BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Câteva mii de persoane, la Festivalul ”O mie de fete secuience” din Harghita – GALERIE FOTO

    Oameni îmbrăcaţi în straie populare, veniţi din judeţele Covasna, Mureş, Bistriţa-­Năsăud, Harghita şi chiar din Ungaria s-au adunat, sâmbătă dimineaţă, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, unde peste 30 de grupuri folclorice au prezentat dansuri populare.

    Printre cei prezenţi s-au numărat şi reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale din Harghita şi Covasna, împreună cu familiile lor, îmbrăcaţi, de asemenea, în straie populare secuieşti.

    ”Această întâlnire este împotriva decăderii morale, a distanţării de biserică şi a destrămării comunităţilor. Acum, în perioada internetului, este nevoie ca tinerii să se întâlnească şi chiar să îşi întemeieze familii. La fel ca acum 84 de ani, astăzi cu toţii ne îmbrăcăm în portul popular, mergem la biserică şi arătăm partea cea mai bună din noi. Astăzi, pe Şumuleul Mic vor fi mai multe mii de tineri şi este cea mai bună ocazie să îşi găsească perechea, cu siguranţă şi astăzi se vor aşeza temeliile mai multor familii”, a spus Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

    Ulterior, grupurile de dansatori şi participanţii la festival au pornit spre Biserica Franciscană de la Şumuleu Ciuc, unde preotul franciscan Böjte Csaba a oficiat o slujbă religioasă. La sfârşitul slujbei, cei prezenţi au urcat pe platoul aflat în şaua dintre Şumuleul Mic şi Şumuleul Mare, locul desfăşurării festivalului dansului şi portului popular maghiar.

    Abraham Etelka povesteşte că şi-a cunoscut soţul, pe Vidor, în urmă cu 25 de ani, la sărbătoarea celor ”O mie de fete secuience”. S-au plăcut şi după câteva luni au făcut nunta.

    ”Eram tineri şi abia se reluase această sărbătoare, care a fost interzsă de comunişti. Era aşa de multă lume în straie populare şi aşa de frumos, că şi acum mă trec fiori. A fost mare veselie, am dansat, am cântat şi seara tare greu ne-am despărţit de grupul mare de prieteni, dar mai ales unul de celălalt”, a povestit Etelka.

    Lui Vidor i-a fost dragă de când a văzut-o şi susţine că şi astăzi o vede ”cu ochii de atunci”.

    ”Avea părul ca aluna, des şi strâns într-o coadă împletită groasă cât mâna, împodobită cu funde lungi albe şi roşii. Era subţirică, dar nu foarte, cât îi şade bine unei femei şi tare mândră în costumul ei popular. Acum am îmbătrânit împreună, avem copii şi nepoţei, dar eu o văd tot cu ochii de atunci. Har Domnului, am fost sănătoşi şi am venit în fiecare an la sărbătoarea aceasta a noastră, să ne întâlnim cu restul, să ne distrăm, iar seara mai punem un an la nunta de argint pe care o vom celebra în octombrie”, a spus, râzând, Abraham Vidor.

    În cadrul festivalului au loc, pe lângă spectacole de dansuri populare, şi diferite jocuri şi întreceri, un concurs al celor mai frumoase costume populare, dar şi o prezentare a modalităţilor de confecţionare a costumelor tradiţionale.

    Sărbătoarea continuă sâmbătă după-amiază, cu un spectacol de folclor prezentat de membrii Ansamblului Naţional Secuiesc Harghita, în timp ce pe seară sunt programate dansul comun al ansamblurilor participante şi poza de grup. Manifestarea se va încheia târziu în noapte cu dansuri populare la lumina focului de tabără.

    Potrivit organizatorilor, bugetul alocat evenimentului în acest an este de 90.000 de lei, Consiliului Judeţean Harghita contribuind cu 15.000 de lei. Anul trecut, la eveniment au participat 2.135 de fete şi 938 de băieţi.

    Festivalul, organizat de Asociaţia ”O mie de Fete Secuience” din Miercurea Ciuc, Ansamblul Naţional Secuiesc Harghita, Primaria Miercurea Ciuc, în colaborare cu consiliile judeţene Harghita şi Covasna, îşi are originile în urmă cu 84 de ani. La sfârşitul anilor 1920, mulţi secui au fost nevoiţi să îşi părăsească, temporar, locurile de origine, în cautare de lucru, iar mulţi nu sau mai întors în locurile natale. Prima încercare de a îi reuni pe cei plecaţi a făcut-o etnograful Domokos Pal Peter, în anul 1931, devenind iniţiatorul Festivalului anual al celor ”O mie de fete secuience.

    În perioada comunistă, începând cu anul 1945, festivalul a fost interzis, fiind reluat în 1990, scopul principal al acestuia fiind să păstreze tradiţia, valorile culturale şi identitatea maghiarilor.

  • Wimbledon: Petra Kvitova, deţinătoarea trofeului, eliminată în turul trei

    Meciul a durat o oră şi 59 de minute.

    Jankovici o va întâlni în runda următoare pe sportiva poloneză Agnieszka Radwanska, cap de serie numărul 13.

  • Un exerciţiu maritim NATO la care participă inclusiv nave din România a început în Bulgaria

    Primele nave au sosit vineri după-amiază în Portul Varna.

    Exerciţiul naval NATO este programat să se desfăşoare în Marea Neagră în perioada 3-12 iulie, în apele teritoriale bulgare.

    La manevrele maritime participă peste 30 de nave, zece aeronave şi 1.700 de militari, din Bulgaria, România, Grecia, Statele Unite şi Turcia.

    Exerciţiul naval se va desfăşura în conformitate cu procedurile şi standardele Alianţei Nord-Atlantice.

    Obiectivul principal este îmbunătăţirea compatibilităţii şi interacţiunilor operaţionale pentru a face faţă situaţiilor de criză.

  • Cazinoul din Constanţa, fotografiat de un artist francez pasionat de clădirile abandonate – GALERIE FOTO

    În fotoreportajul publicat de Romain Veillon pe boredpanda.com se spune despre cazinoul din Constanţa că a fost la un moment dat “cea mai măreaţă clădire din România”.

    GALERIE FOTO

    “În timpul unei călătorii recente în România, am avut şansa să fotografiez cazinoul abandonat din Constanţa“, explică Romain Veillon.

    “Precum o santinelă care stă cu mândrie lângă Marea Neagră, cazinoul din Constanţa contemplă calm orizontul, rememorând timpurile sale glorioase”, spune fotograful francez Romain Veillon, pe site-ul său, romainveillon.com, pe care prezintă şi o istorie a cazinoului din Constanţa.

    Fotograful francez vorbeşte şi despre perioada în care cazinoul atrăgea călători înstăriţi din toată Europa, care veneau la Constanţa pentru o noapte de petrecere.

    Romain Veillon mai afirmă că de când se ştie a fost fascinat de locurile abandonate. Acesta este motivul pentru care în ultimii trei ani a decis să călătorească prin Europa pentru a găsi şi “aduce la viaţă”, prin fotografiile lui, astfel de clădiri şi locuri din ţări precum Bulgaria, Ungaria, Italia, Franţa şi Belgia.

    “Pentru mine este ca şi cum aş călători în timp”, precizează Romain Veillon.

    Cazinoul, aflat pe faleză, pe bulevardul Regina Elisabeta din Constanţa, reprezintă una dintre clădirile emblemă ale oraşului.

    Construcţia acestuia a început în jurul anului 1904, planurile iniţiale fiind întocmite de arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat o clădire al cărei stil arhitectonic se inspira din tradiţiile artei româneşti. După terminarea fundaţiilor, planurile au fost schimbate, iar Primăria a încredinţat modificarea acestora unui arhitect elveţian, Daniel Renard. Obiectivul, construit în stil Art Nouveau, a fost terminat în 1910, fiind inaugurat în 1911.

    După Revoluţia din 1989, cazinoul a continuat să funcţioneze ca restaurant, în incinta sa fiind organizate nunţi, botezuri, banchete şcolare, dar a fost folosit şi pentru organizarea de diverse evenimente culturale.

    Cazinoul a trecut în administrarea Primăriei Constanţa în anul 2000, după un proces care durase câţiva ani, el aparţinând până atunci societăţii Litoral SA. După trecerea clădirii la municipalitate, cazinoul a găzduit o perioadă şedinţele Consiliului Local, după care a fost concesionat.

    Cazinoul din Constanţa se află de mai mulţi ani în paragină, după ce autorităţile locale şi centrale nu au găsit soluţii pentru reabilitarea acestuia.

    În luna aprilie, viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău, a declarat că lucrările pentru reabilitarea cazinoului din Constanţa ar putea începe în toamna acestui an şi ar urma să dureze aproximativ doi ani şi jumătate, suma necesară pentru realizarea acestora depăşind nouă milioane de euro.

    Cazinoul din Constanţa este un monument de interes naţional, potrivit Listei Monumentelor Istorice din România.

  • Guvernul Turciei a impus restricţii elevilor privind difuzarea de conţinut pe Facebook şi Twitter

    Măsurile, propuse de Ministerul turc al Educaţiei, au intrat în vigoare după ce au fost publicate în Gazeta oficială pe 1 iulie, informează agenţia Dogan, conform Daily Mail.

    În conformitate cu noile măsuri, elevii nu mai au voie să distribuie pe site-uri de socializare imagini din interiorul instituţiilor de învăţământ fără încuviinţarea profesorilor. În plus, este interzisă difuzarea de opinii care ar putea insulta colegi sau cadre didactice.

    Elevii care vor fi surprinşi că au încălcat regulile riscă sancţiuni disciplinare care merg până la posibila exmatriculare.

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, şi formaţiunea sa islamo-conservatoare Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP) au fost criticaţi în mai multe rânduri pentru impunerea de măsuri restrictive în mediile online, în principal pe site-uri de socializare.

    Parlamentul Turciei a aprobat în aprilie o serie de legi care permit sporirea controlului asupra Internetului, permiţând instituţiilor guvernamentale să blocheze site-uri chiar şi fără ordine judiciare. În martie 2014, Guvernul Turciei a blocat temporar accesul la Twitter şi la YouTube, după difuzarea unor înregistrări privind acte de corupţie în care erau implicaţi apropiaţi ai lui Erdogan, la acea vreme prim-ministru.

    Partidul AKP, care a fost acuzat inclusiv de islamizarea sistemului educaţional turc, a pierdut majoritatea absolută în Parlament pentru prima dată în 13 ani în urma scrutinului din 7 iunie.

  • Timea Bacsinszky, adversara Monicăi Niculescu în optimi la Wimbledon

    Bacsinszky a învins-o în turul trei pe sportiva germană Sabine Lisicki, cap de serie numărul 18, scor 6-3, 6-2, într-o oră şi şapte minute.

    Timea Bacsinszky şi Monica Niculescu au mai fost până în prezent adversare de cinci ori, de patru ori impunându-se românca (la Latina în 2007, Paris în 2009, Praga în 2010 şi Australian Open în 2011) şi o dată jucătoarea elveţiană (la Marsilia, în 2009).

    Monica Niculescu, locul 48 WTA, s-a calificat, sâmbătă, în optimile de finală ale turneului de la Wimbledon, după ce a învins-o în turul trei pe sportiva cehă Kristyna Pliskova, locul 134 mondial, scor 6-3, 7-5, şi şi-a egalat cea mai bună performanţă la un Grand Slam. Sportiva română a mai ajuns în turul 4 al unui turneu de Grand Slam în 2011, la US Open.

  • Stare de urgenţă în Tunisia din cauza riscurilor teroriste

    Măsura a fost luată de preşedintele Beji Caid Essebsi, care se va adresa naţiunii sâmbătă seară.

    “Preşedintele a decretat starea de urgenţă”, a comunicat celula de criză de la Preşedinţie.

    Un militant islamist a deschis focul, pe 26 iunie, pe o plajă din Tunisia, omorând 38 de turişti occidentali, în principal britanici.

  • Preşedintele şi antrenorul echipei Dinamo Zagreb, fraţii Zdravko şi Zoran Mamici, au fost arestaţi

    Cei doi au fost arestaţi la revenirea în Croaţia din Slovenia, unde Dinamo Zagreb a efectuat un stagiu de pregătire.

    Alături de fraţii Mamici, au fost arestaţi un responsabil al federaţiei croate şi un funcţionar.

  • Alexis Tsipras promite un ACORD rapid cu creditorii după referendum, indiferent de rezultat

    “Vom ajunge la un acord cu creditorii internaţionali în cel mult 48 de ore după referendum, indiferent de rezultat“, a promis Tsipras într-un discurs televizat, potrivit cotidianului Il Messaggero.

    “Cu cât va fi mai mare proporţia celor care resping măsurile creditorilor, cu atât mai bun va fi acordul. Dacă majoritatea grecilor vor vota afirmativ, propunerile creditorilor vor fi transpuse în lege”, a promis Tsipras.

    “Eu nu voi aşeza funcţia mea deasupra intereselor naţiunii“, a subliniat Tsipras, sugerând că ar putea demisiona.

    Alexis Tsipras a îndemnat, vineri, alegătorii să nu cedeze “şantajului” creditorilor internaţionali, explicând că raportul FMI justifică poziţia Atenei în favoarea restructurării datoriei suverane. “Referendumul de duminică nu este despre oportunitatea rămânerii Greciei în zona euro”, a declarat Tsipras într-un discurs televizat adresat naţiunii, subliniind că doreşte rămânerea ţării în spaţiul monedei unice. “Vă îndemn ca, la referendum, să spuneţi «nu» ultimatumurilor, şantajului, diviziunilor şi temerilor”, a declarat Tsipras.

    Referindu-se la raportul Fondului Monetar Internaţional prezentat joi, Tsipras a apreciat că evaluarea economică justifică poziţia Guvernului Greciei în favoarea restructurării datoriei suverane a ţării. “Raportul FMI justifică opţiunea noastră de a nu accepta un acord care ar evita o problemă majoră, cea a datoriilor”, a subliniat Tsipras. “Un vot negativ la referendum va însemna continuarea negocierilor cu creditorii în condiţii mai bune decât până acum”, a spus premierul grec.

    Germania a exclus, vineri, posibilitatea restructurării datoriei suverane a Greciei, în pofida recomandării Fondului Monetar Internaţional în acest sens şi a avertismentului că Atena va avea nevoie de 50 de miliarde de euro în plus până în anul 2018. “Raportul FMI privind nevoile financiare ale Greciei nu conduce în niciun fel la concluzia că este necesară o restructurare a datoriei suverane”, a declarat Martin Jaeger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor. “Situaţia economică a Greciei a fost înrăutăţită de conducerea defectuoasă a Guvernului de la Atena de la începerea mandatului, în ianuarie”, a spus Jaeger. Oficialul german a exclus posibilitatea aplicării cu rapiditate a unui nou plan de asistenţă financiară pentru Grecia, subliniind că “procedura nu este uşoară”.

    Guvernul de la Atena, condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, a gestionat ineficient sistemul financiar şi economic al Greciei, agravând situaţia în ultimele luni, se arată într-un raport elaborat de Fondul Monetar Internaţional (FMI) prezentat joi. “Înainte de luna ianuarie, când a început mandatul Guvernului Tsipras, economia Greciei atinsese un punct după care putea continua achitarea datoriilor ţării în anii următori. Dar, în ultimele luni, Guvernul de la Atena a diminuat eforturile de îmbunătăţire a stării economiei şi a încetinit privatizarea companiilor de stat care ar fi adus fonduri la buget”, precizează raportul FMI. “A fost creat un nou gol financiar. (…) Aceste noi necesităţi financiare ale Greciei, care se adaugă celor deja existente, fac nesustenabile perspectivele datoriei suverane. Dacă programul de asistenţă financiară ar fi fost implementat aşa cum trebuia, Grecia nu ar fi avut nevoie de eşalonări ale datoriilor”, subliniază FMI.

    În acest context, Grecia ar avea nevoie de o restructurare a datoriei şi de fonduri suplimentare în valoare de 50 de miliarde de euro până în anul 2018, din care 36 de miliarde ar proveni din partea zonei euro, potrivit calculelor Fondului Monetar Internaţional.

    Premierul Alexis Tsipras a decis organizarea pe 5 iulie a unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii ţării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional nu vor lua nicio decizie privind situaţia din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistenţă financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marţi, aceeaşi zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

    Actuala situaţie de incapacitate de plăţi tehnică nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar şansele unei intervenţii europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăţi doar pentru că Fondul Monetar Internaţional oferă unei ţări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situaţiei. Practic însă, pieţele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deţine recordul privind amploarea unei incapacităţi de plăţi a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenţei unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008. Situaţia Greciei are, deci, un impact mai mic asupra pieţelor financiare, dar efecte grave asupra situaţiei sociale a poporului elen.

  • Gerea spune că ArcelorMittal Galaţi poate fi sprijinit prin finanţarea zonei de eficienţă energetică

    ”Pe cei de la ArcelorMittal putem să îi ajutăm intervenind şi sprijinindu-i cu posibilitatea finanţării în zona de eficienţă energetică, este o problematică esenţială şi pentru România. Încercăm să găsim surse de finanţare pentru fondul de eficienţă energetică care este deja înfiiinţat şi ar trebui să funcţioneze exact în această direcţie şi sperăm ca împreună cu colegii mei, contând şi pe promisiunile celor de la ANRE, să reuşim să asigurăm – să spunem – prima finanţare în acest domeniu către ArcelorMittal pentru că dânşii au nişte proiecte şi nevoi”, a afirmat Gerea.

    Ministrul Gerea a precizat că reprezentanţii combinatului de la Galaţi au în vedere realizarea unei investiţii de 32 de milioane de euro, care va duce la creşterea eficienţei energetice.

    Ministerul Energiei, IMM şi Mediului de Afaceri, Andrei Gerea, a făcut o vizită la Combinatul ArcelorMittal din Galaţi, unde a discutat cu reprezentanţii companiei despre o serie de aspecte legate de îmbunătăţirea cadrului general de activitate al societăţii sau de creşterea eficienţei energetice.

    Astfel, s-a discutat inclusiv despre posibilitatea ca ArcelorMittal Galaţi să poată furniza abur către societatea Electrocentrale, care să reia producerea apei calde care ar urma să fie distribuită populaţiei oraşului, după ce această societate a sistat procesul de producere a agentului termic, la începutul lunii aprilie, în vederea rentabilizării.

    În municipiul Galaţi sunt probleme grave în sistemul centralizat de termoficare prin care se asigură apa caldă şi căldura. Astfel, nu se mai furnizează apă caldă în sistem centralizat de la începutul lunii aprilie, când s-a sistat şi furnizarea agentului termic. Într-o primă fază, Curtea de Apel Galaţi a emis o hotărâre irevocabilă privind declararea falimentului societăţii Apaterm, care asigura furnizarea agentului termic şi apei calde în oraş.

    De la 1 aprilie, conducerea societăţii Electrocentrale, cea care produce agentul termic şi care este în insolvenţă, a decis, în vederea rentabilizării, să întrerupă până în 30 septembrie livrarea energiei termice către sistemul centralizat al oraşului. Conducerea Electrocentrale anunţa, la acea vreme, că societatea nu mai primeşte gazul necesar producţiei din cauza datoriilor pe care le are către Romgaz. Administratorul special al societăţii Electrocentrale, Sinan Mustafa, declara că societatea are de recuperat de la falimentara Apaterm SA o datorie curentă de aproximativ 64 de milioane de lei, care include factura lunii martie 2015.

    În ultimii zece ani, ArcelorMittal Galaţi a investit aproximativ 800 de milioane de euro pentru modernizări tehnologice, ale echipamentelor de producţie şi înlocuirea utilajelor uzate. Aceste investiţii au condus la eficientizarea lanţului de producţie.

    Compania face parte din cel mai mare producător de oţel din lume, ArcelorMittal, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal şi prezent în peste 60 de ţări.