Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
Instituţiile britanice au anunţat că în anul 2014 metodele electronice de plată au depăşit, pentru prima oară, metoda de plată cu bani tipăriţi. Oficialii britanici au mai spus că volumul de plăţi cu bani gheaţă va mai scădea cu până la 30% în următorii zece ani.
Consiliul britanic de calcul al plăţilor a subliniat faptul că nu doar persoanele fizice preferă metodele electronice, ci şi companiile aleg cărţile de credit sau transferurile online.
Gradul de folosire a banilor tipăriţi de către persoane fizice, companii sau instituţii financiare a scăzut cu 48% în 2014, iar aproape 5% dintre britanici au declarat că folosesc bani în formă fizică foarte rar.
Reprezentanţii Consiliului au spus că valoarea plăţilor cu bani gheaţă s-a ridicat la 250 miliarde de lire sterline, iar cele mai multe plăţi au fost efectuate în pub-uri, cluburi sau în cadrul comerţului stradal.
Cu toate acestea, Victoria Cleland, casier-şef al Băncii Angliei, este de părere că banii gheaţă nu vor dispărea niciodată. “De când lucrez la Banca Angliei, cererea de bancnote a crescut cu 46%. Sunt de acord că valoarea plăţilor electronice a ajuns la un nivel record, dar cred că există încă numeroase persoane care preferă să achite cu banii jos”, a spus Cleland.
Este vorba de tastaturi subţiri, care se conectează la dispozitiv prin bluetooth şi care sunt disimulate în şervetul de hârtie oferit cu tava.
Campania s-a desfăşurat timp de o săptămână, dar s-a dovedit, în cele din urmă, un experiment de marketing, dar reprezintă şi un semnal în privinţa integrării tehnologiei în viaţa de zi cu zi.
Acel automobil de curse, fabricat pe comandă, a fost unul dintre cele câteva modele construite special pentru acel film şi a fost condus de Paul Walker în scena finală din “Furios şi iute”, în care personajul său, Brian O’Connor, se întrece cu Dominic Toretto, interpretat de Vin Diesel, şi “zboară” peste o trecere de cale ferată, în timp ce automobilul rivalului său, un model Dodge Charger, tamponează frontal un camion.
Acest automobil de 220 cai putere, înzestrat cu un motor în şase cilindri, avea un preţ estimativ de 200.000 de dolari. Licitaţia a avut loc săptămâna trecută şi a fost organizată de casa Mecum Auctions la Indianapolis, un oraş din statul american Indiana.
Paul Walker se afla în mijlocul filmărilor de la “Furios şi iute 7” în momentul în care şi-a pierdut viaţa într-un accident de automobil, în noiembrie 2013.
“Furios şi iute 7” a devenit filmul cu cel mai bun box office din istoria acestei francize de acţiune, depăşind pragul încasărilor de 1 miliard de dolari în doar 17 zile după lansare. Intrat în cinematografele nord-americane pe 3 aprilie, acest lungmetraj a obţinut între timp la încasări de peste 1,4 miliarde de dolari.
Recent, actorul american Vin Diesel a confirmat faptul că producătorii de la Hollywood vor realiza un al optulea film în cadrul francizei “Furios şi iute”, care va fi lansat în cinematografe în aprilie 2017.
Potrivit unui comunicat transmis, joi, de organizatorii TIFF, cariera lui Marin Morau se întinde pe şase decenii, el fiind unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români.
”Marin Moraru, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, cu o carieră în film şi teatru ce se întinde pe şase decenii, va fi distins cu premiul de excelenţă la cea de-a XIV-a ediţie a TIFF. Trofeul îi va fi decernat sâmbătă, 6 iunie, la gala de închidere de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Spectatorii TIFF vor avea ocazia să îl (re)vadă pe marele actor alături de Toma Caragiu şi Octavian Cotescu într-unul dintre cele mai renumite roluri ale sale, în comedia «Operaţiunea Monstrul» (1976), regizată de Manole Marcus, după un scenariu de Titus Popovici”, se arată în comunicat.
Proiecţia specială a filmului, în prezenţa lui Marin Moraru, va avea loc sâmbătă, 6 iunie, la ora 14.15, la Cinema Arta.
Marin Moraru s-a născut pe 31 ianuarie 1937, la Bucureşti. După absolvirea Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I. L. Caragiale” în 1961, sub îndrumarea lui Dinu Cocea, Marin Moraru a jucat pe scena Teatrului Tineretului timp de trei ani, apoi la Teatrul de Comedie şi la Bulandra.
Cariera în film şi-a început-o în 1966, cu ”Haiducii”, alături de Ion Besoiu, Toma Caragiu, Amza Pellea şi Colea Răutu. Actorul a devenit foarte popular în România anilor ’70 şi ’80, când a avut roluri importante în filme regizate de Manole Marcus (”Actorul şi sălbaticii”), Dan Piţa (”Concurs”, ”Faleze de nisip”, ”Filip cel bun”), Mircea Drăgan (”Chiriţa în Iaşi”) sau Horea Popescu (”Cuibul de viespi”).
Din 1971, Marin Moraru joacă pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, având în paralel roluri în peste 20 de filme.
Timp de şase ani, a predat actoria la IATC, carieră pe care a abandonat-o în 1980 pentru a se dedica în totalitate celei de la TNB – unde din 2002 este societar de onoare – şi de pe marele ecran.
În 2002, Marin Moraru a apărut, alături de Mathieu Kassovitz, Marcel Iureş şi Horaţiu Mălăele în producţia lui Costa Gavras, ”Amen”, care a intrat în competiţia pentru Ursul de Aur la Berlin şi a câştigat premiul César pentru scenariu. În 2009, actorul a fost recompensat cu Premiul Gopo pentru întreaga carieră, primind astfel recunoaşterea industriei cinematografice din România.
Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF) se va desfăşura în perioada 29 mai – 7 iunie la Cluj-Napoca, fiind organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi Asociaţia pentru Film şi Cultură Urbană, cu sprijinul Ministerului Culturii, Centrului Naţional al Cinematografiei, Primăriei şi Consiliului Local Cluj, Institutului Cultural Român, Consiliului Judeţean Cluj, Programului Europa Creativă – MEDIA al Uniunii Europene.
Cu cât Republica islamică va da dovadă de mai multă îngăduinţă, cu atât mai insistenţi vor deveni americanii şi aliaţii lor, le-a spus Khamenei comandanţilor militari iranieni.
“Nu vom permite nicio inspecţie a vreunei instalaţii militare iraniene de către străini”, a subliniat ayatollahul.
El a adăugat că marile puteri vor să-i “interogheze” pe cercetătorii iranieni.
“Nu vom permite nici cel mai mic ultraj la adresa discreţiei cercetătorilor noştri (din domeniul) nuclear sau cercetătorilor noştri care lucrează în orice alt domeniul sensibil”, a subliniat el.
Teheranul şi şase mari puteri au lansat o nouă rundă de negocieri la Viena, vizând să ajungă la un acord final cu privire la controversatul program nuclear iranian.
Calendarul anulării sancţiunilor şi viitorul cerecetării şi dezvoltării atomice iraniene sunt, în continuare, principalele puncte de fricţiune între cele două părţi.
Undeva la sfârşitul acestui an sau la începutul anului viitor legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea intra în vigoare şi ar putea rezolva multe dintre situaţiile cu care românii care s-au creditat în franci elveţieni sau au rămas fără slujbă se confruntă. Deputaţii au aprobat miercuri proiectul de lege, după ce acesta a fost adoptat şi de Senat şi a fost avizat de Guvern anul trecut. Pentru ca legea să intre în vigoare, proiectul trebuie promulgat de preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial, urmând să intre în vigoare la şase luni de la publicare.
Procedura de insolvenţă a persoanelor fizice poate suspenda executările silite începute, opreşte acumularea de dobânzi şi penalităţi pentru întârzierea la plată şi protejează persoanele fizice de bună credinţă. Toate creanţele devin lichide şi exigibile şi toate actele unilaterale ale debitorului nu mai produc efecte. Legea asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, şi cele ale creditorilor. Legea reglementează trei tipuri de insolvenţă: cea pe plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active şi procedura simplificată de insolvenţă.
Insolvenţa se aplică debitorului persoană fizică care are domiciliul în România, este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de cel mult 12 luni, capabil să-şi execute obligaţiile aşa cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere; probabilitatea rezonabilă se apreciază prin considerarea cuantumului total al obligaţiilor raportat la veniturile realizate sau prognozate a fi realizate, faţă de nivelul de pregătire profesională şi expertiza ale debitorului, precum şi la bunurile urmăribile deţinute de acesta; cuantumul total al obligaţiilor scadente este cel puţin egal cu valoarea-prag (valoare-prag este cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active; este de 15 salarii minime pe economie).
Debitorul aflat în insolvenţă va putea depune la comisia de insolvenţă o cerere de deschidere a procedurii pe baza de plan de rambursare a datoriilor. Dacă el consideră că situaţia sa este compromisă iremediabil, va putea solicita instanţei judecătoreşti deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active.
Cererea trebuie să cuprindă motivele care au condus la insolvenţă; numele sau denumirea creditorilor, datele acestora, precum şi valoarea şi tipul creanţei; acţiunile judiciare împotriva averii debitorului, inclusiv, dacă este cazul, procedurile de executare silită începute sau măsurile asigurătorii aplicate; demersurile de renegociere extrajudiciară a anumitor datorii angajate anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei; statutul civil; statutul profesional; cuantumul veniturilor din muncă şi a celor asimilate acestora, al sumelor de bani cuvenite pensii în cadrul asigurărilor sociale ori reprezentând o altă categorie de prestaţii sociale, precum şi a oricăror alte venituri, inclusiv venituri cuvenite în temeiul unui drept de proprietate intelectuală şi dividende încasate într-o perioadă de trei ani anterior depunerii cererii, precum şi schimbările previzionate ale veniturilor în următorii trei ani; bunurile debitorului, incluzând bunurile aflate în proprietate comună pe cote-parţi sau în devalmăşie, cu precizarea altor drepturi reale decăt dreptul de proprietate pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; conturile deschise la instituţiile de credit sau la societăţile de investiţii financiare de către debitor, precum şi conturile curente, alături de disponibilul din aceste conturi; creanţe al căror titular este debitorul, precum şi orice drepturi reale, altele decât dreptul de proprietate, pe care debitorul le deţine asupra bunurilor altor persoane; actele cu titlu gratuit, precum şi tranzacţiile de peste 10 salarii minime pe economie încheiate în ultimii trei ani anteriori formulării cererii; litigiile în curs sau finalizate în care debitorul este sau a fost parte, care ar putea să afecteze în orice fel patrimoniul acestuia.
Lansarea a avut loc miercuri, de la baza aeriană Cape Canaveral Air Force Station, din California, aceasta fiind cea de-a patra misiune a navetei spaţiale.
În octombrie 2014, dispozitivul fără pilot X-37B, asemănător unei navete spaţiale, a aterizat la baza aeriană Vandenberg, după 22 de luni petrecute pe orbită, cea mai lungă misiune de până în prezent.
Primele două misiuni au durat 225 şi, respectiv, 469 de zile.
Avionul spaţial robotizat, asemănător unei navete, a fost lansat pentru prima dată pe orbita Pământului în aprilie 2010, misiunea lui fiind una secretă. Ulterior, el a fost lansat din nou în spaţiu în 2011 şi a revenit pe Terra în iunie 2012.
Scopul misiunilor avionului nu este clar, recent apărând o teorie conform căreia nava a urmărit laboratorul spaţial al Chinei.
Singura explicaţie credibilă privind misiunea navei este testarea de tehnologii care ar putea fi folosite în viitoarele misiuni spaţiale.
Avionul spaţial X-37B a fost construit de Boeing, care a început lucrările la acesta în cadrul unui proiect NASA, în 1999, dar care a fost ulterior preluat de US Air Force.
“Acest vehicul a fost conceput pentru a fi un laborator orbital pentru testarea de noi tehnologii şi componente, care apoi pot fi aduse pe Pământ şi examinate. Tehnologiile testate în cadrul programului se referă la sisteme de ghidaj, de navigaţie şi de control, sisteme de protecţie termică, scuturi şi structuri rezistente la temperaturi ridicate sau sisteme de zbor electromagnetice”, informează US Air Force.
Cu toate acestea, din cauza misterului legat de misiunile navetei există diverse teorii: avionul testează de fapt o armă secretă spaţială sau are misiuni de spionaj.
Micul avion măsoară 8,9 metri lungime şi are o anvergură a aripilor de 4,5 metri. El cântăreşte aproximativ 5,5 tone şi este lansat în spaţiu cu o rachetă de tip Atlas V.
După instalarea pe orbită, acest avion funcţionează cu electricitate provenind de la celule solare şi baterii pe bază de ioni de litiu.
US Air Force mai deţine un al doilea astfel de avion spaţial.
Insulele artificiale şi prezenţa militară masivă chineză au alarmat Pentagonul, care efectuează zboruri de supraveghere în regiune pentru a arăta fără echivoc faptul că Statele Unite nu recunosc revendicările teritoriale ale Chinei. Aliaţii din regiune ai americanilor sunt, la rândul lor, îngrijoraţi.
Fostul director adjunct al CIA Michael Morell a declarat pentru CNN, în noaptea de miercuri spre joi, că această confruntare arată că există riscul izbucnirii unui război între Statele Unite şi China.
O echipă a postului american a primit acces exclusiv în timpul unei misiuni aeriene de supraveghere a apelor disputate, precizează CNN, aratând că Pentagonul a dorit astfel să atragă atenţia asupra provocării reprezentate de insulele artificiale chineze.
Un avion de supraveghere de tip P8-A Poseidon – cea mai avansată aeronavă americană de acest tip, care este totodată un vânător de submarine – a coborât până la altitudinea de 4.500 de metri deasupra insulelor.
“Aici Marina chineză… Aici marina chineză… Vă rugăm să plecaţi… pentru a evita o neînţelegere”, s-a auzit o voce, într-o transmisie radio receptată la bordul aeronavei în care se afla echipa CNN.
Pentagonul a declasificat pentru prima dată înregistrări video care surprind activitatea Chinei în regiune şi înregistrări audio în care chinezii provoacă o aeronavă americană.
Potrivit CNN, Statele Unite analizează atât posibilitatea efectuării unor zboruri la o altitudine şi mai mică, cât şi trimiterea unor nave de război în imediata apropiere a acestor insule, în cadrul unei noi prezenţe, “mai robuste”, în regiune.
Imediat după transmisie, aeronava a observat şi sursa acesteia – o insulă artificială situată la aproximativ 1.000 de kilometri de coastele chineze.
Marea Chinei de Sud face obiectul a numeroase revendicări teritoriale asupra unei zone bogate în peşte, în subsolul căreia s-ar afla zăcăminte importante de resurse naturale.
Misiunea de miercuri a vizat în mod special monitorizarea activităţilor chineze pe trei insule care în urmă cu trei luni erau doar nişte recife care abia ieşeau din apă. În prezent, ele au devenit proiecte masive de construcţii, despre care Statele Unite afirmă că urmează să găzduiască instalaţii militare.
Această creare de noi teritorii în Marea Chinei de Sud face parte dintr-un efort militar chinez mai amplu care vizează, în opinia unora, provocarea dominaţiei americane în regiune, după ce Beijinul şi-a lansat primul portavion, îşi echipează rachetele nucleare cu focoase multiple, dezvoltă rachete împotriva navelor de război iar în prezent construieşte baze militare la mare depărtare de ţărm.
“Încerc să înţeleg, ca oricine altcineva, ce urmăreşte (China) aici. Am observat recent o sporire a activităţii în legătură cu ceea ce pare să fie construirea unei infrastructuri militare”, a declarat căpitanul Mike Parker, comandantul flotei de avioane de supraveghere de tip P8 şi P3 mobilizate în Asia, pentru echipa CNN de la bordul aeronavei.
“Am fost provocaţi acum de 30 de minute de Marina chineză. Cred că (semnalul) provenea de la instalaţia aceasta”, a continuat Parker, arătând cu degetul o staţie de radar de alertă rapidă amplasată pe o insulă artificială, la reciful Fiery Cross, aflat sub controlul Chinei – care a staţionat aici 200 de militari şi a demarat lucrări în vederea construirii unui port şi unei piste de aterizare – şi revendicat de Filipine, Vietnam şi Taiwan.
În doar doi ani, China a extins suprafaţa recifului cu aproximativ 800 de hectare, într-o zonă în care adâncimea apei este de aproximativ 90 de metri.
Într-o înregistrare video efectuată de avinul de tip P8, în afară de radarul de alertă rapidă, pe insulă – numită de unii “portavionul care nu poate fi scufundat” – se pot vedea barăci militare, un turn militar de control şi o pistă care poate fi utilizată de toate tipurile de avioane din dotarea armatei chineze
“Traficul de suprafaţă este evident intens”, a declarat pentru CNN locotenent-comandorul Matt Newman din carlinga avionului de supraveghere, precizând că se referă la nave de război şi ale Pazei de Coastă chineze. “Au radare aeriene, deci există şanse mari să fim urmăriţi”, adaugă el.
Dovada, comentează CNN, este faptul că Marina chineză a cerut avionului de tip P8 să părăsească spaţiul aerian de opt ori în cursul acestei singure misiuni.
De fiecare dată, piloţii americani au răspuns că aeronava zboară în spaţiul aerian internaţional.
Este o înfruntare aeriană militară, dar avioane civile pot fi prinse la mijloc, subliniază CNN.
Cu cât China construieşte mai mult, cu atât avertismentele Marinei chineze sunt mai frecvente şi mai agresive, au declarat comandanţi americani pentru post.
Atât la reciful Fiery Cross, cât şi la reciful Mischief, care fac parte din arhipelagul Spartly, numeroase utilaje lucrau de zor, luând nisipul de fundul oceanic şi proiectându-l în atmosferă, în coloane imense, pentru a crea uscat.
“Vedem acest lucru zilnic”, a declarat Parker. “Cred că lucrează inclusiv în weekend, pentru că-i vedem mereu”, adaugă el.
Persoanele care iau statine sau fibraţi – un alt tip de medicamente anticolesterol – prezintă un risc de AVC cu 34% mai mic în comparaţie cu persoanele cărora nu le sunt administrate aceste medicamente.
“Dacă vor fi confirmate, aceste rezultate vor fi compatibile cu tactica de administrare pe perioade mai îndelungate în cazul persoanelor de vârsta a treia a unor medicamente cu rol de scădere a nivelului de colesterol”, a declarat coordonatorul studiului, Christophe Tzourio, profesor de epidemiologie la Universitatea Bordeaux din Franţa.
Milioane de persoane din lumea întreagă iau statine pentru a reduce concentraţiile de lipoproteine cu densitate scăzută din sânge, supranumite “colesterol rău”, întrucât se acumulează pe pereţii vaselor de sânge şi pot duce la ateroscleroză, formarea de cheaguri şi declanşarea infarctelor.
Dacă pacienţii au probleme arteriale, mulţi doctori nu recomandă administrarea de statine pentru persoanele trecute de vârsta de 75 de ani, întrucât beneficiile acestor medicamente sunt mai puţin clare în astfel de cazuri, iar pastilele în cauză au fost asociate cu efecte secundare precum diabet, deficienţe cognitive şi leziuni hepatice.
Întrucât statinele sunt în continuare folosite pe scară largă în rândul pacienţilor de vârsta a treia, medicii francezi au dorit să analizeze potenţialele beneficii pe care acest tratament le are la o vârstă înaintată.
Ei au analizat date medicale obţinute în urma unor interviuri cu 7.500 de pensionari din trei oraşe din Franţa, începând din 1999. La începutul studiului, participanţii aveau vârsta de cel puţin 65 de ani, iar media de vârstă era de 74 de ani. Voluntarii nu prezentau în istoricul medical al lor nici boli vasculare, nici AVC-uri.
Aproximativ 27% dintre voluntari luau fie statine, fie fibraţi, pentru a-şi reduce colesterolul. Aceşti participanţi erau în mare parte femei, mai tineri ca medie de vârstă şi cu un nivel de educaţie mai scăzut.
În perioada de monitorizare – în medie, nouă ani -, 292 de persoane au suferit un AVC, iar 440 au raportat incidente cardiovasculare. AVC-urile au fost mai numeroase în rândul bărbaţilor şi participanţilor care erau mai în vârstă sau care prezentau alţi factori de risc, precum diabet, obezitate şi hipertensiune.
Administrarea de pastile împotriva colesterolului nu a micşorat riscul de incidente vasculare sau de boli cardiace, însă a contribuit la scăderea riscului de AVC şi a riscului general de deces.
Autorii studiului, care a fost publicat în British Medical Journal, spun că acesta nu a dovedit faptul că aceste medicamente previn producerea de accidente vasculare cerebrale. Participanţii din acest studiu erau mai bogaţi, mai bine educaţi şi urmau diete mai sănătoase în comparaţie cu francezul de nivel mediu.
