Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
Măsura a fost luată de preşedintele Beji Caid Essebsi, care se va adresa naţiunii sâmbătă seară.
“Preşedintele a decretat starea de urgenţă”, a comunicat celula de criză de la Preşedinţie.
Un militant islamist a deschis focul, pe 26 iunie, pe o plajă din Tunisia, omorând 38 de turişti occidentali, în principal britanici.
Cei doi au fost arestaţi la revenirea în Croaţia din Slovenia, unde Dinamo Zagreb a efectuat un stagiu de pregătire.
Alături de fraţii Mamici, au fost arestaţi un responsabil al federaţiei croate şi un funcţionar.
“Vom ajunge la un acord cu creditorii internaţionali în cel mult 48 de ore după referendum, indiferent de rezultat“, a promis Tsipras într-un discurs televizat, potrivit cotidianului Il Messaggero.
“Cu cât va fi mai mare proporţia celor care resping măsurile creditorilor, cu atât mai bun va fi acordul. Dacă majoritatea grecilor vor vota afirmativ, propunerile creditorilor vor fi transpuse în lege”, a promis Tsipras.
“Eu nu voi aşeza funcţia mea deasupra intereselor naţiunii“, a subliniat Tsipras, sugerând că ar putea demisiona.
Alexis Tsipras a îndemnat, vineri, alegătorii să nu cedeze “şantajului” creditorilor internaţionali, explicând că raportul FMI justifică poziţia Atenei în favoarea restructurării datoriei suverane. “Referendumul de duminică nu este despre oportunitatea rămânerii Greciei în zona euro”, a declarat Tsipras într-un discurs televizat adresat naţiunii, subliniind că doreşte rămânerea ţării în spaţiul monedei unice. “Vă îndemn ca, la referendum, să spuneţi «nu» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor”, a declarat Tsipras.
Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Tsipras a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului Greciei în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării. “Raportul FMI justifică opţiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor”, a subliniat Tsipras. “Un vot negativ la referendum va însemna continuarea negocierilor cu creditorii în condiţii mai bune decât până acum”, a spus premierul grec.
Germania a exclus, vineri, posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. “Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. “Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că “procedura nu este uşoară”.
Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. “Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. “A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor”, subliniază FMI.
În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.
Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei are, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.
”Pe cei de la ArcelorMittal putem să îi ajutăm intervenind şi sprijinindu-i cu posibilitatea finanţării în zona de eficienţă energetică, este o problematică esenţială şi pentru România. Încercăm să găsim surse de finanţare pentru fondul de eficienţă energetică care este deja înfiiinţat şi ar trebui să funcţioneze exact în această direcţie şi sperăm ca împreună cu colegii mei, contând şi pe promisiunile celor de la ANRE, să reuşim să asigurăm – să spunem – prima finanţare în acest domeniu către ArcelorMittal pentru că dânşii au nişte proiecte şi nevoi”, a afirmat Gerea.
Ministrul Gerea a precizat că reprezentanţii combinatului de la Galaţi au în vedere realizarea unei investiţii de 32 de milioane de euro, care va duce la creşterea eficienţei energetice.
Ministerul Energiei, IMM şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a făcut o vizită la Combinatul ArcelorMittal din Galaţi, unde a discutat cu reprezentanţii companiei despre o serie de aspecte legate de îmbunătăţirea cadrului general de activitate al societăţii sau de creşterea eficienţei energetice.
Astfel, s-a discutat inclusiv despre posibilitatea ca ArcelorMittal Galaţi să poată furniza abur către societatea Electrocentrale, care să reia producerea apei calde care ar urma să fie distribuită populaţiei oraşului, după ce această societate a sistat procesul de producere a agentului termic, la începutul lunii aprilie, în vederea rentabilizării.
În municipiul Galaţi sunt probleme grave în sistemul centralizat de termoficare prin care se asigură apa caldă şi căldura. Astfel, nu se mai furnizează apă caldă în sistem centralizat de la începutul lunii aprilie, când s-a sistat şi furnizarea agentului termic. Într-o primă fază, Curtea de Apel Galaţi a emis o hotărâre irevocabilă privind declararea falimentului societăţii Apaterm, care asigura furnizarea agentului termic şi apei calde în oraş.
De la 1 aprilie, conducerea societăţii Electrocentrale, cea care produce agentul termic şi care este în insolvenţă, a decis, în vederea rentabilizării, să întrerupă până în 30 septembrie livrarea energiei termice către sistemul centralizat al oraşului. Conducerea Electrocentrale anunţa, la acea vreme, că societatea nu mai primeşte gazul necesar producţiei din cauza datoriilor pe care le are către Romgaz. Administratorul special al societăţii Electrocentrale, Sinan Mustafa, declara că societatea are de recuperat de la falimentara Apaterm SA o datorie curentă de aproximativ 64 de milioane de lei, care include factura lunii martie 2015.
În ultimii zece ani, ArcelorMittal Galaţi a investit aproximativ 800 de milioane de euro pentru modernizări tehnologice, ale echipamentelor de producţie şi înlocuirea utilajelor uzate. Aceste investiţii au condus la eficientizarea lanţului de producţie.
Compania face parte din cel mai mare producător de oţel din lume, ArcelorMittal, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal şi prezent în peste 60 de ţări.
“Mulţi turişti care plănuiau să meargă în Tunisia s-au răzgândit după atacul terorist soldat cu 38 de morţi”, explică analistul Angelo Rossini.
“Destinaţii aflate la distanţe mari nu vor capta atenţia turiştilor care intenţionau să meargă în Tunisia. Zone precum Maldive, Caraibe şi Mexic sunt în general mai scumpe”, a explicat Angelo Rossini, de la firma de consultanţă Euromonitor. Cel mai mare beneficiar va fi Spania, crede specialistul.
“Este clar că mulţi turişti se vor orienta spre Spania continentală sau spre insulele Canare, dar vor trebui să plătească mai mult”, confirmă Juan Molas, preşedintele Federaţiei hoteliere spaniole Cehat.
“Destinaţii alternative ar fi Bulgaria sau chiar Turcia, dar şansele Turciei se diminuează pentru că este o ţară musulmană percepută ca având probleme de securitate”, spune Molas.
“Şi Grecia poate fi un beneficiar al turismului, dar totul depinde de rezultatul referendumului de duminică”, spune Bob Atkinson, expert la site-ul TravelSupermarket.
Un militant islamist a deschis focul, pe 26 iunie, pe o plajă din Tunisia, omorând 38 de turişti occidentali, în principal britanici.
Starul hollywoodian a publicat recent mai multe mesaje pe Twitter pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra unei cauze pentru care militează de mulţi ani – crearea unor vaccinuri “ecologice”. Jim Carrey încerca în acest fel să îşi exprime opoziţia faţă o nouă lege adoptată recent în California, care a declarat obligatorie vaccinarea tuturor copiilor care merg la şcoală în acest stat american, cu excepţia cazurilor scutite medical, şi care a eliminat posibilitatea de a refuza vaccinarea din motive personale şi religioase.
Jim Carrey are peste 14 milioane de admiratori pe Twitter şi face parte dintr-un grup mic, dar extrem de vocal, de persoane care afirmă că vaccinurile conţin “neurotoxine” ce provoacă autism. Starul american a spus că Jerry Brown, guvernatorul statului California, este “un fascist corporatist” întrucât a semnat acea lege.
Încercând să îşi motiveze punctul de vedere, actorul a publicat pe Twitter o serie de mesaje, iar unele dintre ele, precum “Un trilion de dolari cumpără opiniile multor experţi. Te vor cumpăra şi pe tine? Vaccinuri fără toxine, o solicitare rezonabilă!”, erau însoţite de fotografii ale unor copii în suferinţă.
Unul dintre copiii din acele fotografii este Alex Echols, ai cărui părinţi nu i-au acordat lui Jim Carrey permisiunea de a folosi imaginea fiului lor în mesajele starului hollywoodian despre vaccinuri şi care nu au fost deloc încântaţi de fapta starului hollywoodian.
Jim Carrey se numără printre acele persoane care sunt de părere că vaccinarea bebeluşilor şi a copiilor provoacă autism. Deşi majoritatea comunităţii ştiinţifice consideră că vaccinurile nu sunt asociate cu autismul, Jim Carrey are de partea lui şi alte celebrităţi care cred contrariul – precum Robert F. Kennedy Jr. – şi a publicat pe contul său de Twitter un link către un site ce conţine înregistrări video cu Kennedy care promovează un documentar ce încearcă să demonstreze existenţa acestei asocieri.
Însă eforturile lui Jim Carrey au atras atenţia publicului larg nu doar asupra credinţei sale în faptul că vaccinurile conţin “neurotoxine” ce provoacă autism, una dintre afecţiunile cu care a fost diagnosticat tânărul Alex Echols. După ce actorul a folosit fotografia lui Alex şi după izbucnirea unui uriaş scandal pe Twitter, starul american a contribuit astfel la popularizarea informaţiilor despre o maladie genetică, a cărei asociere cu autismul a fost deja confirmată: scleroza tuberoasă.
Afecţiunea a primit acest nume de la excrescenţele în formă de cartofi (tuberculi) care se dezvoltă în creier, vizibile la testul de imagistică prin rezonanţă magnetică, care în cele din urmă se întăresc şi devin dure. Boala e cauzată de două mutaţii genetice ce au ca rezultat dezvoltarea acestor tumori benigne în multe ţesuturi. “Benign” este un termen ce reflectă doar faptul că acele tumori nu sunt canceroase, însă efectele lor nu sunt lipsite de periculozitate, în special atunci când afectează sistemul nervos central. Deşi acestea pot fi moderate, maladia este adeseori asociată cu epilepsia, întârziere în dezvoltare şi autism.
Între 33% şi 50% dintre copiii care au scleroză tuberoasă sunt diagnosticaţi şi cu autism. Ambele boli sunt asociate cu crize spastice şi există indicii potrivit cărora conexiunile întrerupte dintre diversele regiuni ale creierului ar putea fi vinovate de declanşarea crizelor şi de apariţia deficitului de comunicare.
Alex Echols este un adolescent în vârstă de 14 ani care locuieşte în oraşul Eugene din statul Oregon. Părinţii lui au fost extrem de nemulţumiţi de mesajele publicate de Jim Carrey pe Twitter.
“Jim Carrey dispune de o platformă uriaşă – are un număr uriaş de admiratori – şi a folosit în mod incorect imaginea fiului meu, ataşând-o în campania sa de luptă împotriva vaccinării”, a declarat mama adolescentului, Karen Echols.
Alex Echols s-a născut cu sceleroză tuberoasă, o maladie genetică.
Fotografia sa a fost eliminată din mesajul publicat de Jim Carrey pe Twitter abia în noaptea de miercuri spre joi, după ce soţii Echols au depus o plângere în justiţie împotriva reţelei de microblogging pentru încălcarea drepturilor de autor. Primul mesaj publicat pe Twitter de Karen Echols l-a avut ca destinatar pe Jim Carrey, căruia mama adolescentului i-a cerut în mod public să retragă fotografia fiului ei.
Joi seară, Jim Carrey a publicat un mesaj pe Twitter în care şi-a cerut iertare faţă de familia Echols.
“Vreau să îmi cer iertare faţă de familia Echols şi celorlalţi oameni pentru că am publicat fotografii ale copiilor lor fără permisiunea lor. Nu am vrut să supăr pe nimeni”, a scris starul american.
Fără să vrea, încercând să argumenteze teoria despre asocierea dintre vaccinare şi autism, Jim Carrey a atras accidental atenţia către una dintre puţinele boli despre care s-a demonstrat deja că este asociată cu autismul (scleroza tuberoasă). Alte celebrităţi, precum Julianne Moore, participă de mulţi ani la campanii de strângere de fonduri pentru a finanţa cercetările ştiinţifice care vizează această boală.
Mulţi utilizatori de pe Twitter i-au sugerat actorului Jim Carrey să încerce să îşi repare greşeala comisă prin folosirea imaginii lui Alex Echols, în mod eronat şi fără permisiunea părinţilor acestuia, şi să sprijine printr-o donaţie consistentă fundaţia de caritate Tuberous Sclerosis Alliance.
Canadianul Jim Carrey a devenit cunoscut la începutul anilor ’90, datorită rolurilor din filmele “Ace Ventura: detectivu’ lu’ peşte” şi “Masca”. El a devenit primul actor care a primit un salariu de peste 20 de milioane de dolari, în 1996, graţie peliculei “Tipu’ de la cablu”. Starul canadian s-a remarcat şi în alte comedii cu mare succes de casă, precum “Tăntălăul şi Gogomanul/ Dumb And Dumber”, “The Truman Show”, “Eu, cu mine şi Irene”, “Dumnezeu pentru o zi” şi “Yes Man – Un cuvânt poate schimba totul”.
Evenimentul de atragere de fonduri aduce la start 16 cauze din comunitate, 48 de echipe şi peste 230 de înotători – oameni cu spirit civic, angajaţi din companii, antreprenori şi chiar copiii, alături de persoane publice, artişti şi sportivi.
Swimathon este un mecanism prin care organizaţiile sau grupurile de iniţiativă înscriu cauze din comunitatea locală, companiile şi înotătorii aleg pentru ce se implică, iar susţinătorii donează pentru fiecare lungime de bazin înotată de favoriţii lor.
Organizatorii îşi propun să strângă peste 120.000 lei pentru proiectele înscrise pe swimathonbucuresti.ro şi aşteaptă 1.000 de spectatori la eveniment.
Campania Swimathon Bucureşti 2015 strânge fonduri pentru proiecte din domenii diverse – sănătate, educaţie, muzică, dezvoltare personală, implicare civică. Bugetele iniţiativelor înscrise sunt cuprinse între 8.000 şi 27.000 de lei.
Fiecare echipă de înotători are maximum cinci membri, fundraiseri-eroi, care şi-au mobilizat propriile reţele sociale pentru donaţii.
Printre proiectele pentru care se strâng fonduri la această ediţie a Swimathon Bucureşti, sunt: înfiinţarea primei bănci de lapte matern din ţară (Asociaţia Consultanţilor în Lactaţie din România), realizarea de manuale şi caiete de exerciţii pentru cursurile de arhitectură, materie opţională la clasele primare (Asociaţia De-a Arhitectura), transport şcolar adaptat elevilor cu dizabilităţi motorii (Fundaţia Motivation România), mese calde acordate timp de un an copiilor care vin la Clubul de Educaţie Alternativă din cartierul Ferentari (Fundaţia Policy Center for Roma and Minorities), susţinerea Casei Agar, centru rezidenţial pentru victime ale violenţei domestice şi sărăciei (Asociaţia Touched România), asistenţă în advocacy acordată grupurilor şi comunităţilor locale (Centrul de Resurse pentru Participare Publică), o tabără muzicală pentru copii, care pleacă de la convingerea că oricine poate învăţa să cânte (Asociaţia Music Camp International).
Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică strânge bani pentru a trimite echipa României la Campionatul Mondial de Dezbateri de la Singapore, Asociaţia Învingem Autismul, pentru ca 30 de copii să primească tratament individual gratuit la centrul multidisciplinar, Asociaţia MagiCamp, pentru o tabără destinată copiilor cu afecţiuni oncologice Asociaţia Unu şi Unu, pentru prima formă de sprijin telefonic din România pentru familiile cu copii prematuri, Asociaţia pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare s-a înscris cu o iniţiativă de editare a unei cărţi pentru copii al cărei erou este un băieţel afectat de epilepsie – personaj real, care va şi înota la eveniment, Fundaţia Make-A-Wish România aduce la Swimathon un proiect dedicat îndeplinirii dorinţelor copiilor care suferă de afecţiuni medicale ce le pun în pericol viaţa, Şcoala de Valori vine la Swimathon cu o tabără de autocunoaştere pentru fetele cu vârsta între 17 şi 21 de ani, care au nevoie de îndrumare pentru primii paşi în viaţa adultă, iar Fundaţia Special Olympics România atrage fonduri pentru a susţine participarea delegaţiei româneşti de sportivi cu dizabilităţi la Jocurile Mondiale de Vară Special Olympics.
Donaţiile se pot face la bazin, în timpul competiţiei, sau până la 31 iulie, online pe platforma swimathonbucuresti.ro.
Evenimentul se află la a treia ediţie la Bucureşti şi este organizat de Fundaţia Comunitară Bucureşti (FCB).
În paralel, au loc ediţii ale evenimentului caritabil la Cluj, Oradea, Târgu Mureş şi Iaşi.
Swimathon se desfăşoară de şase ani în România prin fundaţiile comunitare locale şi a finanţat până acum peste 230 de proiecte cu peste 1,3 milioane de lei, strânşi de la aproape 10.000 de donatori. În anul 2014, Swimathon a avut loc în şapte oraşe din ţară.
Fundaţia Comunitară Bucureşti colectează fonduri de la afaceri locale şi persoane particulare, pentru a finanţa proiecte care stimulează iniţiativa şi aduc oamenii împreună în comunităţi. Fundaţia Comunitară Bucureşti s-a înfiinţat în 2011 şi este parte dintr-o mişcare naţională, alături de alte 11 fundaţii comunitare din ţară.
Premierul Alexis Tsipras, de extremă-stânga, a fost prezent la mitingul oponenţilor măsurilor de austeritate, reiterând că, în opinia sa, un vot negativ nu ar conduce la ieşirea Greciei din zona euro.
Însă susţinătorii măsurilor de austeritate, care au organizat o manifestaţie paralelă, au avertizat că un vot negativ la referendumul de duminică va genera ieşirea Greciei din spaţiul monedei unice europene.
Ultimul sondaj de opinie, organizat vineri, arăta o divizare aproape egală a societăţii – 44% dintre cetăţeni fiind favorabili măsurilor de austeritate, iar 43% împotrivă, restul fiind nehotărâţi.
Potrivit estimărilor, între 25.000 şi 50.000 de oameni au participat la mitingurile organizate vineri seară în Atena, Salonic şi în alte nouă oraşe ale Greciei.
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a promis vineri seară poporului elen că va ajunge la un acord cu instituţiile financiare internaţionale în cel mult 48 de ore după referendumul de duminică, indiferent de rezultat.
Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat pe 30 iunie, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.
Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).
Afirmaţia a fost postată, vineri, pe Facebook, într-un mesaj completat la o remarcă legată de informaţia privind creşterea încasărilor la buget din TVA.
“O ştire care confirmă faptul că reducerea cotei standard de TVA la 19% prin noul Cod Fiscal va avea un efect pozitiv similar! Update – Codul Fiscal a fost adoptat prin consens politic (votat de toate partidele) şi prin cea mai amplă consultare cu mediul de afaceri (în special Coaliţia pentru Dezvoltarea României)! Cred că în acest moment toţi adversarii dezvoltării, prosperităţii şi independenţei noastre economice sunt în stare de orice ca să blocheze aplicarea măsurilor din Cod! Fac un apel la toţi românii de bună credinţă să facem front comun împotriva oricăror asemenea tentative evident împotriva interesului nostru ca ţara şi societate!”, scrie Ponta.
El nu precizează la care dintre adversari se referă şi ce înseamnă un front comun al românilor.
Mesajul este postat într-un context în care, tot vineri, premierul Alexis Tsipras a îndemnat alegătorii să nu cedeze “şantajului” creditorilor internaţionali iar Grecia organizează duminică un referendum privind măsuri de austeritate.
În ceea ce priveşte România, Fondul Monetar Internaţional consideră că aprobarea Codului Fiscal va crea un deficit fiscal semnificativ, pentru care va fi foarte important, dar şi foarte dificil de găsit măsuri compensatorii.
Fondul a recomandat Guvernului să ajusteze măsurile de relaxare fiscală din proiectul Codului Fiscal, întrucât tăierea cheltuielilor pentru compensarea măsurilor nu va fi suficientă să acopere golul generat la buget începând de anul viitor.
În acelaşi timp, la finele săptămânii trecute, reprezentanţii Comisiei Europene şi cei ai Guvernului nu au căzut de acord asupra modificărilor aduse Codului Fiscal, astfel încât oficialii Fondului Monetar Internaţional nu vor mai veni în iulie la Bucureşti.
Codul Fiscal aprobat de Parlament prevede printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, eliminarea “taxei pe stâlp” şi a supraaccizei la carburanţi, scăderea impozitului pe dividende, majorarea plafonului de deductibilitate pentru asigurările private de sănătate, şi dă posibilitatea primăriilor să majoreze cu 50% nivelul taxelor locale, în timp ce impozitul pe terenurile nelucrate poate creşte cu 500%. Din proiectul iniţial au fost eliminate scăderile cotei unice de impozitare şi CAS, propuse iniţial pentru 2019, respectiv 2018.
Programul Visa Waiver permite cetăţenilor din ţările incluse în program să călătorească fără viză în Statele Unite timp de 90 de zile, fiind deschis pentru cetăţenii ai căror ţări au o rată de respingere a vizelor mai mică de 3%. Programul a fost lansat în 1986 şi include în prezent 38 de ţări, dintre care 23 de state membre ale Uniunii Europene. Singurele membre UE care nu fac parte din Visa Waiver sunt România, Bulgaria, Croaţia, Ciprul şi Polonia.
“Îmi exprim convingerea că tradiţia bunelor relaţii româno-americane se va transpune şi în finalizarea şi semnarea Acordului dintre Guvernul SUA şi Guvernul României privind intensificarea cooperării în prevenirea şi combaterea terorismului şi a criminalităţii grave – criteriu tehnic important pentru includerea ţării noastre în Programul Visa Waiver“, afirmă Oprea în mesaj.
În luna mai, Ministerul de Interne, condus de Oprea, anunţa că negocierile pentru încheierea unui astfel de acord sunt avansate.
EUObserver a relatat recent că îngrijorarea SUA faţă de posibilitatea ca extremişti ai grupării Stat Islamic să călătorească cu paşapoarte emise de state membre ale Uniunii Europene ar putea conduce la noi restricţii pentru Programul Visa Waiver.
În mesajul transmis sâmbătă, premierul interimar Oprea menţionează sprijinul Statelor Unite pentru consolidarea securităţii României, în actualul context regional şi internaţional, marcat de riscuri şi ameninţări care constituie o provocare permanentă, şi arată că recentele acţiuni teroriste care au avut loc în unele state din Europa, dar nu numai, au demonstrat că nicio ţară nu este ferită de riscurile terorismului, iar solidaritatea între state democratice este acum de cea mai mare importanţă.