BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Marine Le Pen: Franţa este slăbită în faţa terorismului din cauza apartenenţei la UE

    În faţa “fundamentalismului islamist”, “UE ne slăbeşte” prin “faptul că ne impune deschiderea totală a frontierelor” şi “pentru că impune politici de austeritate care în Franţa au lovit din plin” capacităţile militare, ale poliţiei şi serviciilor de informaţii, a acuzat deputata europeană, în cadrul unei conferinţe de presă la Parlamentul European.

    “Dacă am fi avut frontiere naţionale, am fi oprit probabil la frontiera naţională mulţi dintre cei care s-au întors pe teritoriul francez după ce au plecat să lupte în Siria sau să se antreneze în Yemen, aşa cum a fost cazul unuia dintre teroriştii fundamentalişti ucişi în ultimele zile”, a adăugat Le Pen, referindu-se la Said Kouachi, unul dintre cei doi autori ai atacului de la Charlie Hebdo.

    “Trebuie să ne putem păstra, în cadrul suveranităţii noastre, capacităţile de a decide cine intră şi cine rămâne pe teritoriul nostru”, deoarece controlul la frontierele externe ale UE este “iluzoriu”, a continuat ea.

    Le Pen a pledat pentru aplicarea de “urgenţă” a “retragerii cetăţeniei persoanelor care pleacă să lupte sau să se antreneze în străinătate, pentru a nu se mai putea întoarce pe teritoriul naţional”. “Retragerea cetăţeniei este foarte rară. (…) Măsurile care urmăresc să împiedice oamenii să plece nu au niciun sens, ceea ce trebuie făcut este ca aceştia să fie împiedicaţi să se întoarcă”, a adăugat ea.

    Preşedintele FN a asigurat că partidul său a “apărat întotdeauna libertatea de exprimare, inclusiv pe cea a Charlie Hebdo” şi acest lucru s-a întâmplat “chiar şi atunci când eram în dezacord total cu linia lor editorială”. “Am fost obiectul unor caricaturi de o mare violenţă şi de o mare brutalitate realizate de Charlie Hebdo. Dar tocmai aceasta înseamnă libertatea de exprimare, să îi laşi să vorbească pe cei care sunt în dezacord cu tine”.

  • CNA: Televiziunea Kanal D, amendată cu 10.000 de lei pentru limbaj injurios

    Potrivit CNA, emisiunea a fost difuzată de la ora 22.15, cu semnul de încadrare “12” (programe interzise minorilor sub 12 ani).

    Prezent la şedinţa CNA de marţi, Mădălin Ionescu, moderatorul emisiunii “WOWbiz”, a spus că, în general, la această emisiune a încercat să nu fie făcute excese.

    “Este adevărat că prezenţa lui Nelson poate fi contestată, dar noi nu l-am dat drept exemplu pozitiv niciodată (…) Am cerut întreruperea microfonului, emisia a fost întreruptă şi discuţia s-a încheiat. Când discuţia a degenerat realmente, emisia s-a încheiat”, a mai spus Mădălin Ionescu.

    La propunerea membrului CNA Monica Gubernat, CNA a decis să amendeze cu 10.000 de lei televiziunea Kanal D. Sancţiunea a fost aplicată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce Radu Călin Cristea a votat “împotrivă”.

    “Până la ora 23.00 nu ai voie să difuzezi aşa ceva”, a spus Monica Gubernat.

    Amenda a fost aplicată pentru încălcarea articolului 39, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective”, dar şi pentru încălcarea articolului 18, b din Codul audiovizualului – “Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6,00 – 23,00 producţii care prezintă: scene de sex, limbaj sau comportament obscen” şi articolul 19, alineatul 2, litera f din Cod – “Responsabilitatea clasificării programelor revine radiodifuzorilor şi furnizorilor de servicii media la cerere, în conformitate cu următoarele criterii: psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor”.

  • Europarlamentarul Monica Macovei cere Baroului Bucureşti excluderea lui Victor Ponta din avocatură

    “Ponta a intrat în avocatură «fără examen» şi folosind un titlu «doctor» obţinut prin furt. Am solicitat astăzi Baroului Bucureşti să îl excludă pe Victor Ponta din avocatură, întrucât renunţarea la titlul de «doctor în drept» anulează diploma pe baza căreia a fost primit «fără examen» în avocatură”, a precizat Macovei într-un comunicat remis, marţi, MEDIAFAX.

    Macovei consideră că, dacă vrea să mai fie avocat, Ponta trebuie să dea examen şi să parcurgă toate căile de pregătire, ca orice alt candidat.

    În opinia lui Macovei, Ponta nu poate renunţa la titlul de ”doctor” fără să piardă titlul de conferenţiar universitar, fără să fie exclus din profesia de avocat şi fără să returneze banii câştigaţi prin acest furt intelectual, inclusiv prin contractele cu statul pe care le-a avut ca avocat.

    “Vă solicit să îl excludeţi din Baroul Bucureşti pe domnul Victor Viorel Ponta, luând act de faptul că acesta nu îndeplineşte condiţiile legale pentru a exercita profesia de avocat, pe care a dobândit-o «fără examen», ca titular al diplomei de «doctor în drept»”, menţionează cererea Monicăi Macovei adresată decanul Baroului Bucureşti, Ion Ilie-Iordăchescu

  • Ministrul Culturii: M-aş bucura să existe un pact pe cultură care să ducă la un buget de 1% din PIB

    Membrii Comisiei pentru cultură din Senat s-au întâlnit, marţi, cu ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu, pentru a discuta despre proiectele instituţiei culturale pentru anul 2015.

    “Într-o zonă foarte sensibilă, vedeam astăzi (marţi, n.r.) că s-a semnat un acord, pe care îl salut, în ceea ce priveşte bugetul Apărării. M-aş bucura ca şi ceea ce înseamnă zona de cultură, care spune ceva despre noi, în lumea aceasta foarte complicată şi globală, să existe o înţelegere a tuturor formaţiunilor politice. S-a folosit cuvântul «pact». Poate un pact pe cultură, vom vedea, aici este de discutat, ca să mergem spre impresionanta cifră de 1% din PIB, un prag pe care Uniunea Europeană (UE) îl cere. Suntem încă sub acest prag”, a declarat ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu.

    De asemenea, el a precizat că “s-a bucurat” că a reuşit, în colaborare cu membrii Comisiilor pentru cultură din Parlament, să obţină la Comisiile de buget-finanţe o suplimentare pentru susţinerea proiectului de consolidare şi restaurare a Muzeului Naţional de Istoriei a României (MNIR).

    “Pe de altă parte, (am reuşit, n.r.) să avem banii suficienţi astfel încât marile festivaluri care sunt chiar în prima parte a anului – Festivalul Internaţional de Film de la Cluj, Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu – să aibă susţinerea financiară care să permită şi în acest an să fie nişte ediţii la nivelul anilor anteriori”, a completat acesta.

    Vulpescu a subliniat că rolul său, cel de ministru al Culturii, este de a schimba percepţia asupra acestei instituţii şi asupra acestui domeniu, iar cultura să fie cu adevărat “un obiectiv fundamental, strategic”.

    “Lipseşte în acest domeniu extrem de delicat, extrem de important, o strategie naţională. Nu există aşa ceva, în 25 de ani nu s-a făcut. (…) Cred că într-un dialog, cu uniunile de creaţie, comisiile din Parlament, cu cei care fac cultură, cred că ar trebui să ne gândim dacă nu cumva la o strategie care să treacă dincolo de ciclul electoral şi care să nu fie apanajul unui ministru, pe câteva idei fundamentale să susţinem de-a lungul câtorva mandate”, a spus ministrul Culturii.

    Vulpescu a subliniat că trebuie repoziţionată ideea de cultură în societate, precizând că sunt “discrepanţe uriaşe între sat şi oraş”. “Sunt foarte puţini la democratizarea accesului la cultură. Este foarte important şi este un obiectiv pe care îl asum. S-a discutat că trebuie să susţinem revistele de cultură. (…) Am vrut să citesc revistele culturale care sunt în minister, am constatat că nu există în ministerul Culturii nici măcar o publicaţie culturală. Nu există un singur abonament la nicio revistă culturală, noi spunem că susţinem şi vrem să susţinem, dar ar trebui să începem cu noi înşine pentru nu a fi într-o situaţie absolută ridicolă. Abonamentul l-am rezolvat, să vedem cum rezolvăm problema de fond, de a susţine publicaţii de tradiţie”, a completat Vulpescu.

    Pe de altă parte, Ionuţ Vulpescu a declarat că legea cinematografiei trebuie amendată pentru a fi o lege modernă. “Ea se află în dezbatere publică, încă nu s-a dus până la capăt şi poate 2015 este un an care să ne aducă clarificări necesare în acest ton”, a mai spus ministrul Culturii.

    Membrii Comisiei pentru cultură din Senat se vor întâlni miercuri cu directorii generali şi managerii instituţiilor de cultură din municipiul Bucureşti aflate în subordinea Ministerului Culturii (MC) şi în subordinea Primăriei Capitalei.

  • Candidatele UDMR la alegerile din 2016, învăţate de specialişti cum să vorbească şi să se îmbrace

    Vicepreşedintele Organizaţiei de Femei a UDMR, Hegedus Csilla, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă la Cluj, că în programul de pregătire ar putea intra aproape 500 de femei din cele 22 de filiale judeţene ale organizaţiei.

    “Vom lansa în perioada următoare un program, în premieră, care se adresează viitoarelor candidate din Organizaţia de Femei a UDMR care vor dori să participe la alegerile locale şi parlamentare din 2016. O echipă de traineri în comunicare le va învăţa cum să vorbească în public, oratorie, cum se formulează un punct de vedere, cum să se îmbrace la diverse acţiuni, cum să îşi construiască un discurs public, ce înseamnă administraţia locală şi politica, dar şi comunicarea online”, a spus Hegedus.

    Potrivit acesteia, femeile din UDMR care doresc să intre în administraţia locală şi în politică au nevoie de o bază de la care să pornească “pentru a dobândi o siguranţă de sine”.

    “Situaţia femeilor alese în UDMR nu este tocmai roz. Doar doi la sută din primari sunt femei, 5,5 la sută sunt viceprimăriţe şi 13 la sută sunt femei în funcţii de consilieri locali şi judeţeni. Avem un singur parlamentar femeie, pe senatorul Biro Rozalia, iar Organizaţia de Femei a UDMR doreşte să schimbe aceste procente care nu sunt satisfăcătoare“, a susţinut Hegedus.

    Organizaţia de Femei a UDMR a fost înfiinţată în septembrie 2013 şi are 22 de organizaţii judeţene.

  • Ţara în care McDonald’s nu mai vinde cartofi prăjiţi şi nuggets de pui

    Vânzările lanţului de restaurante McDonald’s din Japonia au scăzut în decembrie 2014, aceasta fiind a 11-a lună consecutivă în care lanţul american înregistrează pierderi.

    Scăderea s-a datorat, printre altele, faptului că McDonald’s a trebuit să raţionalizeze porţiile de cartofi prăjiţi ca urmare a unei greve în sistemul naval ce nu a permis aducerea materiei prime necesară. Compania a renunţat să mai vândă porţii medii şi mari de cartofi prăjiţi. În urma unor clipuri video difuzate de mai multe televiziuni, care ilustrau ideea că anumite produse ar fi expirate, McDonald’s a retras de la comercializare şi chiftelele de pui (nuggets).

    Numărul clienţilor a scăzut cu 14% în ultima lună a anului, în vreme ce valoarea medie a cumpărăturilor a scăzut cu 8%, notează Bloomberg. “În ciuda numeroaselor măsuri pe care le-am luat pentru a minimaliza efectele grevei, înlocuirea anumitor produse ne-a afectat vânzările în decembrie”, au declarat reprezentanţii lanţului de restaurante.

    Imaginea McDonald’s în Japonia a fost afectată în 2014 de mai multe scandaluri şi plângeri înaintate de clienţi, care au declarat că au găsit bucăţi de plastic în nuggets şi îngheţată, precum şi un dinte de om într-o pungă de cartofi prăjiţi.

    McDonald’s Corp., cel mai mare lanţ de restaurante la nivel mondiale, a anunţat la începutul lunii decembrie 2014 cea mai abruptă scădere a vânzărilor din istoria recentă. Vânzările din restaurantele din Statele Unite ale Americii deschise în ultimul an au scăzut cu aproape 5%, potrivit informaţiilor transmise de companie.

    Analiştii anticipiează o scădere de 1,9%, după cum informează Consensus Metrix. Vestea a coborât acţiunile companiei cu 3,8%, marcând cea mai mare zdruncinare din ultimii doi ani, transmite Bloomberg. Vânzările au scăzut pentru a şaptea lună la rând, înregistrând cea mai mare depreciere din ultimii 13 ani, iar compania a anunţat o nouă scădere de 1% pentru luna octombrie. Vânzările la nivel global, excluzând restaurantele nou-deschise, au scăzut în 2014 cu 2,2%, mai mult decât predicţiile analiştilor. Pentru a remedia această situaţie, compania a anunţat reorganizarea operaţiunilor şi a investiţiilor în marketing. “Consumatorii de azi cer mai multe variante şi doresc un plus de valoare”, a declarat CEO-ul McDonald’s, Don Thompson. Vânzările în Europa au scăzut cu 2% în noiembrie 2014, afectate şi de rezultatele extrem de proaste din Rusia şi cele sub aşteptări înregistrate în Franţa şi Germania, a mai notat compania. În Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, vânzările au scăzut cu 4%.

  • Aproape jumătate dintre utilizatori nu şi-au recuperat banii pierduţi în urma fraudelor cibernetice

    Desi multe institutii financiare sustin o politica de rambursare a banilor pierduti in urma unor infractiuni cibernetice, doar 59% dintre respondenti au afirmat ca si-au recapatat fondurile integral. 14% dintre victime au primit doar o compensatie partiala, iar 27% dintre utilizatori nu au recuperat niciun ban. Aceste pierderi pot fi semnificative: in medie, suma sustrasa de infractorii cibernetici a fost de 313 dolari, iar 16% dintre respondenti au raportat o pierdere de peste 1.000 de dolari.

    In plus, nu toti utilizatorii sunt constienti de pericolele fraudelor cibernetice: 16% dintre respondenti considera ca infractiunile cibernetice care implica furt de bani sunt rare si putin probabile. Doar 22% dintre utilizatori considera ca ar putea fi victime ale unui atac cibernetic. Totusi, statisticile arata ca aproximativ 52% dintre utilizatori s-au confruntat cu amenintari cibernetice financiare cel putin o data pe parcursul anului 2014.

    „Chiar daca esti sigur ca institutia financiara sau magazinul online iti va returna banii sustrasi ca urmare a unei fraude online, este recomandat sa fii precaut,” spune Elena Kharchenko, director consumer product management în cadrul Kaspersky Lab. „Intr-adevar, este posibil sa iti recuperezi toti banii, desi cifrele arata ca asta se intampla in aproximativ jumatate dintre cazuri, insa stresul cauzat si timpul pierdut sunt imposibil de compensat. De aceea, este important sa acorzi o atentie suplimentara protectiei informatiilor confidentiale, inclusiv a datelor financiare,” incheie Elena Kharchenko.

  • Rus: România va finaliza 250 de kilometri de autostradă în următorii doi ani

    “În acest moment avem spre 700 kilometri de autostradă în operare. În 2016, cu siguranţă finalizăm şi vom putea circula pe Sibiu – Nădlac, pe Cluj – Borş, cu o excepţie între Mihăieşti şi Suplacu de Barcău, care ar putea fi finalizată în 2017, pe Cluj – Târgu Mureş, Târgu Mureş – Făgăraş, Sibiu – Făgăraş, Făgăraş – Braşov în situaţia în care vom fi extraordinari de activi, dacă nu în 2017. Cu certitudine vor fi încă 250 de kilometri de autostradă în 2016”, a anunţat Rus, într-o conferinţă de presă.

    PLANURILE DE INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ ÎN PERIOADA 2015-2016

    Referindu-se la deschiderile programate în acest, ministrul a enumerat lotul 2 de la Nădlac – Arad (16,6 km), lotul 2 Timişoara – Lugoj  (25,7 kilometri), Gilău – Nădăşelu (8,7 kilometri) şi 4,9 kilometri pe autostrada Bucureşti – Ploieşti.

    Până în anul 2030, România ar urma să construiască 725 kilometri de autostradă, 184 de kilometri de autostradă fazată şi 1.809 kilometri de drum expres, costul total fiind estimat la 28,6 miliarde euro, inclusiv TVA.

    Potrivit informaţiilor prezentate de Rus, sumele pentru investiţiile în infrastructură vor putea fi asigurate în următorii ani din finanţări europene de 6 miliarde euro (incluzând cofinanţarea naţională), acciza la motorină, rovinietă, concesiuni şi parteneriate public-private (4 miliade euro) şi credite de la Banca Europeană de Investiţii, BERD şi Banca Mondială.

    “Există şi sursă BEI, BERD, Banca Mondială pe care nu le-am valorificat cum se cuvine”, a afirmat ministrul Transporturilor.

    Prin programele cu finanţare europeană, România are ka dispoziţie 1 miliard euro pentru perioada de alocare 2007-2013 şi 5 miliade euro pentru intervalul 2014-2020.

    “Ultima scuză este că nu avem bani”, a spus ministrul, arătând că până în prezent principalele probleme în domeniul dezvoltării infrastructurii au fost ineficienţa şi lipsa structurării proiectelor.

    Ministrul a adăugat că după revenirea la Ministerul Transporturilor, “cu arme şi bagaje”, CNADNR va trebui să prezinte un plan de management.

    “În 25 de ani n-am avut niciodată”, a spus Rus.

    CNADNR a inaugurat 50 de kilometri de autostradă anul trecut (22 de kilometri între Orăştie şi Sibiu, respectiv 28 de kilometri între Nădlac şi Arad), mai puţin de jumătate faţă de nivelul din 2013.

    Prezent la evenimentul organizat de ministerul Transporturilor pentru prezentarea priorităţilor infrastructurii rutiere, premierul Victor Ponta a anunţat că Master Planul de Transport trebuie aplicat doar pe baza unui consens pe minimum zece ani între toate forţele politice.

    Documentul de implementare al Master Planului va fi prezentat comisiilor de specialitate din Parlament în următoarele două săptămâni.

     

  • Peste 50 de cereri de înregistrare a mărcii “Je suis Charlie” au fost depuse în Franţa

    Logoul “Je suis Charlie”, trei cuvinte scrise cu alb şi gri pe fond negru este de mai multe zile obiectul unor tentative de exploatare mercantilă. Una dintre primele solicitări depuse la INPI se referă la clasa de produse “aparate şi instrumente ştiinţifice”, care înglobează, între altele, balanţe, extinctoare şi tocuri pentru ochelari.

    Procedura de înregistrare a unei mărci la INPI costă 200 de euro o cerere online şi 225 de euro o solicitare scrisă, incluzând până la trei clase de produse sau servicii. Fiecare clasă suplimentară – din totalul de 45 – costă 40 de euro.

    Înregistrarea unei mărci durează de obicei mai multe luni, a precizat institutul, subordonat Ministerului Economiei.

    Numeroase produse – tricouri, autocolante, insigne – cu celebrul logo sunt deja puse în vânzare pe platforme online. Unele dintre aceste platforme, cum ar fi eBay sau Amazon, au promis să plătească săptămânalului comisioanele care le revin din vânzări.

    Franţa a trăit 53 de ore de coşmar, de la atentatul comis miercuri la redacţia pariziană a publicaţiei Charlie Hebdo până la luarea de ostatici sângeroasă de vineri, dintr-un magazin evreiesc din Paris.

    În total, 17 persoane au murit în această serie de atacuri comise de fraţii Kouachi şi de Amedy Coulibaly, trei jihadişti francezi, care au afirmat că s-au coordonat şi care au fost ucişi de forţele de ordine vineri seara.

  • Savu: 10-20 de molecule care nu şi-au dovedit eficienţa, scoase de pe lista de medicamente compensate

    “Noi vom publica, probabil astăzi (marţi, n.r.) sau mâine, şi partea de medicamente care vor fi delistate din lista de compensate şi gratuite. Sper să intre în transparenţă decizională. Sunt medicamente vechi, care nu şi-au mai dovedit eficienţa terapeutică în ultimii ani, care au fost deja înlocuite de multe ori şi care uneori se prescriu poate chiar exagerat de mult. După calculele făcute iniţial, aceste medicamente propuse pentru delistare ar costa aproximativ 100 de milioane de euro”, a spus dr. Marius Savu, la dezbaterea publică pe tema proiectului de Ordin privind aprobarea normelor pentru evaluarea şi avizarea publicităţii la medicamentele de uz uman, organizată la Ministerul Sănătăţii.

    Savu a precizat că medicamentele delistate sunt ieftine şi fac parte din arii terapeutice diverse.

    “Acoperă arii terapeutice de la neurologie, la cardiologie, la psihiatrie, sunt multe antidepresive din trecut, sunt multe aşa-zise tonice cerebrale, sunt unele produse care au un efect placebo extraordinar. Multe din aceste medicamente au început să nu îşi mai dovedească eficienţa faţă de alternativele mai noi care există şi nu mai are sens să fie compensate de către sistemul public. Este vorba de undeva între 10-20 de molecule care vor fi propuse spre delistare. Urmează să vedem, pentru că va fi dezbatere publică, companiile îşi vor putea spune cuvântul, ne vom uita pe rapoartele de evaluare. În general, sunt medicamente generice care vin din istorie”, a mai spus preşedintele ANMDM.

    Referindu-se la contractele cost-volum, preşedintele ANMDM a spus că a fost stabilită forma acestora şi urmează, cel mai probabil, negocierile finale.

    Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), a spus că orice acţiune privind medicamentele este blocată, întrucât mulţi medici din comisiile de specialitate au demisionat, la sfârşitul anului trecut, în baza Ordinului 1406 din 2014, privind modificarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 398/2013 pentru înfiinţarea comisiilor consultative ale Ministerului Sănătăţii.

    “Este important de subliniat faptul că ne aflăm într-o situaţie de blocaj, generată de faptul că membri comisiilor de specialitate au demisionat, la sfârşitul anului trecut şi practic nu se pot lua o serie întreagă de decizii faţă de contestaţiile care au fost făcute referitor la dosarele evaluate pentru noile medicamente. Referitor la cele 23 de medicamente care au fost introduse anul trecut în lista de compensate, protocoalele de prescriere nu au fost finalizate, deci practic acele medicamente nu pot fi eliberate către pacienţi conform normelor în vigoare. Comisiile trebuiau să elaboreze protocoalele terapeutice şi, prin demisia membrilor acestor comisii, practic procesul nu s-a mai finalizat. Şi contestaţiile sunt blocate, pentru că ele trebuie analizate de către membri ai comisiilor de specialitate. Mai durează până se semnează contactele cost-volum, pentru că procesul nu este finalizat”, a mai spus Dan Zaharescu.

    Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu a precizat că, din cei 600-700 membri ai comisiilor de specialitate, 200 au demisionat.

    “Ministerul Sănătăţi are 53 de comisii clinice, care au fiecare între 12-15 membri, sunt în total 600-700 de membri, din care circa 200 şi-au dat demisia. Dintre preşedinţii de comisii, din 53, aproximativ 40 sunt încă în funcţie. În acest moment, Ministerul Sănătăţii încearcă să remedieze această problemă, consultând specialiştii din domeniu, ca să înlocuiască pe cei care au demisionat”, a spus Ţucmeanu.

    Secretarul de stat a precizat că Ministerul Sănătăţii contează pe sprijinul Colegiului Medicilor din România pentru a identifica specialiştii care vor completa locurile rămase libere în comisiile de specialitate, precum şi funcţionarea conformă.

    “Ministerul Sănătăţii este în permanent dialog cu specialiştii, pentru a găsi cele mai bune soluţii în eficientizarea activităţii comisiilor de specialitate”, a mai spus Ţucmeanu.

    Potrivit Ordinului ministrului Sănătăţii nr. 1406 din 2014, membrii comisiilor de specialitate au obligaţia de a depune declaraţie de interese cu privire la incompatibilităţile şi conflictul de interese, în termen de maximum 15 zile de la numirea în comisiile de experţi. Declaraţia de interese va fi actualizată ori de câte ori intervin modificări. Actualizarea se face în termen de maximum 30 de zile de la data modificării respective.

    Membrii comisiilor de specialitate nu pot deţine funcţii în cadrul producătorilor de medicamente şi al deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, al distribuitorilor de medicamente, asociaţiilor, fundaţiilor sau al altor organizaţii neguvernamentale reprezentative ale acestora, precum şi în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.

    Potrivit actului normativ, constituie conflict de interese: efectuarea oricăror acţiuni care să stimuleze prescrierea, distribuirea, vânzarea sau consumul de medicamente şi/sau publicitatea pentru medicamente; orice legătură cu societăţi producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi cu reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, stabilită prin activităţi de consiliere remunerată sau neremunerată; deţinerea de bunuri imobile în proprietate sau în concesiune cu una dintre persoanele angajate la societăţi producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi cu reprezentanţele din România ale societăţilor comerciale producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente; dar şi primirea de cadouri şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană din cadrul societăţilor producătoare, distribuitoare sau importatoare de medicamente, precum şi de reprezentanţele din România ale acestor societăţi.