BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • OMV Petrom va demola instalaţii ale rafinăriei Arpechim pentru a construi depozite de carburanţi

    “Ce este sigur este că avem un dialog permanent cu autorităţile în privinţa Arpechim. Nu avem niciun cumpărător pentru această rafinărie. Noi vrem să o transformăm într-un depozit de carburanţi, iar pentru asta este nevoie să fie demolate unele active. Am înaintat deja o cerere în aces sens autorităţilor competente”, a declarat joi Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, într-o conferinţă de presă.

    Rafinăria Arpechim este închisă din 2011, la acea dată conducerea OMV Petrom considerând că opţiunea vânzării nu era fezabilă în contextul în care compania nu a găsit un cumpărător “credibil” care să aibă expertiza şi resursele financiare pentru operarea unităţii.

    Rafinăria avea o capacitate nominală de prelucrare a circa 3,5 milioane tone de ţiţei pe an şi a fost iniţial proiectată ca parte a unui complex petrochimic, prima instalaţie fiind inaugurată în 1964.

    Mariana Gheoghe afirma, în februarie 2013, că OMV Petrom va demola Arpechim dacă nu va găsi un cumpărător.

    OMV Petrom a încercat să vândă rafinăria către o companie care să o utilizeze atât pentru producţia de carburanţi, cât şi de materii prime pentru combinatul Oltchim.

    Diverşi reprezentanţi ai statului au declarat de mai multe ori în ultimii ani că partea de petrochimie a rafinăriei va trebui cumpărată de acelaşi investitor care va cumpăra combinatrul chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea, având în vedere că Arpechim era principalul furnizor de materii prime al combinatului.

    Statul nu a reuşit însă să vândă Oltchim, combinatul fiind în prezent în insolvenţă.

    Profitul net al OMV Petrom a scăzut anul trecut la sub jumătate din cel înregistrat în 2013, ajungând la 2,1 miliarde de lei (473 milioane euro), în timp ce vânzările companiei au coborât cu 11%, la 21,5 miliarde lei (4,84 miliarde euro).

  • Majoritatea managerilor de top văd creşteri de afaceri în 2015, susţinute de investiţii şi angajări

    Concluziile studiului “O nouă viziune a creşterii”, publicat joi de EY România, arată că 90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 6% se aşteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% la o stagnare.

    Dintre cei care mizează pe creştere, 48% prognozează o evoluţie semnificativ pozitivă în 2015, respectiv o creştere de peste 10%.

    Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive, doar 13% dintre companii aşteptându-se la o stagnare sau la o scădere a profitabilităţii în 2015.

    “Această tendinţă va fi susţinută în mare măsură prin investiţii, având în vedere că 76% dintre respondenţi afirmă că vor creşte investiţiile în 2015. Acestea se vor concentra în zona de lansări de noi produse şi servicii, cea de marketing şi vânzări şi în extinderea în noi pieţe de desfacere”, se arată într-un comunicat al EY România.

    Investiţiile programate vor fi finanţate în principal prin credite bancare (53%), urmate de injecţii de capital (18%).

    “Creşterea competitivităţii prin inovaţie şi cercetare, creşterea brand-ului şi digitalizarea trebuie să se regăsească pe agenda de business şi în bugetele de investiţii în 2015. De asemenea, accesul la finanţare, abilitatea de a diversifica sursele de finanţare şi optimizarea costului finanţării au devenit într-o mai mare măsură avantaje competitive, ca urmare, orice strategie de business va trebui să le aibă în vedere în acest an”, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România.

    Evoluţiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri şi profitabilitate vor fi susţinute şi prin creşterea numărului de angajaţi. În timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere modestă (sub 5%), peste 35% afirmă că vor creşte numărul angajaţilor între 5-30% sau peste.

    Potrivit analizei, 87% dintre companii vor creşte salariile, dar aproape jumătate dintre respondenţi nu estimează majorări mai mari de 5%. Totuşi, 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor propriilor angajaţi între 5-20% sau chiar mai mult.

    Companiile din IT şi servicii estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în acest an. Respondenţii din industria IT sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului de profil într-o măsură semnificativă (78%), alţi executivi optimişti peste media economiei provenind din industria producătoare şi servicii.

    “După depăşirea crizei, revenirea creşterii a fost timidă. În 2015 însă, cererea va redeveni motorul creşterii business-urilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului. Astfel, 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Evoluţiile cele mai bune le aşteaptă executivii din IT, transporturi, real estate şi servicii, în timp ce evoluţii negative sunt estimate în industria editorială”, potrivit sursei citate.

    Concluziile analizei arată că 41% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenţei. De asemenea, reducerea costurilor este primul răspuns luat în calcul de executivi la condiţiile de piaţă.

    “Reducerea costurilor este încă sus pe agenda oamenilor de afaceri, deşi, în acelaşi timp, recunosc importanţa mare a inovaţiei în succesul companiei pe care o conduc, 60% dintre ei afirmând că inovaţia are un impact mare şi foarte mare în această privinţă. Deşi 78% dintre respondenţi consideră că succesul companiei este în măsură mare şi foarte mare dependent de nivelul de pregătire al angajaţilor, doar 5% dintre ei au recurs la atragerea în companie a unor angajaţi valoroşi în 2014, ca răspuns la condiţiile din piaţa în care activa compania”, se spune în comunicat.

    Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în acest an, cei mai importanţi trei indicatori rămân rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacţia clienţilor a detronat în importanţă indicatorii financiari, fiind în 2015 cel mai importat element al succesului unei companii. Alături de aceşti factori, 41% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 39% în anul trecut.

    Studiul EY România privind percepţia mediului românesc de afaceri în 2015 are la bază un chestionar care analizează percepţiile a 202 executivi de top provenind din organizaţii care operează la nivel local, în diverse industrii. Astfel, 22% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane euro, 30% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane euro, 23% cu rulaje între 1-10 milioane euro şi 25% cu vânzări de sub un milion de euro.

    Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10 – 16 februarie 2015.

    EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 190.000 de angajaţi în peste 700 de birouri din 150 de ţări şi venituri de 27,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2014.

  • Grecia a trimis miniştrilor din zona euro cererea pentru prelungirea acordului de ajutor financiar

    “Am primit cererea Greciei pentru o extindere cu şase luni”, a scris Dijsselbloem pe Twitter, fără a oferi alte detalii referitoare la termenii continuării acordului.

    De asemenea, un oficial al guvernului de la Atena a declarat că documentul prin care executivul elen cere ca fondurile din pachetul de bailout să fie disponibile şi după finalul lunii februarie a fost trimis către creditorii săi joi dimineaţa, potrivit Bloomberg.

    Miniştrii de finanţe din zona euro vor evalua joi după-amiază cererea Greciei, iar dacă vor considera că o înţelegere între cele două părţi poate fi încheiată pe baza propunerii guvernului elen, se vor întâlni vineri pentru a lua o decizie finală.

    Acordul pe care Grecia l-a încheiat în 2010 cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional pentru un pachet de ajutor financiar în valoare de 240 de miliarde de euro expiră la sfârşitul lunii februarie.

    În lipsa încheierii unei noi înţelegeri între guvernul de la Atena şi creditorii săi, Grecia ar putea intra în incapacitate de plată până la finalul lunii martie şi ar putea părăsi zona euro.

    JP Morgan a avertizat în această săptămână că băncile din Grecia vor rămâne fără garanţii pentru accesarea de noi credite în trei luni şi jumătate, întrucât clienţii acestora retrag din conturi circa 2 miliarde de euro săptămânal.

    În luna ianuarie, BCE a decis să nu mai permită băncilor elene folosirea obligaţiunilor guvernamentale ca garanţii pentru noi credite accesate de la BCE, punând presiune pe banca centrală a Greciei şi pe guvernul condus de Alexis Tsipras pentru renegocierea datoriei publice.

    Banca centrală a Greciei furnizează în prezent băncilor lichidităţile de care acestea au nevoie prin accesarea programului de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance) de la BCE, program care a fost suplimentat joi cu 3,3 miliarde de euro, la 68,3 miliarde de euro.

    În aceste condiţii, mai mulţi reprezentanţi ai creditorilor internaţionali au solicitat Greciei să ceară prelungirea programului de sprijin financiar, după ce întâlnirea de luni a Eurogrupului s-a încheiat fără un acord între ministrul grec de Finanţe Yanis Varoufakis şi omologii săi din zona euro.

    Ministrului german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, a declarat marţi că Grecia trebuie să ceară extinderea programului, deoarece miniştrii Finanţelor din zona euro nu vor discuta acordarea de noi ajutoare în absenţa unei cereri formale din partea lui guvernului elen.

    Datoria Greciei se ridică în prezent la aproximativ 315 miliarde de euro şi reprezintă 175% din PIB.

  • Vâlcov: Accizele şi TVA vor fi reduse înainte de 2016, să nu amânăm consumul din noiembrie-decembrie

    “Sunt două măsuri, reducerea TVA şi la accize care, vă spun în premieră, nu vor aştepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu crea un gol în noiembrie şi decembrie, luni care sunt de regulă de consum. Nu vrem ca populaţia să-şi amâne consumul pentru a aştepta reducerea taxelor din ianuarie (…) Sper ca până la sfârşitul lunii mai şi început de iunie, codurile să fie adoptate de Parlament şi să nu fie modificate fundamental”, a spus Vâlcov.

    Ministrul Finanţelor a arătat că relaxarea fiscală gândită pentru următorii 5 ani are în vedere parcursul României pentru următorii 12 ani, în care obiectivul este depăşirea nivelului mediu al UE privind PIB per capita.

    “Ne dorim ca în 12 ani România să depăşească media UE privind PIB per capita. Nu se poate fără o creştere economică susţinută. Media de 3% din ultimii ani nu e suficientă petru recuperarea decalajelor”, a spus Vâlcov.

    El a arătat că deşi România este parte a Uniunii Europene şi membră NATO, se găseşte într-un mediu competiţional acerb, iar o fiscalitate pro investiţională ar putea să reprezinte un atuu important.

    “Marile companii aleg sistemul fical care le avantajează cel mai mult (…) Credem că acest al treilea atuu, al fiscalităţii, va putea repune România, nu imediat, dar în următorii 2-3 ani de la aplicare, şi nu este vorba doar codurile fiscale, s-o repoziţioneze, astfel încât să ştim în ce direcţie mergem”, a spus Vâlcov.

    Oficialul MFP a detaliat cum s-a ajuns la propunerile de relaxare fiscală, arătând că simulările au plecat de la experienţa anilor trecuţi pentru a se calcula nivelul optim pentru TVA şi accize, respectiv de la comportamentul de consum relativ la niveluri ma mari sau mai mici ale acestor taxe, precum şi viteza de creare a locurilor de muncă.

    “Avem azi peste un milion de români care lucrează fără forme legale. Încercăm să-i aducem la lumină, pe de o parte ca să fie plătite contribuţiile, pentru că agenţii economici să nu-i mai ascundă, poate că au avut motive din cauza unor taxe foarte înalte, iar pe de altă parte pentru a-i proteja. Din păcate, mare parte dintre ei sunt tineri şi nu realizează că peste 20-30 de ani se aşteaptă să ia o pensie şi statul nu va putea să le-o dea”, a adăugat Vâlcov.

    Măsurile de relaxare fiscală propuse prin noul proiect de Cod Fiscal vor duce la neîncasarea unor venituri bugetare de peste 37 miliarde lei în patru ani, jumătate din sumă fiind însă recuperată pe baza efectului pozitiv care va fi înregistrat în economie, potrivit estimărilor Guvernului.

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.

    Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

    Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

    Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

    Astfel, pentru anul viitor, Executivul se aşteaptă recuperarea unor venituri de 6,4 miliarde lei după scăderea TVA (2 miliarde lei în plus chiar din TVA, pe fondul creşterii consumului, 1,9 miliarde lei CAS suplimentar, 0,6 miliarde lei din impozitul pe venit şi alte 2 miliarde lei taxe şi impozite din efect de multiplicare).

    Tot la venituri recuperate, Guvernul anticipează un nivel de 1,53 milliarde euro pe accize şi 1 miliard de euro ca urmare a eliminării impozitului pe dividende.

    Pentru 2017, când proiectul de Cod Fiscal prevede scăderea CAS atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indică un impact negativ de aproape 8 miliarde lei, iar veniturile recuperate se situează la 3,75 miliarde lei, cea mai mare parte (2,7 miliarde lei) fiind chiar rezultatul măsurii de tăiere a CAS.

    Finanţele au trecut în nota de fundamentare un impact negativ pentru 2018 de 7,7 miliarde lei, din care 5,8 miliarde lei vor rezulta din reducerea cu încă două puncte a TVA, de la 20% la 18%. Veniturile recuperate sunt estimate la 3,5 miliarde lei, din care 2,8 miliarde vor fi încasări suplimentare ca urmare a efectului pozitiv al reducerii TVA.

    Pentru 2019, când proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei unice cu două puncte procentuale, de la 16% la 14%, Guvernul estimează un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat parţial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.

    Astfel, pentru intervalul 2016-2019, pierderea brută de venituri bugetare se ridică la peste 37 de miliarde lei ( 8,4 miliarde de euro), în timp ce pierderea netă s-ar cifra la aproximativ 19 miliarde lei (4,5 miliarde euro).

    Guvernul estimează un plus de creştere ecnomică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

    Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.

    De asemenea, Guvernul se aşteaptă ca până în 2019 să fie create peste 500.000 de locuri de muncă, din care 325.000 locuri de muncă numai anul viitor.

     

  • Cazanciuc: În câteva zile voi declanşa procedura de numire a unui nou şef la DIICOT

    “Ceea ce este importrant în această procedură este să respectăm legea în vigoare şi exigenţele partenerilor europeni. Adică un proces transparent, în urma căruia să avem la conducerea DIICOT un procuror care să aibă experienţa necesară, să avem garanţia toţi că selecţia a fost făcută pe merit, şi nu pe alte criterii”, a afirmat Cazanciuc, referitor la procedura prin care va fi numit viitorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

    Cazanciuc a adăugat că, în momentul de faţă, nu are nicio nominalizare.

    Funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a rămas vacantă după ce Alina Bica a fost arestată în dosarul de corupţie privind retrocedarea ilegală a unui teren supraevaluat cu peste 60 de milioane de euro.

    Funcţia de şef al DIICOT este asigurată interimar de procurorul şef adjunct, Giorgiana Hosu.

    Alina Bica a fost instalată la conducerea DIICOT în mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

    În 24 noiembrie 2014, preşedintele a semnat decretul privind eliberare din funcţia de procuror-şef al DIICOT a Alinei Bica, în urma demisiei acesteia din funcţie. Bica a demisionat de la conducerea DIICOT şi din funcţia de procuror al Direcţiei în 21 noiembrie, după ce a fost reţinută de procurorii DNA, o zi mai târziu fiind arestată preventiv.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    CSM a dispus, în 16 decembrie, suspendarea Alinei Bica din funcţia de procuror al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după trimiterea acesteia în judecată.

    Alături de Bica sunt judecaţi Crinuţa Dumitrean, fost preşedinte al ANRP şi şefă a comisiei, Sergiu Ionuţ Diacomatu, deputatul Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, Oana Vasilescu, Dragoş George Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru. Aceştia sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

    În acelaşi dosar sunt judecaţi evaluatorul Emil Nuţiu şi omul de afaceri Gheorghe Stelian, acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

    Alina Bica este mai cercetată de DNA într-un dosar disjuns din cel trimis în judecată, fiind suspectată, printre altele, că ar fi primit mită 3,5 milioane de euro de la Ioan Niculae, pentru a tergiversa ancheta de la DIICOT în cazul acestuia.

  • EY: Peste 90% dintre oamenii de afaceri din România aşteaptă afaceri în creştere în 2015

    90% dintre liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, în timp ce doar 6% se aşteaptă la scăderea cifrei de afaceri, iar 4% la o stagnare. Dintre cei care mizează pe creştere, 48% estimează o evoluţie semnificativ pozitivă în 2015 (creştere de peste 10%), arată un studiu al companiei de audit şi consultanţă fiscală EY România.

    Estimările privind creşterea profitului sunt, de asemenea, pozitive, doar 13% dintre companii aşteptându-se la o stagnare sau o scădere a profitabilităţii în 2015. Această tendinţă va fi susţinută în mare măsură prin investiţii, având în vedere că 76% dintre respondenţi afirmă că vor creşte investiţiile în 2015. Acestea se vor concentra în zona de lansări de noi produse şi servicii, cea de marketing şi vânzări şi în extinderea în noi pieţe de desfacere, mai arată concluziile studiului „O nouă viziune a creşterii”, realizat de EY România. Peste jumătate dintre aceste investiţii vor fi finanţate prin credite bancare, urmate de injecţii de capital (18%).

    Studiul EY are la bază răspunsurile a 202 executivi de top şi analizează percepţia acestora în privinţa perspectivelor mediului de afaceri din România în 2015. 22% dintre respondenţi provin din companii cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane EUR, 30% din companii cu cifră de afaceri între 10-50 milioane EUR, 23% cu cifra de afaceri între 1-10 milioane EUR şi 25% sub 1 milion de EUR cifră de afaceri. 88% dintre aceste companii desfăşoară activităţi de tip business-to-business. Executivii au răspuns chestionarului EY România în perioada 10-16 februarie 2015.

    Raportul mai arată că evoluţiile pozitive estimate pentru cifra de afaceri şi profitabilitate vor fi susţinute şi prin creşterea numărului de angajaţi. În timp ce 36% dintre angajatori se aşteaptă la o creştere modestă (sub 5%), peste 35% afirmă că vor creşte numărul angajaţilor între 5-30% sau peste. 87% dintre companii vor creşte salariile, dar aproape jumătate dintre respondenţi nu estimează o creştere mai mare de 5%. Totuşi, 38% au bugetat pentru 2015 o creştere a salariilor propriilor angajaţi între 5-20% sau chiar mai mult. Companiile din IT şi servicii estimează cele mai mari rate de creştere a salariilor în anul curent.

    Respondenţii din industria IT sunt foarte încrezători în perspectivele sectorului în care activează într-o măsură covârşitoare (78%). Alţi executivi optimişti peste media economiei provin din industria producătoare şi servicii.

    După depăşirea crizei, revenirea creşterii a fost timidă. În 2015 însă, cererea va redeveni motorul creşterii business-urilor româneşti, conform răspunsurilor oferite în cadrul studiului “O nouă viziune a creşterii”. Astfel, 66% dintre executivi se aşteaptă la o creştere a cererii pentru produsele şi serviciile companiei lor în 2015, în timp ce 32% estimează o stagnare şi doar 2% o tendinţă negativă. Evoluţiile cele mai bune le aşteaptă executivii din IT, transporturi, real estate şi servicii, în timp ce evoluţii negative sunt estimate în industria editorială.

    41% dintre oamenii de afaceri consideră costurile reduse cel mai important avantaj competitiv al concurenţei. De asemenea, reducerea costurilor este primul răspuns luat în calcul de executivi la condiţiile de piaţă.

    Reducerea costurilor este încă sus pe agenda oamenilor de afaceri, deşi, în acelaşi timp, recunosc importanţa mare a inovaţiei în succesul companiei pe care o conduc, 60% dintre ei afirmând că inovaţia are un impact mare şi foarte mare în această privinţă.

    Deşi 78% dintre respondenţi consideră că succesul companiei este în măsură mare şi foarte mare dependent de nivelul de pregătire al angajaţilor, doar 5% dintre ei au recurs la atragerea în companie a unor angajaţi valoroşi în 2014, ca răspuns la condiţiile din piaţa în care activa compania.

    Referindu-se la factorii care definesc succesul pe piaţa locală în 2015, cei mai importanţi trei indicatori rămân: rezultatele financiare, satisfacţia clienţilor şi cota de piaţă, cu precizarea că satisfacţia clienţilor a detronat în importanţă indicatorii financiari, fiind în acest an cel mai importat element al succesului unei companii. Alături de aceşti factori, 41% dintre liderii de business menţionează notorietatea mărcii (brand awareness), faţă de 39% în anul trecut.

  • Relaxarea fiscală propusă prin noul Cod Fiscal va cauza un GOL BUGETAR de 37 miliarde lei în patru ani

    Scenariul publicat în nota de fundamentare a proiectul de Cod Fiscal arată un impact negativ brut de 16,4 milliarde lei în 2016, din care cea mai mare parte, respectiv 11,5 miliarde lei, va proveni din scăderea TVA cu patru puncte procentuale, de la 24% la 20%.

    Tot pentru anul viitor, Guvernul se aşteaptă la o scădere a încasărilor din accize cu 2,8 miliarde lei, ca urmare directă a reducerii nivelului de accizare propus pentru benzină, motorină, bere şi băuturi alcoolice, precum şi al eliminării accizelor la cafea, blănuri şi bijuterii, concomitent cu o devansare a calendarului de creştere a accizelor la tutun.

    Eliminarea impozitului pe construcţiile speciale (taxa pe stâlp) va duce la un minus bugetar de mai mult de 1 miliard de lei. Într-o altă prezentare a măsurilor fiscale propuse, efectul brut al măsurii se cifrează la 1,6 miliarde lei.

    Guvernul estimează că în urma măsurilor aplicate vor fi recuperate în următorii trei ani venituri de 16,67miliarde lei, din care 9,45 miliarde lei în 2016, 3,75 miliarde lei în 2017 şi 3,47 miliarde lei în 2018.

    Astfel, pentru anul viitor, Executivul se aşteaptă recuperarea unor venituri de 6,4 miliarde lei după scăderea TVA (2 miliarde lei în plus chiar din TVA, pe fondul creşterii consumului, 1,9 miliarde lei CAS suplimentar, 0,6 miliarde lei din impozitul pe venit şi alte 2 miliarde lei taxe şi impozite din efect de multiplicare).

    Tot la venituri recuperate, Guvernul anticipează un nivel de 1,53 milliarde euro pe accize şi 1 miliard de euro ca urmare a eliminării impozitului pe dividende.

    Pentru 2017, când proiectul de Cod Fiscal prevede scăderea CAS atât la angajat, de la 10,5% la 7,5%, cât şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nota de fundamentare indică un impact negativ de aproape 8 miliarde lei, iar veniturile recuperate se situează la 3,75 miliarde lei, cea mai mare parte (2,7 miliarde lei) fiind chiar rezultatul măsurii de tăiere a CAS.

    Finanţele au trecut în nota de fundamentare un impact negativ pentru 2018 de 7,7 miliarde lei, din care 5,8 miliarde lei vor rezulta din reducerea cu încă două puncte a TVA, de la 20% la 18%. Veniturile recuperate sunt estimate la 3,5 miliarde lei, din care 2,8 miliarde vor fi încasări suplimentare ca urmare a efectului pozitiv al reducerii TVA.

    Pentru 2019, când proiectul de Cod Fiscal prevede reducerea cotei unice cu două puncte procentuale, de la 16% la 14%, Guvernul estimează un minus direct de 4,8 miliarde lei, compensat parţial, cu 2,5 miliarde lei, de venituri recuperate.

    Astfel, pentru intervalul 2016-2019, pierderea brută de venituri bugetare se ridică la peste 37 de miliarde lei ( 8,4 miliarde de euro), în timp ce pierderea netă s-ar cifra la aproximativ 19 miliarde lei (4,5 miliarde euro).

    Guvernul estimează un plus de creştere ecnomică din măsurile de relaxare fiscală faţă de prognozele actuale de 1,7 puncte procentuale în 2016, 0,6 puncte în 2017, 0,7 puncte în 2018 şi 0,5 puncte în 2019.

    Potrivit acestui scenariu şi estimărilor oficiale, România ar urma să înregistreze o creştere economică de 4,7% anul viitor, 3,9% în 2017 şi 4,2% în 2018.

    De asemenea, Guvernul se aşteaptă ca până în 2019 să fie create peste 500.000 de locuri de muncă, din care 325.000 locuri de muncă numai anul viitor.

  • Avertisment: Rusia ar putea încerca să destabilizeze Ţările Baltice. Fotografii cu sisteme de rachete ruseşti Panţîr-S1 în Ucraina, publicate de britanici – FOTO

    “Sunt îngrijorat în legătură cu Putin”, le-a spus Fallon jurnaliştilor de la The Times şi Daily Telegraph în timpul unui zbor către Sierra Leone, unde trupele britanice contribuie la lupta împotriva epidemiei de Ebola. “Sunt îngrijorat de presiunea lui asupra Ţărilor Baltice, de modul în care testează NATO”, a precizat el.

    Fallon a declarat, de asemenea, că NATO trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei “indiferent ce formă va lua aceasta”. “NATO se pregăteşte”, a adăugat el, citat de BBC News Online.

    Fallon a afirmat că Rusia ar putea folosi tactici ca cele pe care susţine el că le-a folosit pentru anexarea Crimeei şi în actualul conflict ucrainean. Rusia neagă că îi ajută pe separatiştii proruşi, deşi a fost acuzată în mod repetat că trimite arme şi trupe şi că foloseşte propaganda pentru a spori tensiunile.

    Fallon susţine însă că situaţia nu este un nou Război Rece, ba dimpotrivă este “destul de fierbinte”. “Ai tancuri şi blindate care se plimbă la graniţa ucraineană şi ai un grănicer eston capturat şi care încă nu s-a întors”, a declarat el. “Când ai avioane pilotate deasupra Canalului Mânecii, când ai submarine în Marea Nordului, mi se pare că situaţia se încălzeşte”, a precizat el.

    Ministerul britanic de Externe a publicat fotografii cu sisteme de rachete ruseşti Panţîr în Ucraina

    Ministerul britanic de Externe a publicat, miercuri, fotografii cu un nou sistem de rachete ruseşti Panţîr-S1, precizând că imaginile au fost făcute în estul Ucrainei, unde un armistiţiu fragil este în vigoare între armata ucraineană şi rebelii proruşi, relatează BBC News Online.

    “Aşa arată un «Panţîr-S1» (SA-22 în clasificarea NATO) care nu este manevrat de armata ucraineană”, anunţă Ministerul britanic de Externe în dreptul unei fotografii. 

    Potrivit Foreign Office, aceste fotografii au fost făcute în ultimele săptămâni, şi anume pe 24 ianuarie, 4 februarie şi 5 februarie, la Şahtiorsk şi Doneţk, oraşe din estul Ucrainei.

    “Cerem Rusiei să respecte pe deplin Acordul de la Minsk”, scrie pe Twitter reprezentantul britanic la NATO, Adam Thomson.

    Grupul de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o înţelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean.

    Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistiţiu între forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii proruşi din estul ţării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părţi beligerante, retragerea armamentului greu din regiune şi un schimb de prizonieri.

    Armistiţiul a intrat în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică (0.00, ora Ucrainei şi României).

    La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat, miercuri, Rusia să înceteze susţinerea acordată insurgenţilor ucraineni, să retragă toate forţele din estul Ucrainei şi să faciliteze respectarea Acordului de la Minsk.

    “Îndemn Rusia să retragă toate forţele din estul Ucrainei, să nu mai susţină insurgenţii separatişti şi să respecte Acordul de la Minsk”, a declarat Jens Stoltenberg în cursul unei vizite în Letonia.

    Ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a acuzat încă din luna august a anului trecut Rusia că este “implicată în mod direct” în confruntările armate dintre rebelii proruşi şi forţele guvernamentale.

    Moscova este “de-acum implicată în mod direct în confruntări” şi şi-a trimis “sistemul de apărare antiaeriană cel mai recent, care include Panţîr-S1” în estul Ucrainei, spunea la acea vreme diplomatul american.

    Sistemele de rachete Panţîr-S1 (sau SA-22 în clasificarea NATO) sunt capabile să atingă orice ţinte aeriene pe o rază de 20 de kilometri şi la o altitudine de 15 kilometri. Ele pot viza patru ţinte simultan, iar rachetele lor pot atinge o viteză de 1.300 de metri pe secundă.

  • Percheziţii DNA la CJ Constanţa, la firme şi fundaţii, într-un dosar privind infracţiuni electorale

    Direcţia Naţională Anticorupţie arată, într-un comunicat de presă, că procurori ai Serviciului Teritorial Constanţa fac cercetări într-o cauză penală ce vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, asimilate celor de corupţie, infracţiuni electorale şi infracţiuni de serviciu, comise în perioada 2009-2013”.

    Potrivit sursei citate, anchetatorii fac joi 19 percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Constanţa, Prahova şi Sibiu, din care una este sediul unei instituţii publice, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi fundaţii.

    Surse judiciare au declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că instituţia publică unde au loc percheziţii este Consiliul Judeţean Constanţa. De asemenea, procurorii au descins şi la birourile Fundaţiei Fantasio.

    La sediul Consiliului Judeţean Cosntanţa sunt prezenţi şi preşedintele Nicuşor Constantinescu şi vicepreşedintele Cristian Darie.

    Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • CSM discută despre interzicerea afirmaţiilor publice în cazul celor cercetaţi sub control judiciar

    În contextul analizării raportului Inspecţiei Judiciare în cazul deputatului Elena Udrea, procurorul Gheorghe Muscalu, membru al CSM, a declarat că este necesară modificarea Codului de procedură penală, astfel încât suspecţilor implicaţi în dosare penale, care sunt cercetaţi sub control judiciar, să le fie interzis să facă declaraţii publice, atât prin intermediul presei, cât şi prin cel al reţelelor de socializare.

    Muscalu a subliniat că persoanele cercetate sub control judiciar şi care fac afirmaţii în spaţiul public pot transmite mesaje în mod indirect celorlalţi suspecţi din dosar.

    Fostul vicepreşedinte al CSM a precizat că această propunere de schimbare a Codului de procedură penală se analizează în cadrul Comisiei numărul 1 a CSM.

    Inspecţia Judiciară (IJ) a decis că declaraţiile publice făcute în ultima perioadă de Elena Udrea au afectat independenţa sistemului judiciar în ansamblul său, dar şi independenţa magistraţilor, raportul IJ în acest caz fiind analizat în şedinţa de joi a Consiliului Superior al Magistraturii.

    La începutul lunii februarie, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea Inspecţiei Judiciare în cazul afirmaţiilor făcute de deputatul PMP Elena Udrea, în urma începerii urmăririi penale pe numele ei, de către procurorii anticorupţie.

    După ce Direcţia Naţională Anticuropţie (DNA) a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, deputatul PMP a declarat că implicarea sa în dosarul “Gala Bute” este legată de declaraţiile pe care le-a făcut la adresa directorului interimar al SRI, Florian Coldea, arătând că este o încercare de “intimidare” şi de “decredibilizare” a sa.

    “Mi se pare evident în acest dosar (“Gala Bute”, n.r.) că apariţia lui este legată de declaraţiile pe care le-am făcut la adresa generalului Coldea. Nu se poate să faci percheziţii la patru ani şi ceva de la eveniment, ce mai poţi să găseşti după patru ani şi ceva? Consider că este o încercare de intimidare şi de decredibilizare a mea, într-un dosar de acum patru ani”, afirma Udrea.

    De asemenea, Elena Udrea declara, în 30 ianuarie, într-un interviu acordat Hotnews, că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA şi că actualul şef interimar al SRI Florian Coldea a fost cel care a propus revenirea lui Kovesi de la Bruxelles, afirmând că cei doi au “o foarte bună relaţie”.