BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Alina Gorghiu cere demisii în lanţ dacă Dacian Cioloş nu va fi premier după 11 decembrie

    Alina Gorghiu a precizat, în cadrul unei conferinţe de presă de la sediul PNL Timiş, că nimeni din partidul pe care-l conduce “nu fuge de demisie”, în cazul în care rezultatul după alegerile parlamentare nu este cel propus.

    “Nimeni din PNL nu fuge de demisie şi nu-şi pune problema să nu-şi asume răspunderea. Suntem într-un moment în care, însă, trebuie să discutăm de rezultate. Performanţa în politică se măsoară în voturi şi în procente, nu se măsoară altfel, oricât ne-am dori. În PNL, conducerea fixează target pe fiecare judeţ. Evident că există un target şi pe Timiş şi evident că nu-l voi face public, e o strategie internă a partidului. Dacă majoritatea parlamentară care să dea premier în persoana lui Dacian Cioloş nu se face, răspunderea nu este doar a Alinei Gorghiu, ci va fi a tuturor din Biroul Politic Naţional şi a tuturor şefilor de filială care nu produc rezultatul la care s-au angajat”, a declarat Alina Gorghiu.

    Preşedintele PNL a mai precizat că partidul trebuie să înveţe că performanţa se premiază, dar că se sancţionează şi contraperformanţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Formarea unui singur medic costă statul român 81.000 de lei, pe 6 ani de studiu, fără rezidenţiat

    Luni, la sediul Guvernului a avut loc conferinţa de lansare a Strategiei Naţionale pentru Resurse Umane în Sănătate 2017-2020, un plan elaborat de Ministerul Sănătăţii, Administraţia Prezidenţială şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pe patru domenii mari –guvernanţă, formare, gestionare şi motivare. Prezent la conferinţă, ministrul Vlad Voiculescu a vorbit despre cât costă pregătirea unui medic, dar şi despre pierderile de personal din ultimii ani – 43.000 de cadre au solicitat documente pentru a emigra.

    “Ca rezultat, peste 43.000 de specialişti au solicitat, din 2007 până astăzi, Ministerului Sănătăţii documentele de care au nevoie pentru a emigra. Chiar dacă nu toţi au plecat, aceste cifre în sine sunt de natură să ne îngrijoreze. Spitalele se confruntă cu un deficit major de personal şi localităţi întregi nu au medic de familie. Media numărului de medici şi asistenţi medicali din România este mult sub media europeană iar în multe localităţi din România media este mult chiar sub media naţională. Această situaţie afectează siguranţa pacienţilor români. Cu toate acestea, România pregăteşte anual mii de absolvenţi ai învăţământului medical. Un studiu efectuat de OMS, pe care l-am solicitat imediat ce am venit la Ministerul Sănătăţii, ne arată cât costă pregătirea unui absolvent român de studii medicale. Suma este de 81.000 de lei şi această sumă nu ia în calcul rezidenţiatul care implică de asemenea la rândul său sume foarte mari.Dacă facem un calcul pentru cele 43.000 de persoane, peste 3,5 miliarde de lei”, a spus ministrul Vlad Voiculescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două bănci japoneze ar urma să acorde Gazprom un împrumut de 800 de milioane de euro – surse Reuters

    Două bănci din Japonia, Mizuho Bank Ltd şi Sumitomo Mitsui Banking Corp (SMBC), pregătesc o înţelegere pentru a acorda împrumuturi în valoare de 800 de milioane de euro gigantului rusesc Gazprom, au declarat surse citate Reuters.

    În mai puţin de două săptămâni va avea loc întâlnirea dintre premierul Japoniei, Shinzo Abe, şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Băncile ar trebui să finalizeze discuţiile în timpul vizitei preşedintelui Putin în Japonia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Video Cererea DNA de urmărire penală a deputatului Eugen Bejinariu, amânată a doua oară din lipsă de cvorum

    Este a doua oară când plenul Camerei Deputaţilor nu se reuneşte în cvorum de lucru pentru a se pronunţa prin vot asupra cererii Justiţiei în cazul lui Bejinariu, aceasta fiind, practic, ultima şedinţă a actualei legislaturi. Şedinţa a durat mai puţin de cinci minute.

    “Este deplorabil că suntem atât de puţini. Este ultima şedinţă a actualei legislaturi. Ar fi trebuit să dovedim responsabilitate, să venim la serviciu, să ne facem treaba de deputaţi pentru care am fost aleşi. Din nefericire, iată, suntem doar 50-60”, a spus deputatul independent Remus Cernea, de la tribuna Camerei.

    El i-a acuzat e unii deputaţi că au venit la Parlament doar pentru a-şi ridica suma forfetară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bilanţul incendiului produs la un club de noapte din SUA a ajuns la 36 de morţi

    Bilanţul incendiului produs sâmbătă la un club de noapte din California în care se desfăşura un concert a ajuns la 36 de morţi, iar autorităţile se aşteaptă să crească, relatează site-ul agenţiei Associated Press.

    Unsprezece cadavre au fost deja identificate pe baza testelor ADN, iar procedurile de identificare continuă.

    Incendiul a izbucnit în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă (sâmbătă la prânz, ora României) în cursul unui concert desfăşurat la o petrecere, în comitatul Oakland, la periferia oraşului San Francisco. Incendiul a avut loc în timpul unui concert al trupei Golden Donna, un eveniment la care participau zeci de persoane.

    Pompierii au stabilit că sala de concerte a clubului nu avea dispozitive automate pentru depistarea şi stingerea incendiilor.

  • ASF poate cere intrarea în faliment a Carpatica Asig, a decis ÎCCJ

    Instanţa supremă a decis, luni, respingerea contestaţiei formulată de DNA privind revocarea măsurii preventive constând în interdicţia iniţierii procedurilor de dizolvare şi lichidare dispusă faţă de inculpata SC Carpatica Asig, astfel ASF poate cere falimentul societăţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a aprobat fazarea unor proiecte majore de infrastructură pentru România

    Şapte proiecte majore de infrastructură, care trebuiau finalizate pe vechiul cadru financiar al UE (2007-2013), au primit undă verde de la Bruxelles să îşi continue finanţarea pe noul buget astfel încât să nu se piardă banii. Este vorba despre trei proiecte de drumuri şi patru de apă şi canalizare.

    Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu a aprobat fazarea a şapte proiecte majore pentru România. Cele şapte proiecte sunt cofinanţate prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sau prin Fondul de coeziune, se anunţă într-un comunicat transmis luni de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    „Prin aceste decizii de eşalonare a unor proiecte majore, România beneficiază de o şansă în plus în utilizarea fondurilor europene ce i-au fost alocate – 147 de milioane de euro pentru infrastructura de transport şi aproximativ 355 de milioane de euro pentru proiecte de infrastructură de apă şi apă uzată. Sper ca aceste proiecte să fie implementate cu succes în termenele prevăzute, iar la finalizarea lor să constatăm că investiţiile cofinanţate cu bani europeni au dus la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a românilor”, a declarat comisarul pentru politică regională Corina Creţu.

    Proiectele de infrastructură de transport sunt:
    – drumul naţional Piteşti-Câmpulung-Braşov: modernizarea DN 73;
    – autostrada Sebeş-Turda: noua autostradă de 70 km va face legătura între autostrăzile A1 (Orăştie–Sibiu) şi A3 (Gilău-Câmpia Turzii);
    – drumul naţional DN 76: reabilitarea drumului naţional între Deva şi Oradea.

    Alte patru proiecte aprobate vizează extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în judeţele Braşov, Hunedoara, Olt şi Tulcea.

    O bună parte din fondurile europene alocate în cadrul vechiului buget al UE (2007-2013) pentru infrastructură riscă să fie pierdute fiindcă lucrările nu vor fi terminate până la sfârşitul acestui an.

    Fazarea acestor proiecte, cu aprobarea primită de la Comisia Europeană, este o metodă prin care autorităţile susţin că încearcă să nu piardă fondurile europene, care mai pot fi cheltuite până la 31 decembrie.

  • Cinci din zece români se simt obligaţi să cheltuie bani pentru cadouri

    Un raport ING International Survey privind cheltuielile de Crăciun, realizat pe un eşantion de 13.500 persoane din 14 ţări din Europa, Statele Unite şi Australia, prezintă percepţia oamenilor despre finanţele personale în perioada sărbătorilor de iarnă.

    Conform acestuia, Crăciunul reprezintă în mod tradiţional momentul pentru a dărui. Însă, rezultatele arată că ar trebui să ne gândim de două ori înainte să dăm mulţi bani pe cadouri, deoarece cheltuielile mari nu aduc neapărat satisfacţie celor ce le primesc.

    De asemenea, din studiu reiese că aproape unul din şapte europeni (15%) a primit anul trecut cel puţin un cadou pe care nu şi-l dorea, nu i-a plăcut sau nu l-a folosit. Cu alte cuvinte, au existat cel puţin 81 milioane de cadouri nedorite, fiecare cu o valoare medie de aproximativ 45 euro. La nivel european, românii (cu 27%) se află pe locul trei în topul celor ce nu au apreciat cadourile primite, pe locul întâi fiind Marea Britanie (29%), urmată îndeaproape de Italia (28%).

    În timp ce anul trecut aproximativ 3,7 miliarde euro au fost cheltuiţi pe cadouri neapreciate, cumpărăturile de Crăciun au adus datorii pentru unul din zece europeni. În această privinţă, România se află în fruntea clasamentului european cu 19%, aproape de două ori mai mult decât media europeană (10%).

    Cu toate acestea, europenii au început să îşi planifice mai bine cheltuielile de sărbători, două din cinci persoane(41%) mărturisind că economisesc înainte de Crăciun, faţă de numai 33% în 2015. Acest lucru indică faptul că oamenii încep să ia decizii financiare mai înţelepte. “Deşi tot mai mulţi planifică în avans şi economisesc special pentru Crăciun, există încă persoane ce se îndatorează de dragul familiei şi al prietenilor care, un an mai târziu, nici nu îşi mai amintesc ce cadouri au primit. Consumatorii ar trebui să se gândească la efectele pe termen lung ale cheltuielilor, înainte de a ceda presiunii şi a achiziţiona cadouri scumpe, care s-ar putea să rămână nefolosite,” a declarat Ian Bright, Senior Economist ING Group.

    În medie, cinci din zece români (53%) se simt obligaţi să cheltuie bani de Crăciun, cu 11% mai mult decât media europeană. La acest capitol suntem depăşiţi doar de Spania, unde procentul ajunge la 57%.

    Această presiune socială se simte cel mai puţin în Olanda, care înregistrează un procent de numai 20%.

    Rezultatele studiului mai arată că, în Europa, şapte din zece persoane sunt de părere că sărbătorile de Crăciun se concentrează din ce în ce mai mult pe cheltuirea banilor. Diverse evenimente comerciale, precum Black Friday, contribuie de asemenea la presiunea pe care mulţi o simt, încurajând oamenii să cumpere cadouri care nu vor fi neapărat apreciate.

    Conform rezultatelor ING International Survey – Christmas 2016, societatea contribuie la presiunile pe care consumatorii le simt. Astfel, mai mult de doi din cinci respondenţi (42%) admit că se simt obligaţi să cheltuie bani pentru sărbătorile de Crăciun. Din cauza diferenţelor culturale, unele ţări simt o presiune semnificativ mai mică decât media, ca de exemplu Belgia şi Olanda.

     

  • Oraşul în care numărul bicicletelor l-a depăşit pe cel al autoturismelor

    Senzorii care contorizează numărul bicicliştilor din capitala Danemarcei au înregistrat în noiembrie un nou record: în Copenhaga sunt acum mai multe biciclete decât autoturisme.

    În cursul ultimului an, în circulaţia zilnică au intrat încă 35.080 de biciclete, numărul total al acestora ajungând la 265.700, faţă de 252.600 de maşini care circulă în capitala daneză. Municipalitatea din Copenhaga a făcut numărători manuale ale traficului în mai multe locuri din centrul oraşului, începând din 1970, când existau 351.133 de autovehicule la un număr de 100.071 de biciclete. În 2009, edilii au instalat primul contor electric de biciclete în zona primăriei, iar acum există 20 de astfel de aparate care monitorizează circulaţia rutieră în urbe.

    Din anul 2005, s-a investit 1 miliard de coroane daneze în infrastructura pentru biciclete, care a inclus şi mai multe poduri destinate doar circulaţiei cu bicicleta sau pedestre. În ultimul an, traficul pe bicicletă a sporit cu 15%, iar cel cu autoturisme a scăzut cu 1%, în vreme ce populaţia Copenhagăi a crescut constant. În perspectivă, se prognozează că populaţia oraşului propriu-zis va înregistra un spor, de la 600.000 de locuitori urmând să ajungă la 715.000, în următorii 15 ani.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Organizaţia care vrea să-l interzică pe Moş Crăciun: Este prea comercial şi n-are legătură cu religia

    O organizaţie catolică de caritate din Germania încearcă să-i convingă pe bavarezi să-l înlocuiască pe Moş Crăciun cu Sfântul Nicolae. Cultul religios (căruia interzicerea sărbătoririi naşterii lui Iisus Hristos i-ar anula, într-un fel, calitatea de organizaţie catolică) a creat în oraşul în care activează o „zonă fără Tatăl-Crăciun”.

    Evenimentul care a avut loc în Passau a inclus şi o paradă în onoarea Sfântului Nicolae care, chiar dacă este sărbătorit pe 6 Decembrie, este considerat mai reprezentativ pentru Crăciunul nemţesc, întrucât organizaţia Bonifatiuswerk consideră că este un adevărat pericol faptul că tinerii nemţi preferă reprezentarea anglo-saxonă a „Părintelui

     Bonifatiuswerk asociază personajul îmbrăcat în costum alb-roşu cu aspectele Crăciunului care sunt mult mai comerciale şi mai puţin religioase. Membrii susţin că figura originală a Sfântului Nicolae are semnificaţii mult mai profunde faţă de caracteristica goană după cadouri, acesta fiind şi motivul pentru care vor să-i convingă pe tineri să renunţe la simpatia pentru Moş Crăciun scrie gandul