BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Dragnea: Programul de Cadastru va fi lansat săptămâna viitoare şi va costa 1,2-1,3 miliarde euro

    “Programul Naţional de Cadastru nu va fi finanţat în totalitate din Programul Operaţional Regional. Cu greu am făcut să facem ca Comisia Europeană să accepte finanţarea din bani europeni a acestui program. Sunt alocate 300 de milioane de euro, iar diferenţa de până la un miliard două sute, un miliard trei sute de milioane, va fi suportată din veniturile Agenţiei Naţionale de Cadastru”, a spus Dragnea.

    El a amintit că legislaţia a fost modificată în sensul în care veniturile pe care agenţia le încasa nu mai merg la bugetul de stat, ci rămân la dispoziţia agenţiei cu scopul utilizării numai pentru finanţarea programului.

    Dragnea şi-a exprimat speranţa că Ministerul de Finanţe va semna proiectul hotărârii de guvern, având în vedere că în urma discuţiilor dintre cele două ministere au fost lămurite toate aspectele financiare şi de angajare a personalului.

    “Este un program ultra-necesar ce se va întinde pe 7-8 ani. Vom stabili şi modul în care se prioritizează localităţile, vrem să mergem pe principiul cadastrului general, adică atunci când se ia o unitate administrativ teritorială se face cadastru complet, nu pe categorii:, extravilan, intravilan”, a spus ministrul.

    Liviu Dragnea a făcut acest anunţ în cadrul unui forum pe tema fondurilor europene. În acest context, el a prezentat valoarea finanţării totale a POR în perioada 2014-2020 care, potrivit lui Dragnea, este cu 3.584 milioane de euro mai mare comparativ cu alocarea 2007-2013, respectiv 8.250 milioane de euro.

    POR 2014-2020 este structurat pe 12 axe prioritare şi va finanţa noi tipuri de investiţii, cum ar fi: centre de transfer tehnologic, eficienţa energetică în clădiri publice, iluminat public, pentru mobilitate urbană, regenerare socială şi economică a comunităţilor marginalizate şi a zonelor sărace, creşe, grădiniţe, 3 spitale regionale etc.

  • Dulgheru: Canadienii mi-au spus că Bouchard a meritat să fie ironizată după gestul ei nesportiv

    “Canadienii au venit la noi după. Ne-a surprins foarte mult acest gest, pentru că ne aşteptam, poate, să ne critice pe noi, dar au venit şi au spus că merita acest lucru, că este o jucătoare foarte bună, dar nu le place modul în care se comportă”, a spus Dulgheru.

    Alexandra Dulgheru a explicat că gestul făcut de Eugenie Bouchard a motivat-o şi mai mult să o învingă pe ocupanta locului 7 WTA.

    “După cum am spus şi acolo a fost un moment destul de ciudat. Poate nu a dat atât de bine pe cameră. Ea a spus că nu a făcut-o în mod intenţionat la adresa mea. Pur şi simplu e o superstiţie de a ei. I se pare ciudat să ureze succes adversarului înainte de meci. Am considerat un gest care nu era la locul lui. Fed Cup reprezintă un moment de fair-play, valori care tind acolo, iar gestul ei a fost în contradicţie cu aceste valori. Poate într-un fel m-a motivat. Gluma de la sfârşitul meciului a venit ca un răspuns al gestului ei. Poate îmi doream cu atât mai mult să câştig meciul, ca să putem face acel gest”, a completat Dulgheru.

    Jucătoarea română a precizat că nu se gândeşte încă la tragerea la sorţi pentru ediţia viitoare a Fed Cup, precizând că îşi doreşte să se bucure de calificare. “Deocamdată nu ne gândim la tragerea la sorţi. E un succes faptul că am ajuns în Grupa Mondială. Ne-am dorit de foarte mult timp acest lucru. Îmi aduc aminte că ne chinuiam prin acele grupe, că nu reuşeam deloc să trecem peste. Am reuşit să ne adunăm toate, pentru că într-adevăr suntem o forţă, şi când ne-am pus toate capetele la treabă a ieşit bine. Deocamdată doar ne bucurăm de acest moment”, a explicat Dulgheru.

    Delegaţia României a sosit, marţi, din Canada, ea fiind primită la Salonul Oficial al Aerportului Internaţional Henri Coandă.

    Eugenie Bouchard a refuzat, vineri, să-i strângă mâna Alexandrei Dulgheru, după tragerea la sorţi a partidelor din întâlnirea Canada-România din Fed Cup, numărul 7 WTA explicând că nu are nimic cu sportiva română, dar nu crede în ideea de a ura succes unei adversare înainte de meci. După ce a câştigat meciul cu Bouchard, Dulgheru şi ceilalţi membri ai delegaţiei României au mimat că refuză să-şi dea mâna, ironizând astfel gestul canadiencei.

    Echipa României a acces în Grupa Mondială a Fed Cup după ce a învins Canada, la sfârşitul săptămânii trecute, la Montreal, cu scorul general de 3-2. Sâmbătă, Irina-Camelia Begu, locul 33 WTA, a fost învinsă, cu scorul de 4-6, 7-5, 6-4, de Francoise Abanda, locul 260 WTA, iar Alexandra Dulgheru, locul 69 WTA, s-a impus, cu scorul de 6-4, 6-4, în faţa sportivei Eugenie Bouchard, locul 7 WTA. Duminică, Andreea Mitu, locul 104 WTA, a învins-o pe Eugenie Bouchard, cu scorul de 4-6, 6-4, 6-1, Dulgheru s-a impus în faţa lui Abanda, scor 3-6, 7-5, 6-2, iar cuplul Gabriela Dabrowski/Sharon Fichman a învins, cu scorul de 6-1, 4-6, 10-5, perechea Andreea Mitu/Raluca Olaru.

  • Angajaţi din administraţia publică, nemulţumiţi de salarii, au pichetat Ministerul Muncii

    Sinducatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP) a declanşat, marţi, acţiunile de protest care ar urma să ajungă chiar până la grevă generală în cazul în care Guvernul nu va lua măsuri pentru rezolvarea problemelor semnalate de sindicalişti.

    Membrii SNFP sunt nemulţumiţi că după 1 iulie, când salariul minim pe economie va fi majorat la 1.050 de lei, aproximativ 60 la sută dintre angajaţii din administraţia publică locală vor fi plătiţi cu salariul minim, indiferent de nivelul studiilor, vechime sau importanţa activităţii pe care o desfăşoară.

    O altă nemulţumire este legată de Legea 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2015, care, pe lângă faptul că blochează salariile la nivelul lunii decembrie 2014, corectează discrepanţele salariale numai pentru aparatul de lucru al Parlamentului, Guvernului, Curţii de Conturi şi al altor instituţii publice salarizate la acelaşi nivel, şi nu pentru toată administraţia publică din România.

    Protestatarii au scandat, timp de o oră şi jumătate, “Hoţii”, “Grevă” şi “Vrem salarii mai mari”, la finalul protestului obţinând promisiunea că joi vor putea discuta, la Guvern, cu mai mulţi miniştri, printre care şi ministrul Muncii, Rovana Plumb, problemele pe care le-au semnalat.

    Practic, SNFP solicită deblocarea acordării sporurilor specifice pentru asigurarea unei ierarhii salariale în cadrul instituţiilor şi intervenţia Guvernului în modificarea Legii 71/2015 pentru corectarea salarizării pe aceleaşi funcţii publice la nivel de angajator şi pentru toată administraţia publică din România.

    În cazul în care discuţiile de la Guvern nu vor duce la rezolvarea problemelor, sindicaliştii din administraţia publică vor organiza mitinguri de protest în prima parte a lunii mai, urmând ca în partea a doua a lunii mai să fie organizată grevă de avertisment şi grevă generală.

    Şi Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) informa, la sfârşitul lunii martie, că va continua demersurile pentru declanşarea grevei generale, cu întreruperea activităţii timp de o zi în instituţiile din administraţia publică locală, din cauza nepăsării şi dezinteresului manifestate de Guvern faţă de problemele generate de salarizarea deficitară a angajaţilor din acest domeniu.

    FNSA a solicitat Guvernului o întâlnire pentru a discuta despre asigurarea unor drepturi minimale salariaţilor din administraţia publică locală, care să fie aplicate până la intrarea în vigoare a legii de salarizare promise.

    Revendicările salariaţilor din administraţia publică locală vizează reglementarea şi liberalizarea acordării tichetelor de masă sau a normei de hrană pentru toţi angajaţii din sector, în limita bugetelor locale aprobate prin hotărâri de consiliu, şi creşteri salariale.

    “În caz contrar, FNSA va organiza următoarea acţiune de protest la jumătatea lunii aprilie 2015, şi anume grevă generală cu întreruperea activităţii timp de o zi în administraţia publică locală din România”, anunţa FNSA.

    Conflictul colectiv de muncă a fost declanşat de FNSA în luna ianuarie, când sindicaliştii au înştiinţat Guvernul despre acest lucru, iar în luna februarie au organizat o grevă de avertisment, care a presupus întreruperea programului de lucru timp de o jumătate de oră în primării, consilii judeţene şi instituţii subordonate acestora.

  • Un reporter premiat cu Pulitzer în 2015 a renunţat la presă deoarece nu putea să îşi achite chiria

    The Daily Breeze, un mic ziar din oraşul Torrance din statul California, care are aproximativ 63.000 de abonaţi şi doar şapte reporteri, a reprezentat marea surpriză la gala de decernare a premiilor Pulitzer, anunţate luni, impunându-se la categoria “jurnalism local”, cu o anchetă despre corupţia dintr-o şcoală districtuală săracă, ce a dus la concedierea unui administrator care era plătit cu sume exorbitante. Aceeaşi anchetă a determinat modificarea legislaţiei din statul California, informează slate.com.

    Potrivit site-ului Poynter.org, totul a început cu un reportaj aproape banal, atunci când doi reporteri ai ziarului Daily Breeze, Rob Kuznia ş Rebecca Kimitch, “au început să cerceteze în amănunt documentele ce conţineau informaţii despre compensaţiile financiare primite de administratorul de la Liceul Union din districtul Cantinela Valley”.

    Potrivit LA Observed, Rob Kuznia, al cărui reportaj despre sistemul de educaţie californian a declanşat investigaţia, a renunţat la jurnalism, pentru a putea să se întreţină.

    Rob Kuznia a părăsit cotidianul The Daily Breeze – şi, odată cu acesta, profesia de jurnalist – în 2014 şi lucrează în prezent pentru departamentul de comunicare al USC Shoah Foundation. Într-un interviu acordat site-ului Slate.com, Rob Kuznia a recunoscut că regretă într-o anumită măsură faptul că nu mai este jurnalist, dar a explicat pe de altă parte că îi era foarte greu să se descurce din punct de vedere financiar în perioada în care a lucrat pentru acel ziar, în contextul în care trebuia să plătească chirie pentru un apartament în Los Angeles.

    Cotidianul The New York Times a câştigat, luni, trei premii Pulitzer.

    Prestigioasele premii Pulitzer, acordate de Universitatea Columbia, sunt cele mai respectabile distincţii din jurnalismul american şi pot aduce atenţia şi recunoaşterea de care au nevoie ziarele şi site-urile care suferă de pe urma presiunilor economice şi a constrângerilor bugetare.

     

  • Preşedintele CNAS: Aproape 2,3 milioane de români nu figurează pe lista unui medic de familie

    “La nivel naţional, 300 de localităţi nu au medic de familie. Sunt unele localităţi foarte mici, altele mai mari. Sunt câteva în Vaslui, în Apuseni şi în Deltă, zone mai greu accesibile şi defavorizate. De aceea am revizuit sistemul de acordare a sporurilor şi avem un plus de 25 la sută care primesc un spor considerabil . În Deltă, sporul este foarte mare, dar au mai rămas doi medici. Unul are 4.500 de pacienţi, altul 5.500 de pacienţi”, a spus Ciurchea la conferinţa “Drepturile pacinţilor – între teorie şi practică”, organizată la Senat.

    El a precizat că se încearcă implicarea atorităţilor locale pentru a-i ajuta pe medicii din aceste zone

    Totodată, preşedintele CNAS a spus că aproape 2,3 milioane de români nu se regăsesc pe lista niciunui medic de familie, fiind vorba despre persoane care fie se află în străinătate , fie nu au avut nevoie de medic.

    Întrebat dacă nu există riscul unui exod al medicilor din rural spre urban, Ciurchea a răspuns că nu este posibilă o astfel de situaţie pentru că doctorii trebuie să aibă minumum 800 de persoane pe listă, iar acest lucru este greu de realizat.

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a recunoscut, însă, că, printr-un ordin comun al MS şi CNAS, unii medici din rural au pierdut din sporuri.

    “Sunt şi medici din rural care au pierdut din sporuri pentru că un oraş în câmpie cu acces uşor şi drumuri asfaltate nu reprezintă condiţii deosebit de grele. Pentru a rezolva deficitul din rural ar trebui să exite o cerere la fel de mare ca în urban. Ar trebui să fie un spor în plus, dat de autoritatea locală. Apoi, mai este programul unui medic între două autobuze. Este o mare problemă. Medicii ar trebui să revizuiască progarmul în funcţie de pacienţii de la ţară, care ziua care sunt la câmp”, a adăugat Vasile Ciurchea.

     

     

     

  • Încrederea investitorilor în economia germană a scăzut în aprilie după 5 luni, contrar estimărilor

    Indicele Centrului European de Cercetare Economică ZEW care măsoară aşteptările investitorilor şi analiştilor a scăzut de la 54,8 puncte în martie la 53,3 puncte în aprilie, în condiţiile în care economiştii au anticipat că indicatorul va creşte la 55,3 puncte, relatează Bloomberg.

    Calcularea acestui indice are ca scop estimarea evoluţiei economiei germane în următoarele şase luni.

    Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a anunţat luni că datele economice arată o încetinire a ritmului de creştere a celei mai mari economii din Europa faţă de finalul anului trecut.

    Volumul comenzile înregistrate de fabricile din Germania a scăzut în primele două luni din 2015, pe fondul îngrijorărilor legate de posibilitatea intrării Greciei în incapacitate de plată a datoriilor către creditorii internaţionali.

    “Actuala situaţie slabă a economiei mondiale înrăutăţeşte perspectivele exporturilor şi reduce nivelul până la care ar putea să crească economia Germaniei”, a declarat Clemens Fuest, preşedintele ZEW.

    Pe de altă parte, Fuest a precizat că cea mai importantă economie din Europa este “întro formă bună”, datorită stabilităţii pieţei muncii şi a creşterii consumului.

    Potrivit etimărilor economiştilor Bloomberg, economia germană a avansat cu 0,5% în primul trimestru şi va continua să crească în acest ritm până la finalul anului.

    Economia Germaniei beneficiază de pe urma programului de achiziţii de obligaţiuni al Băncii Centrale Europene, lansat în luna martie, randamentele obligaţiunilor germane cu maturitate în 2024 coborând sub zero.

    Obligaţiunile pe zece ani ale Greciei au urcat cu 26 de puncte de bază marţi, la 13,32%, marcând cel mai înalt nivel din ultimii doi ani, în timp ce obligaţiunile pe doi ani au crescut la nivelul record de 28,5%, potrivit MarketWatch.

  • SUA acordă Ucrainei un ajutor umanitar în valoare de 17,7 milioane de dolari

    Biden şi Poroşenko au discutat despre eforturile depuse de Ucraina în domeniul reformelor, a afirmat Casa Albă într-un comunicat.

    “Vicepreşedintele a salutat numirea unui nou şef al biroului anticorupţie şi a încurajat implementarea ulterioară a reformelor din domeniul statului de drept, inclusiv măsuri antimonopol şi reforma justiţiei”, a adăugat Casa Albă.

    Economia Ucrainei, care trece prin cea mai gravă criză de la obţinerea independenţei în 1991, era la începutul anilor 2000 printre cele mai dinamice din regiune, dar ulterior a fost afectată de criza financiară mondială din 2008.

    Preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat de la putere în februarie, ca rezultat al protestelor pro-europene, eveniment urmat la scurt timp de anexarea Crimeei de către Rusia şi revolta armată a proruşilor din estul Ucrainei, soldată cu peste 6.000 de morţi. Conflictul a paralizat mare parte din industria naţională, concentrată în regiune.

     

  • Conducerea Senatului, convocată în şedinţă la 14.30, pentru hotărârea în cazul Şova

    Potrivit unor surse parlamentare, pe ordinea de zi a şedinţei conducerii Senatului se află scrisoarea Curţii Constituţionale, prin care solicită Senatului să redacteze şi să publice în Monitorul Oficial hotărârea prin care se atestă rezultatul votului dat cu privire la cererea de încuviinţare a arestării preventive în cazul lui Dan Şova.

    Convocarea Biroului Permanent al Senatului vine la o zi după ce plenul a respins proiectul de hotărâre propus de Biroul Permanent prin care se constata că în urma votului din 25 martie nu au fost întrunite condiţiile pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul senatorului Dan Şova.

    La votul asupra acestui proiect de hotărâre au fost înregistrate 2 voturi “pentru”, 43 de abţineri şi 68 de voturi “împotrivă”.

    Proiectul de hotărâre supus plenului constata că în urma votului din 25 martie nu au fost întrunite condiţiile pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul senatorului Dan Şova, potrivit dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi dispoziţiilor art. 173 din Regulamentul Senatului, în vigoare la 25 martie.

    Totodată, proiectul menţiona şi decizia Curţii Constituţionale din 8 aprilie, conform căreia Senatul are obligaţia de a redacta hotărârea adoptată în şedinţa plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan Şova, de a comunica hotărârea autorităţilor publice competente şi de a o publica în Monitorul Oficial al României.

    Acest proiect de hotărâre era redactat cu data de 20 aprilie.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a spus că este obligatorie însă redactarea unui alt proiect de hotărâre în conformitate cu rezultatul votului din 25 martie.

    “Propunerea formulată de Biroul Permanent a fost respinsă, pe cale de consecinţă cealaltă hotărâre pe care o aveţi în mapă o voi semna şi o voi transmite la Monitorul Oficial”, a precizat Tăriceanu în plen.

    Acest al doilea proiect la care face referire Tăriceanu a fost citit în plen de senatorul PSD Şerban Nicolae.

    Acest proiect este aproape similar cu cel respins luni în plen, cu deosebirea că este redactat la 25 martie. În plus, nu se precizează că decizia se bazează pe Regulamentul Senatului aflat “în vigoare la 25 martie”.

    Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei privind conflictul juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, publicată vineri, că această Cameră trebuie să redacteze hotărârea în cazul cererii DNA de arestare a lui Dan Şova, întrucât, altfel, procedura nu este finalizată, pentru că nu poate fi publicată în Monitor.

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) arată că, potrivit legii, asupra cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor, Parlamentul este obligat să dezbată şi să se pronunţe printr-o hotărâre, care se comunică ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial.

    “Potrivit principiului ‘ubi lex non distiguit, nec nos distinguere debemus’ – unde legea nu distinge, nici interpretul său nu o poate face, actul adoptat de Camera Parlamentului, indiferent dacă acesta consemnează admiterea sau respingerea cererii de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării deputatului ori a senatorului, trebuie să îmbrace forma unei hotărâri care se comunică autorităţii publice care a adresat solicitarea şi se publică în Monitorul Oficial al României”, se precizează în motivarea deciziei din 8 aprilie a CC.

    Astfel, judecătorii constituţionali au ajuns la concluzia că, în cazul lui Dan Şova, Senatul a răspuns cererii de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova printr-un act denumit ‘comunicare’, care nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

    CC a constatat că “Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, prevăzută de lege, nu a fost finalizată în conformitate cu prevederile legale.

    “În urma dezbaterilor care au avut loc în şedinţa Plenului Senatului din 25 martie 2015, desfăşurată cu respectarea cvorumului legal prevăzut de art.67 din Constituţie, prin votul senatorilor prezenţi, cererea de încuviinţare a arestării senatorului Dan-Coman Şova a întrunit 79 de voturi ‘pentru’, 69 ‘împotrivă’ şi cinci voturi au fost anulate, situaţie juridică ce a fost consemnată în procesul-verbal al şedinţei. Procedura, însă, nu a fost finalizată prin formalizarea rezultatului votului în actul juridic care să îl consfinţească – hotărârea Senatului, redactarea acesteia constituind o operaţiune tehnico-juridică obligatorie, întrucât documentul astfel întocmit este cel în baza căruia votul care a avut loc în plenul Camerei produce efecte juridice”, conform documentului citat.

    Curtea a stabilit, în motivarea deciziei, că refuzul Senatului de a redacta şi publica hotărârea adoptată în şedinţa Plenului din 25 martie echivalează cu neîndeplinirea unei obligaţii constituţionale, legale şi regulamentare, care angajează această autoritate publică într-un conflict juridic de natură constituţională cu autoritatea care a solicitat încuviinţarea arestării unui senator, respectiv Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin intermediul ministrului Justiţiei.

    Curtea Constituţională (CC) a decis, în 8 aprilie, referitor la sesizarea preşedintelui CSM, în urma votului în cazul Şova, că există un conflict juridic de natură constituţională între PICCJ şi Senat, declanşat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

    În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

    Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit căruia fiecare Cameră hotărăşte în cazul cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majorităţii membrilor săi”, deşi Constituţia prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare cameră”.

    Senatul nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunţat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării unui senator.

    Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele CSM şi PNL au sesizat CC, iar, în urma delibărărilor, judecătorii constituţionali au admis doar sesizarea şefului Consiliului Superior al Magistraturii.

  • Comisia Europeană a aprobat un ajutor de 38 milioane de euro pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara

    “Comisia Europeană a ajuns la concluzia că ajutorul de salvare temporar în valoare de 167 de milioane de lei (aproximativ 37,7 milioane de euro) care urmează să fie acordat de autorităţile române Complexului Energetic Hunedoara, producătorul de energie electrică şi termică deţinut de stat din România, este conform cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia a constatat, în special, că ajutorul a fost limitat la suma necesară pentru a-i permite CE Hunedoara să îşi desfăşure în continuare activităţile de exploatare a centralelor sale electrice în următoarele şase luni”, potrivit unui anunţ al CE.

    Guvernul va acorda complexului energetic împrumuturi pe termen scurt care să îi permită să îşi plătească creditorii şi să îşi menţină activităţile de exploatare până când va fi în măsură să prezinte un plan de restructurare.

    La sfârşitul celor şase luni, producătorul de cărbune şi electricitate va rambursa ajutorul sau România va notifica un plan de restructurare, care va stabili măsurile de asigurare a viabilităţii pe termen lung a companiei.

    Ca urmare a pierderilor înregistrate în 2013 şi în 2014, Complexul Energetic Hunedoara se confruntă cu probleme grave de lichiditate, arată CE.

    Complexul Energetic Hunedoara, cu sediul la Petroşani, judeţul Hunedoara, deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5% din producţia de energie electrică din România şi are aproximativ 6.500 de angajaţi.

  • RA-APPS încearcă a treia oară să vândă vila din Snagov propusă iniţial lui Băsescu

    Începând cu luna februarie, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a încercat de două ori să vândă vila, reducând preţul cu 10% la a doua tentativă, de la 3.018.900 euro plus TVA la 2.720.900 euro plus TVA, dar licitaţiile pregătite nu au mai fost organizate, din lipsă de oferte.

    Acum, regia a programat o nouă licitaţie, pentru luna mai, reducând preţul de pornire la 2.422.900 euro plus TVA.

    Vila 11 din Snagov i-a fost propusă iniţial fostului preşedinte Traian Băsescu de către Guvern ca reşedinţă, alături de alte şase imobile, Băsescu spunând că a agreat această variantă, dar nu a mai primit răspuns din partea Guvernului.

    Şase zile mai târziu după ce Băsescu afirma că a acceptat să se mute în această vilă, imobilul a fost scos la vânzare de către RA-APPS, prin licitaţie deschisă cu strigare.

    Vila, cu etaj şi mansardă, are o suprafaţă utilă de 1.702 metri pătraţi şi o arie desfăşurată de 2.085 metri pătraţi, având anexată o clădire administrativă de 183 metri pătraţi, o clădire de birouri de 58,41 metri pătraţi şi dispunând de un teren de 27.412 metri pătraţi.

    În luna februarie, Guvernul a decis ca vila RA-APPS din cartierul Primăverii în care a locuit până în acest an Mioara Roman, fosta soţie a lui Petre Roman, să îi fie atribuită fostului preşedinte Traian Băsescu spre utilizare ca reşedinţă.

    Imobilul necesită însă unele reparaţii şi lucrări de renovare, care încă sunt în executare.

    Conform legii, Traian Băsescu trebuia să părăsească vila Lac 3 în maximum 60 de zile de la încheierea mandatului prezidenţial, respectiv până la 21 februarie.

    La acel termen, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că fostul preşedinte Traian Băsescu se va muta din vila Lac 3 după ce lucrările de reparaţie şi renovare a vilei care i-a fost atribuită recent de Guvern ca reşedinţă vor fi finalizate.

    În decembrie, Guvernul a decis ca preşedintelui Klaus Iohannis să îi fie acordată Vila Lac 2 drept reşedinţă oficială, acesta urmând însă să folosească imobilul respectiv doar temporar, iar ulterior să se mute în Vila Lac 3, după ce aceasta va fi eliberată de Băsescu.

    La sfârşitul lunii martie, Băsescu s-a mutat provizoriu la Scroviştea, la cererea sa, într-un spaţiu al RA-APPS de 120 de metri pătraţi, precizând că, atunci când se vor termina reparaţiile la vila din strada Gogol 2, va reveni în Bucureşti.

    Legea stabileşte că persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, de o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată preşedintelui în exerciţi, de pază şi protecţie, precum şi de folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

    Legea mai prevede că locuinţa de protocol nu poate fi reşedinţa pe care titularul a avut-o ca preşedinte în funcţie.