BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • O nouă condamnare pentru Cornel Penescu: Cinci ani de închisoare în dosarul “Fotbal Club 2005”

    Penescu a fost găsit vinovat de dare de mită, complicitate la abuz în serviciu, complicitate la fals intelectual, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la evaziune fiscală şi a primit o pedeapsă de trei ani, la care s-a adăugat un sport de doi ani, motiv pentru care, în acest dosar, el va avea de executat cinci ani de închisoare. De asemenea, omului de afaceri i s-au interzis mai multe drepturi, între care şi cea de a ocupa funcţiile de administrator, director sau reprezentant legal într-o societate comercială, atât în perioada în care este încarcerat, cât şi încă cinci ani după efectuarea pedepsei.

    În acelaşi dosar a fost condamnat la patru ani de închisoare Gheorghiţă Pieca, administrator al firmei Fotbal Club 2005. El a fost găsit vinovat de complicitate la dare de mită în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi evaziune fiscală.

    Fostul director executiv adjunct al activităţii de inspecţie fiscală din cadrul ANAF Argeş, Grigore Gheorghe, a fost condamnat de acelaşi complet de judecată la patru ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită în formă continuată, instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual.

    Adrian Ceauşescu, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţate Argeş, judecaţi pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la evaziune fiscală, fals intelectual, au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare.

    Pe de altă parte, o fostă angajată a lui Penescu, implicată în acelaşi dosar, a scăpat de condamnare. Lucia Weiss, director economic la firma PIC SA, acuzată de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, a fost achitată.

    Instanţa a mai dispus ca Penescu, Pieca, Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu să plătească aproape 600.000 de lei, ceea ce reprezintă prejudiciul cauzat bugetului de stat, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii – majorări, penalităţi, dobânzi – calculate, conform Codului de procedură fiscala, de la data când obligaţia a devenit scadentă si până la data executării integrale a plăţii.

    Decizia de miercuri a instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Potrivit procurorilor antciroupţie, între 2006 şi 2008, Cornel Penescu, în calitate de acţionar majoritar al firmei PIC SA şi acţionar majoritar al Fotbal 2005 Piteşti, i-a oferit lui Grigore Gheorghe, atât direct cât şi prin intermediul lui Gheorghiţă Pieca, administrator al PIC SA, sume de bani şi bunuri în valoare totală de 9.381 lei.

    Banii şi bunurile au fost date pentru ca Gheorghe Grigore, în calitatea de director executiv adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Argeş să favorizeze societăţile din grupul PIC controlate de omul de afaceri Penescu.

    Drept urmare, susţin anchetatorii, în octombrie 2008, la cererea lui Gheorghe Grigore, Adrian Ceauşescu Adrian, Constantin Darius Bejenariu şi Florina Enescu, care la acel moment erau inspectori în cadrul Direcţiei de Finanţe Argeş, au întocmit un raport de inspecţie fiscală, cu menţiuni false, care a avut drept consecinţă favorizarea firmelor controlate de Penescu. Ei au prejudiciar astfel bugetul de stat cu 572.280 lei, reprezentând TVA.

    Mai mult, conform DNA, echipa de control care a întocmit raportul de inspecţie a fost desemnată de Gheorghe Grigore, la cererea lui Cornel Penescu.

    Pentru recuperarea prejudiciului din acest dosar, procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri ce aparţin lui Ceauşescu, Bejenariu şi Enescu, sechestru care a fost menţinut de instanţa Tribunalului Ilfov.

    În prezent, Cornel Penescu este închis la Penitenciarul Mărgineni, unde ispăşeşte pedeapsa de trei ani de închisoare cu executare după ce a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în septembrie 2013. Pedeapsa a fost dispusă în dosarul în care omul de afaceri a fost găsit vinovat de faptul că i-a dat mită 50.000 de euro fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, pentru a obţine diverse servicii.

    În octombrie 2013, omul de afaceri a fost din nou condamnat definitiv, tot de instanţa supremă, la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare în dosarul “mită la Garda Financiară”. În acest caz, el a fost găsit vinovat că le-a dat bani unor inspectori pentru a face un control superficial, astfel încât să nu constatarea neregulile existente şi să nu dea sancţiuni celor două firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL şi SC Onita SRL.

    După condamnările din 2013, Cornel Penescu mai primit o pedeapsă definitivă, de la judecătorii instanţei supreme. Este vorba despre trei ani de închisoare cu suspendare, după ce a fost găsit vinovat că l-a plătit pe fostul arbitru Ionică Serea să ajute echipa FC Argeş într-un meci cu Steaua Bucureşti.

    Cornel Penescu mai aşteaptă o sentinţă definitivă, de la Curtea de Apel Bucureşti, pe rolul căreia se află dosarul în care este acuzat, alături de fostul preşedintele al CJ Argeş, Constantin Nicolescu, de deturnare de fonduri PHARE de 900.000 de euro pentru patru unităţi şcolare. În primă instanţă, Penescu a fost condamnat la nouă luni de închisoare cu suspendare.

  • Kiev: Peste 32.000 de insurgenţi luptă în estul Ucrainei. 10.000 sunt militari ruşi

    “În acest moment, 32.400 de persoane luptă în regiunea Donbas, dintre care între 6.000 şi 10.000 sunt militari ruşi, iar ceilalţi sunt mercenari străini sau localnici”, a declarat Oleksandr Rozmaznin, un oficial din Statul Major al armatei ucrainene.

    În ultimele zile, aproape 299 de militari ruşi au fost ucişi, iar 190 au fost răniţi în confruntările din zona aeroportului Doneţk, precizează oficialul ucrainean.

    Dintre mercenari, insurgenţii ceceni loiali preşedintelui prorus Ramzan Kadîrov reprezintă grupul cel mai numeros.

    Armata ucraineană a arestat şi mercenari veniţi din Israel, Serbia, Spania, Italia şi chiar Brazilia.

  • Kiev: Peste 32.000 de insurgenţi luptă în estul Ucrainei. 10.000 sunt militari ruşi

    “În acest moment, 32.400 de persoane luptă în regiunea Donbas, dintre care între 6.000 şi 10.000 sunt militari ruşi, iar ceilalţi sunt mercenari străini sau localnici”, a declarat Oleksandr Rozmaznin, un oficial din Statul Major al armatei ucrainene.

    În ultimele zile, aproape 299 de militari ruşi au fost ucişi, iar 190 au fost răniţi în confruntările din zona aeroportului Doneţk, precizează oficialul ucrainean.

    Dintre mercenari, insurgenţii ceceni loiali preşedintelui prorus Ramzan Kadîrov reprezintă grupul cel mai numeros.

    Armata ucraineană a arestat şi mercenari veniţi din Israel, Serbia, Spania, Italia şi chiar Brazilia.

  • România este prezentă cu şapte firme în clasamentul Deloitte 2014 Technology Fast 500 EMEA

    Raportul, realizat în 20 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), stabileşte ierarhia celor mai dinamice entităţi publice şi private care îşi desfăşoară activitatea în tehnologie, media, telecomunicaţii, domeniul farmaceutic şi tehnologii curate, pe baza veniturilor obţinute pe o perioadă de cinci ani.

    “Suntem impresionaţi să vedem atâtea companii româneşti în clasamentul din acest an. Prezenţa lor este o dovadă că acestea îşi propun să aibă drept motor de creştere inovaţia – un deziderat extrem de dificil într-un mediu de afaceri atât de competitiv. Totodată, demonstrează că au strategii de dezvoltare globală şi că îşi pot măsura forţele cu organizaţii impresionante, care au, cu certitudine, acces la resurse mult mai generoase”, a declarat, într-un comunicat, Alina Mirea, partener Deloitte şi coordonator local al proiectului.

    Şase dintre companiile româneşti prezente în clasament au aplicat iniţial pentru programul regional CE Technology Fast 50, încheiat în octombrie, iar una a aplicat direct pentru programul EMEA, respectiv Bittnet Systems din Bucureşti, care s-a clasat pe locul 333, cu o creştere medie de 489%.

    Cea mai bună poziţie înregistrată de o companie românească în acest clasament o are ITNT din Sibiu (locul 115), care a înregistrat o creştere medie de 1.433% şi care s-a clasat pe locul al IV-lea în competiţia regională Fast 50.

    Celelalte firme locale incluse în clasament sunt Softelligence Bucureşti, cu o creştere de 459%, clasându-se pe poziţia 355, Life Is Hard Cluj-Napoca (avans de 453% şi locul 362), Teamnet International Bucureşti (+424%, locul 389), Fortech Cluj-Napoca (+403%, locul 420), Trencadis Baia Mare (+362%, locul 465).

    Teamnet International SA şi Fortech sunt prezente pentru a doua oară consecutiv în clasamentul EMEA.

    Compania franceză de vânzare de bilete online Weezevent s-a clasat pe primul loc în clasamentul EMEA Deloitte Technology Fast 500TM. Cu peste 37.000 de utilizatori, Weezevent este o companie care activează în Franţa, Elveţia, Luxemburg, Belgia şi Canada (Québec), oferind organizatorilor de evenimente o platformă online simplă de a vinde bilete la evenimente. În ultimii cinci ani, Weezevent a avut o creştere medie spectaculoasă, de 43.202%. Companiile prezente în clasamentul EMEA au înregistrat, în medie, o creştere de 1.700%, comparativ cu 1.500% anul trecut.

    Cu 86 de firme în clasament, Franţa are cea mai bună reprezentare, urmată de Marea Britanie cu 67 companii şi Benelux cu 60.

  • România este prezentă cu şapte firme în clasamentul Deloitte 2014 Technology Fast 500 EMEA

    Raportul, realizat în 20 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA), stabileşte ierarhia celor mai dinamice entităţi publice şi private care îşi desfăşoară activitatea în tehnologie, media, telecomunicaţii, domeniul farmaceutic şi tehnologii curate, pe baza veniturilor obţinute pe o perioadă de cinci ani.

    “Suntem impresionaţi să vedem atâtea companii româneşti în clasamentul din acest an. Prezenţa lor este o dovadă că acestea îşi propun să aibă drept motor de creştere inovaţia – un deziderat extrem de dificil într-un mediu de afaceri atât de competitiv. Totodată, demonstrează că au strategii de dezvoltare globală şi că îşi pot măsura forţele cu organizaţii impresionante, care au, cu certitudine, acces la resurse mult mai generoase”, a declarat, într-un comunicat, Alina Mirea, partener Deloitte şi coordonator local al proiectului.

    Şase dintre companiile româneşti prezente în clasament au aplicat iniţial pentru programul regional CE Technology Fast 50, încheiat în octombrie, iar una a aplicat direct pentru programul EMEA, respectiv Bittnet Systems din Bucureşti, care s-a clasat pe locul 333, cu o creştere medie de 489%.

    Cea mai bună poziţie înregistrată de o companie românească în acest clasament o are ITNT din Sibiu (locul 115), care a înregistrat o creştere medie de 1.433% şi care s-a clasat pe locul al IV-lea în competiţia regională Fast 50.

    Celelalte firme locale incluse în clasament sunt Softelligence Bucureşti, cu o creştere de 459%, clasându-se pe poziţia 355, Life Is Hard Cluj-Napoca (avans de 453% şi locul 362), Teamnet International Bucureşti (+424%, locul 389), Fortech Cluj-Napoca (+403%, locul 420), Trencadis Baia Mare (+362%, locul 465).

    Teamnet International SA şi Fortech sunt prezente pentru a doua oară consecutiv în clasamentul EMEA.

    Compania franceză de vânzare de bilete online Weezevent s-a clasat pe primul loc în clasamentul EMEA Deloitte Technology Fast 500TM. Cu peste 37.000 de utilizatori, Weezevent este o companie care activează în Franţa, Elveţia, Luxemburg, Belgia şi Canada (Québec), oferind organizatorilor de evenimente o platformă online simplă de a vinde bilete la evenimente. În ultimii cinci ani, Weezevent a avut o creştere medie spectaculoasă, de 43.202%. Companiile prezente în clasamentul EMEA au înregistrat, în medie, o creştere de 1.700%, comparativ cu 1.500% anul trecut.

    Cu 86 de firme în clasament, Franţa are cea mai bună reprezentare, urmată de Marea Britanie cu 67 companii şi Benelux cu 60.

  • Phil Rudd, toboşarul trupei AC/DC, din nou la tribunal, după o bătaie de stradă

    Muzicianul în vârstă de 60 de ani este deja judecat de autorităţile din Noua Zeelandă, unde artistul îşi are rezidenţa, pentru ameninţări cu moartea şi posesie de droguri.

    Rockerul a fost chestionat de poliţie, joi, după o bătaie de stradă în Tauranga, un oraş din Noua Zeelandă unde acesta deţine o somptuoasă proprietate pe ţărmul oceanului, a precizat grupul de presă Fairfax, care a publicat o fotografie care îl prezintă pe Phil Rudd cu mâinile încătuşate şi pe punctul de a fi urcat într-o maşină de poliţie.

    Tribunalul local a decis să nu îl dea în judecată pentru aceste fapte noi, dar a înăsprit clauzele regimului judiciar impus muzicianului, interzicându-i în mod categoric consumul de droguri.

    Potrivit presei locale, Phil Rudd s-a bătut pe stradă cu un bărbat care este martor în procedura judiciară în care este judecat toboşarul trupei AC/DC.

    “L-am văzut în timp ce urmărea un bărbat mai înalt şi mai robust decât el şi încercând să îl lovească cu pumnii şi picioarele”, a declarat Leo Rojas, administratorul unui bar, pentru New Zeeland Newswire. Bărbatul l-a îndepărtat şi muzicianul “a căzut, la propriu, ca o muscă”, a adăugat acelaşi martor.

    Toboşarul AC/DC Phil Rudd a pledat, marţi, nevinovat la acuzaţiile de ameninţare cu moartea şi posesie de droguri, după ce, luna trecută, a fost arestat şi eliberat pe cauţiune.

    Phil Rudd rămâne sub supravegherea autorităţilor, o audiere procedurală fiind stabilită pe 10 februarie.

    Aflat în regim de libertate condiţionată, după plata unei cauţiuni, rockerul a fost acuzat iniţial că a comandat două asasinate, însă acuzaţia a fost restrasă din cauza lipsei de dovezi.

    Phil Rudd s-a născut în Australia, dar locuieşte în oraşul Tauranga, din Noua Zeelandă, la 200 de kilometri la sud-est de Auckland, de când a fost dat afară din trupa AC/DC, în 1983. Toboşarul a revenit în grupul hard rock în 1994, dar a rămas în Noua Zeelandă, unde deţine un restaurant.

    Trupa AC/DC şi-a lansat, luni, primul album, “Rock or Bust”, după o pauză de mai bine de cinci ani.

    Trupa de hard rock AC/DC a fost înfiinţată la Sydney, în 1973, şi este formată din Brian Johnson (voce), Angus Young (chitară solo), Malcolm Young (chitară ritmică), Cliff Williams (bas) şi Phil Rudd (baterie).

    Într-o carieră de patru decenii, formaţia australiană a lansat numeroase piese de succes precum “Back in Black”, “Big Jack”, “Thunderstruck”, “Black Ice”, “You Shook Me All Night Long”, “Let There Be Rock”, “Highway to Hell” şi “For Those About to Rock (We Salute You)”. Cele 16 albume de studio ale trupei AC/DC (14 lansate pe plan mondial şi două lansate doar în Australia) s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial.

    Trupa AC/DC a susţinut, în mai 2010, un concert la Bucureşti, unde au participat aproximativ 60.000 de spectatori. Trupa australiană a adus în Capitală show-ul “Black Ice”, care a promovat cel de-al 16-lea material de studio al ei, lansat în octombrie 2008. Turneul, primul după “Stiff Upper Lip”, susţinut de AC/DC în 2000/2001, a avut zeci de concerte sold out în întreaga lume.

  • Phil Rudd, toboşarul trupei AC/DC, din nou la tribunal, după o bătaie de stradă

    Muzicianul în vârstă de 60 de ani este deja judecat de autorităţile din Noua Zeelandă, unde artistul îşi are rezidenţa, pentru ameninţări cu moartea şi posesie de droguri.

    Rockerul a fost chestionat de poliţie, joi, după o bătaie de stradă în Tauranga, un oraş din Noua Zeelandă unde acesta deţine o somptuoasă proprietate pe ţărmul oceanului, a precizat grupul de presă Fairfax, care a publicat o fotografie care îl prezintă pe Phil Rudd cu mâinile încătuşate şi pe punctul de a fi urcat într-o maşină de poliţie.

    Tribunalul local a decis să nu îl dea în judecată pentru aceste fapte noi, dar a înăsprit clauzele regimului judiciar impus muzicianului, interzicându-i în mod categoric consumul de droguri.

    Potrivit presei locale, Phil Rudd s-a bătut pe stradă cu un bărbat care este martor în procedura judiciară în care este judecat toboşarul trupei AC/DC.

    “L-am văzut în timp ce urmărea un bărbat mai înalt şi mai robust decât el şi încercând să îl lovească cu pumnii şi picioarele”, a declarat Leo Rojas, administratorul unui bar, pentru New Zeeland Newswire. Bărbatul l-a îndepărtat şi muzicianul “a căzut, la propriu, ca o muscă”, a adăugat acelaşi martor.

    Toboşarul AC/DC Phil Rudd a pledat, marţi, nevinovat la acuzaţiile de ameninţare cu moartea şi posesie de droguri, după ce, luna trecută, a fost arestat şi eliberat pe cauţiune.

    Phil Rudd rămâne sub supravegherea autorităţilor, o audiere procedurală fiind stabilită pe 10 februarie.

    Aflat în regim de libertate condiţionată, după plata unei cauţiuni, rockerul a fost acuzat iniţial că a comandat două asasinate, însă acuzaţia a fost restrasă din cauza lipsei de dovezi.

    Phil Rudd s-a născut în Australia, dar locuieşte în oraşul Tauranga, din Noua Zeelandă, la 200 de kilometri la sud-est de Auckland, de când a fost dat afară din trupa AC/DC, în 1983. Toboşarul a revenit în grupul hard rock în 1994, dar a rămas în Noua Zeelandă, unde deţine un restaurant.

    Trupa AC/DC şi-a lansat, luni, primul album, “Rock or Bust”, după o pauză de mai bine de cinci ani.

    Trupa de hard rock AC/DC a fost înfiinţată la Sydney, în 1973, şi este formată din Brian Johnson (voce), Angus Young (chitară solo), Malcolm Young (chitară ritmică), Cliff Williams (bas) şi Phil Rudd (baterie).

    Într-o carieră de patru decenii, formaţia australiană a lansat numeroase piese de succes precum “Back in Black”, “Big Jack”, “Thunderstruck”, “Black Ice”, “You Shook Me All Night Long”, “Let There Be Rock”, “Highway to Hell” şi “For Those About to Rock (We Salute You)”. Cele 16 albume de studio ale trupei AC/DC (14 lansate pe plan mondial şi două lansate doar în Australia) s-au vândut în peste 200 de milioane de copii pe plan mondial.

    Trupa AC/DC a susţinut, în mai 2010, un concert la Bucureşti, unde au participat aproximativ 60.000 de spectatori. Trupa australiană a adus în Capitală show-ul “Black Ice”, care a promovat cel de-al 16-lea material de studio al ei, lansat în octombrie 2008. Turneul, primul după “Stiff Upper Lip”, susţinut de AC/DC în 2000/2001, a avut zeci de concerte sold out în întreaga lume.

  • Cea mai mare parte a alegătorilor moldoveni din Rusia a votat “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”

    În urma verificării tuturor proceselor verbale de la cele cinci secţii de votare din Rusia, rezultatele arată că cea mai mare parte dintre alegătorii moldoveni nu a optat pentru comunişti sau socialişti, iar voturile s-au îndreptat către blocul electoral “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”.

    Potrivit rezultatelor, în secţia de votare unde s-a înregistrat cea mai mare prezenţă, 71,3 la sută dintre alegători (2.870) au votat pentru acest bloc, în timp ce aproape 16 la sută au optat pentru socialişti.

    De asemenea, blocul electoral a obţinut cele mai multe voturi la alte două secţii din Rusia. Partidul Socialiştilor a câştigat în schimb la secţia de votare din Soci, în timp ce la Novosibirsk 26 la sută dintre alegători au optat pentru Partidul Liberal Democrat şi tot atâţia pentru Partidul Socialiştilor.

    În total, în Rusia au votat aproximativ 9.600 de persoane, iar 4,5 la sută dintre aceştia ar fi votat pentru partidul Patria, exclus din cursa electorală cu o zi înainte de desfăşurarea scrutinului.

  • Cea mai mare parte a alegătorilor moldoveni din Rusia a votat “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”

    În urma verificării tuturor proceselor verbale de la cele cinci secţii de votare din Rusia, rezultatele arată că cea mai mare parte dintre alegătorii moldoveni nu a optat pentru comunişti sau socialişti, iar voturile s-au îndreptat către blocul electoral “Alegerea Moldovei Uniunea Vamală”.

    Potrivit rezultatelor, în secţia de votare unde s-a înregistrat cea mai mare prezenţă, 71,3 la sută dintre alegători (2.870) au votat pentru acest bloc, în timp ce aproape 16 la sută au optat pentru socialişti.

    De asemenea, blocul electoral a obţinut cele mai multe voturi la alte două secţii din Rusia. Partidul Socialiştilor a câştigat în schimb la secţia de votare din Soci, în timp ce la Novosibirsk 26 la sută dintre alegători au optat pentru Partidul Liberal Democrat şi tot atâţia pentru Partidul Socialiştilor.

    În total, în Rusia au votat aproximativ 9.600 de persoane, iar 4,5 la sută dintre aceştia ar fi votat pentru partidul Patria, exclus din cursa electorală cu o zi înainte de desfăşurarea scrutinului.

  • Fructele româneşti ar putea dispărea din magazine şi pieţe în următorii ani – producători

    “Doar 60% din consumul la nivel naţional este asigurat de piaţa internă la legume şi 30-35% în cazul fructelor. Piaţa de legume-fructe este estimată la aproximativ 700 de milioane de euro”, a spus directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Legume-Fructe Prodcom.

    Potrivit datelor transmise de INS, în anul 1989, în România erau înregistrate aproape 240.000 de hectare de livezi, iar între timp suprafaţa a scăzut la 147.000 de hectare. Tănase spune că din acestă suprafaţă, doar 75.000 de hectare sunt “pe rod”. În ultimii 10 ani au fost plantate doar 7.500 de hectare de livezi, potrivit reprezentantului producătorilor.

    El a adăugat că multe livezi sunt îmbătrântite şi fructele nu se pretează pentru consum.

    “Patrimoniul pomicol şi consumul de fructe româneşti sunt în declin. Românii preferă să consume fructe din import, care sunt mai frumoase. Se întâmplă acest lucru atât în cazul merelor şi perelor, cât şi al prunelor, cireşelor, vişinilor şi caiselor. Dacă nu se schimbă ceva, dacă nu se evidenţiază cumva în pieţe produselor româneşti şi dacă nu se reglementează această piaţă, ca să putem supravieţui, în 3-5 ani acestea ar putea dispărea din consum”, a continuat Tănase.

    Acesta a afirmat că an de an, tot mai mulţi producători români renunţă la livezi, din cauză că nu-şi recuperează costurile, şi fie vând terenurile, fie cultivă cereale pe ele.

    Majoritatea fructelor care concurează cu produsele româneşti provin din Polonia şi Olanda, dar şi din Grecia şi Ungaria.

    În România s-au produs anul trecut 129.000 de tone de fructe, faţă de 132.000 de tone în 2009, potrivit datelor INS.

    Importurile de fructe au totalizat anul trecut, potrivit INS, 294 de milioane de euro, iar exporturile 74 de milioane de euro. În 2009 s-au importat fructe de 175 milioane de euro şi s-au exportat de 39 de milioane de euro.

    Atât importurile, cât şi importurile au crescut constant în ultimii ani, indicând faptul că fructele autohtone îşi fac din ce în ce mai greu loc în piaţa românească.