, a mai spus reprezentantul şefilor de sală.

    Turiştii germani ocupă locul trei în top, alocând pentru băuturi alcoolice până la 100 de euro pe noapte.

    “Germanii beau multă bere şi băuturi alcoolice digestive. Beau şi nemţoaicele, dar nu atât de mult ca bărbaţii”, a afirmat şeful Maitre d’Hotel România.

    Acesta spune că un loc în top şi-ar fi făcut cu siguranţă şi turiştii din Republica Moldova, însă aceştia nu au din păcate atât de mulţi bani, pe măsura dorinţei şi potenţialului de a consuma alcool.

    În aceste condiţii, locul 4 în clasament este ocupat de români, care pentru o noapte de stat în baruri şi cluburi pot ajunge să cheltuiască până la 50-70 de euro de persoană.

    “La români, contează mult să le placă muzica şi băutura, iar atunci consumă. Nu contează că sunt într-un bar sau un club, sau într-un restaurant. Pot petrece chiar şi într-un cort, unde cântă lăutari”, a mai spus Pupăză, care a adăugat că românii sunt, în general, băutori de bere sau de şpriţ.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului trecut au ajuns în România 206.000 de turişti germani, 94.000 de britanici, 24.000 de ruşi şi 35.000 de vizitatori din Republica Moldova.

  • TOPUL celor mai mari consumatori în barurile româneşti. Pe ce loc se află românii în clasament

    “Englezii se îmbată cel mai tare, sunt cei mai gălăgioşi şi consumă cel mai mult. De obicei beau berea lor, whisky şi gin. Consumă toată noaptea, până la 5 dimineaţa sau chiar mai târziu, şi sunt dispuşi să aloce pe băutură până la 200 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Nicu Pupăză, preşedintele Maitre d’Hotel România.

    El spune că dintre toţi turiştii care ajung în România, englezoaicele sunt singurele care se străduiesc şi chiar reuşesc să ajungă la nivelul consumului de alcool al bărbaţilor.

    Pe locul doi în top sunt turiştii ruşi, care beau în general vodkă sau vinuri şi nu sunt atraşi de obicei de bere.

    “În general, oamenii beau în baruri şi cluburi. La restaurant doar mănâncă şi pleacă. Mulţi ruşi vin fără neveste atunci când vor să se distreze. Ei merg pe principiul că nu te duci la festivalul berii cu bere de acasă”, a afirmat Pupăză.

    El spune cu ruşii sunt băutori de cursă lungă, iar în unele cazuri nu au o limită de bani atunci când consumă alcool şi vor să se simtă bine.

    “Beau şi rusoaicele, atunci când vin cu ei, dar mai moderat. Nu reuşesc să ajungă la performanţele englezoaicelor”, a mai spus reprezentantul şefilor de sală.

    Turiştii germani ocupă locul trei în top, alocând pentru băuturi alcoolice până la 100 de euro pe noapte.

    “Germanii beau multă bere şi băuturi alcoolice digestive. Beau şi nemţoaicele, dar nu atât de mult ca bărbaţii”, a afirmat şeful Maitre d’Hotel România.

    Acesta spune că un loc în top şi-ar fi făcut cu siguranţă şi turiştii din Republica Moldova, însă aceştia nu au din păcate atât de mulţi bani, pe măsura dorinţei şi potenţialului de a consuma alcool.

    În aceste condiţii, locul 4 în clasament este ocupat de români, care pentru o noapte de stat în baruri şi cluburi pot ajunge să cheltuiască până la 50-70 de euro de persoană.

    “La români, contează mult să le placă muzica şi băutura, iar atunci consumă. Nu contează că sunt într-un bar sau un club, sau într-un restaurant. Pot petrece chiar şi într-un cort, unde cântă lăutari”, a mai spus Pupăză, care a adăugat că românii sunt, în general, băutori de bere sau de şpriţ.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului trecut au ajuns în România 206.000 de turişti germani, 94.000 de britanici, 24.000 de ruşi şi 35.000 de vizitatori din Republica Moldova.

  • Chelaru, despre propunerile lui Iohannis: Drept de iniţiativă legislativă să aibă doar CSM, pe domeniu

    ”Funcţia de procuror general este una dintre cele mai importante din sistemul de Justiţie. Eu cred că, într-adevăr, în condiţiile în care în CSAT se iau măsuri care uneori au legătură cu Justiţia sau implică organele Justiţiei, e bine să fie, adică sunt de acord, opinez favorabil pentru această propunere (ca procurorul general să fie membru CSAT, n.r.)”, a spus Chelaru.

    El a arătat că acest lucru implică modificarea Legii CSAT şi a atras atenţia asupra faptului că ultima încercare în acest sens nu a trecut de Curtea Constituţională.

    Un precedent în schimbarea componenţei CSAT s-a petrecut la finalul anului 2008, când Guvernul Boc a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care preşedintele Senatului, la acel moment Mircea Geoană, era inclus între membrii CSAT, cu rang de vicepreşedinte.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.224/2008 modifica Legea de organizare şi funcţionare a CSAT, însă actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către parlamentarii PNL.
    Curtea Constituţională a constatat că OUG 224/2008 era neconstituţională atât din perspectiva actului normativ prin care s-a ales modificarea Legii CSAT, respectiv prin Ordonanţă de Urgenţă, dar şi din perspectiva faptului că ”includerea preşedintelui Senatului în componenţa acestui organism <<afectează>> raporturile dintre cele două autorităţi fundamentale ale statului, care trebuie să fie guvernate de principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor”.

    În ceea ce priveşte propunerea făcută de Iohannis ca CSM, ÎCCJ şi PG să aibă drept de iniţiativă legislativă, Chelaru a precizat că acest lucru va fi dezbătut atunci când se va reveni la discuţiile asupra revizuirii Constituţiei.

    ”Aceasta e o prevedere care poate fi introdusă dacă e agreată de toate forţele politice, însă eu stau şi mă gândesc dacă chiar toate instituţiile din Justiţie ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă. Poate pe domeniu. Din punctul meu de vedere am putea discuta dacă CSM îi putem acorda drept de iniţiativă legislativă”, a spus Chelaru.

    El a precizat că are rezerve cu privire la acordarea dreptului de iniţiativă legislativă şi celorlalte instituţii din Justiţie.

    ”În condiţiile în care am acorda CSM importanţa firească, constituţională , în a asigura independenţa Justiţiei, putem să ne gândim şi la a introduce în aria persoanelor şi instituţiilor cu drept de iniţiativă legislativă şi CSM. Cu privire la celelalte instituţii, mai am încă, din acest punct de vedere, nişte rezerve, atât timp cât avem CSM, care reprezintă până la urmă, din punct de vedere constituţional, instituţiile din Justiţie. Cred că am putea rămâne la CSM”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Chelaru.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa CSM, că Procutorul General al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă.

    ”Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.

    În plus, Iohannis a precizat că CSM, Înalta Curte de Justiţiei şi Casaţie şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.

     

  • Chelaru, despre propunerile lui Iohannis: Drept de iniţiativă legislativă să aibă doar CSM, pe domeniu

    ”Funcţia de procuror general este una dintre cele mai importante din sistemul de Justiţie. Eu cred că, într-adevăr, în condiţiile în care în CSAT se iau măsuri care uneori au legătură cu Justiţia sau implică organele Justiţiei, e bine să fie, adică sunt de acord, opinez favorabil pentru această propunere (ca procurorul general să fie membru CSAT, n.r.)”, a spus Chelaru.

    El a arătat că acest lucru implică modificarea Legii CSAT şi a atras atenţia asupra faptului că ultima încercare în acest sens nu a trecut de Curtea Constituţională.

    Un precedent în schimbarea componenţei CSAT s-a petrecut la finalul anului 2008, când Guvernul Boc a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care preşedintele Senatului, la acel moment Mircea Geoană, era inclus între membrii CSAT, cu rang de vicepreşedinte.

    Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.224/2008 modifica Legea de organizare şi funcţionare a CSAT, însă actul normativ a fost contestat la Curtea Constituţională de către parlamentarii PNL.
    Curtea Constituţională a constatat că OUG 224/2008 era neconstituţională atât din perspectiva actului normativ prin care s-a ales modificarea Legii CSAT, respectiv prin Ordonanţă de Urgenţă, dar şi din perspectiva faptului că ”includerea preşedintelui Senatului în componenţa acestui organism <<afectează>> raporturile dintre cele două autorităţi fundamentale ale statului, care trebuie să fie guvernate de principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor”.

    În ceea ce priveşte propunerea făcută de Iohannis ca CSM, ÎCCJ şi PG să aibă drept de iniţiativă legislativă, Chelaru a precizat că acest lucru va fi dezbătut atunci când se va reveni la discuţiile asupra revizuirii Constituţiei.

    ”Aceasta e o prevedere care poate fi introdusă dacă e agreată de toate forţele politice, însă eu stau şi mă gândesc dacă chiar toate instituţiile din Justiţie ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă. Poate pe domeniu. Din punctul meu de vedere am putea discuta dacă CSM îi putem acorda drept de iniţiativă legislativă”, a spus Chelaru.

    El a precizat că are rezerve cu privire la acordarea dreptului de iniţiativă legislativă şi celorlalte instituţii din Justiţie.

    ”În condiţiile în care am acorda CSM importanţa firească, constituţională , în a asigura independenţa Justiţiei, putem să ne gândim şi la a introduce în aria persoanelor şi instituţiilor cu drept de iniţiativă legislativă şi CSM. Cu privire la celelalte instituţii, mai am încă, din acest punct de vedere, nişte rezerve, atât timp cât avem CSM, care reprezintă până la urmă, din punct de vedere constituţional, instituţiile din Justiţie. Cred că am putea rămâne la CSM”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, Chelaru.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la şedinţa CSM, că Procutorul General al României ar trebui să fie membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) şi Parchetul General să aibă drept de iniţiativă legislativă.

    ”Între membrii CSAT ar trebui să se regăsească şi Procurorul General”, a spus preşedintele Klaus Iohannis, precizând că acest lucru ar putea să fie făcut în perspectiva consolidării sistemului judiciar.

    În plus, Iohannis a precizat că CSM, Înalta Curte de Justiţiei şi Casaţie şi Parchetul General ar trebui să aibă drept de iniţiativă legislativă, pentru că reprezintă instituţii de aplicare a legii şi guvernare a Constituţiei.