BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • ICCJ ridică măsura controlului judiciar pentru cei doi judecători acuzaţi în dosarul retrocedărilor

    Judecătorii Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă erau sub control judiciar din 17 octombrie, când un complet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus această măsură. Instanţa a respins atunci cererea procurorilor anticorupţie de arestare preventivă a celor doi, care anterior fuseseră audiaţi la Direcţia Naţională Anticorupţie Braşov.

    Decizia a fost contestată de cei doi magistraţi tot la instanţa supremă, care a judecat joi cauza şi a dispus defiinţarea în totalitate a deciziei din 17 octombrie. Astfel, în urma rejudecării cauzei, instanţa a respins propunerea de arestare preventivă a judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, formulată de Direcţia Naţională Anticorupţie Braşov.

    Cei doi judecători sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, după ce au făcut parte dintr-un complet al Tribunalului Covasna care a dispus admiterea unui recurs în materia fondului funciar şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru peste 43.000 de hectare de teren forestier şi de teren agricol, situate în judeţulu Bacău, în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva, potrivit anchetatorilor.

    În dosarul retrocedărilor ilegale de păduri sunt arestaţi preventiv fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia, Andrei Hrebenciuc, şi Paltin Sturdza, care îşi atribuie calitatea de moştenitor al “Domeniilor Ghica” şi este beneficiarul celor peste 43.000 de hectare de pădure ce ar fi fost retrocedate ilegal.

    Hrebenciuc, pentru care DNA a cerut încuviinţarea arestării preventive în două dosare, şi-a depus în 21 octombrie demisia din Parlament. Camera Deputaţilor a luat act, în 27 octombrie, de demisia lui Hrebenciuc.

    Şi deputatul Ioan Adam, senatorul Ilie Sârbu şi directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu, sunt urmăriţi penal în acest dosar. În cazul lui Ioan Adam, DNA a cerut de la Camera Deputaţilor aviz pentru arestarea preventivă.

    Procurorii susţin că, în 2012, prin intermediul deputatului Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza le-a cerut judecătorilor Ordog Lorand Andras şi Gabriel Uţă, de la Tribunalul Covasna, să pronunţe o hotărâre judecătorească în favorarea sa. Tribunalul Covasna a dispus punerea în posesia lui Sturdza a unei suprafeţe de 43.227 de hectare de pădure în Bacău, producând astfel Romsilva un prejudiciu de 303.888.615 de euro.

    Imediat după decizia din 17 aprilie 2012 a Tribunalului Covasna, Sturdza, împreună cu Ioan Adam, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Gheorghe Varga, Dan Costin Bengescu şi Viorel Hrebenciuc, a constituit şi coordonat un grup pentru a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit.

    Pentru a pune în aplicare decizia instanţei, obţinută fraudulos, Sturdza şi Adam le-ar fi promis lui Viorel Hrebenciuc, Călugăr, Varga şi Bengescu bani sau alte foloase. În schimbul banilor, aceştia ar fi promis că vor determina funcţionarii de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar Bacău, Direcţia Silvică Bacău, comisiile locale de fond funciar Asău, Dofteana, Brusturoasa, Palanca, OCPI Bacău şi ITRSV Suceava să urgenteze îndeplinirea actelor pentru punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate pentru terenul de peste 43.000 de hectare de pădure.

    Procurorii mai arată că Andrei Hrebenciuc l-a ajutat pe tatăl său, deputatul Viorel Hrebenciuc, să comită infracţiunea de trafic de influenţă.

    Anchetatorii susţin că Andrei Hrebenciuc, în baza unei înţelegeri cu Dan Costin Bengescu, Viorel Hrebenciuc şi cu avocaţii Victor Adrian Prodan şi Nicolae Mergeani, ar fi determinat-o pe Carmen Elisabeta Drăgoi, administrator al SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL, să încheie un contract cu Paltin Gheorghe Sturdza, prin care societatea a dobândit calitatea de promitent cumpărător, alături de Bengescu, pentru suprafaţa de 43.277 de hectare de teren forestier.

    Preţul tranzacţiei a fost stabilit la 2.500 de euro pe hectar, acesta fiind de aproximativ trei ori mai mic decât valoarea de piaţă, “întrucât contractul masca, în cuprinsul său, şi cumpărarea de influenţă de la autorităţile din judeţul Bacău”, a arătat DNA.

    Procurorii au stabilit că SC Reşedinţa Vârstnicilor SRL are ca asociat unic Majura Limited (cu sediu social în Cipru), persoană juridică cipriotă al cărei asociat real este Andrei Hrebenciuc.

    Potrivit anchetatorilor, toate persoanele implicate, respectiv Andrei Hrebenciuc, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu şi Ioan Adam, cunoşteau faptul că s-a stabilit un preţ mult mai mic decât cel real, deoarece diferenţa de preţ ce urma să fie obţinută din vânzarea pădurii reprezenta folosul lui Viorel Hrebenciuc şi al lui Dan Bengescu în schimbul exercitării de influenţe faţă de funcţionarii cu atribuţii privind punerea în executare a deciziei din 2012 a Tribunalului Covasna.

  • Viktor Orban retrage proiectul privind taxa pe Internet

    “Taxa pe Internet nu poate fi introdusă în forma sa actuală (…) Nimic nu poate fi validat în aceste circumstanţe”, a explicat premierul conservator într-un interviu acordat postului public de radio.

    După o primă mobilizare duminică, zeci de mii de persoane au defilat marţi la Budapesta pentru a contesta proiectul de taxare a transferului pe Internet, pe care criticii săi îl consideră liberticid. Aceste manifestaţii sunt printre cele mai importante de la preluarea puterii de către Orban, în 2010.

    Opozanţii au anunţat organizarea unei manifestaţii “de celebrare” vineri seara.

    Înaintea iniţiativei anunţate vineri de premierul conservator, partidul său FIDESZ a încercat fără succes să dezamorseze criza, promiţând că taxa va fi plafonată la un echivalent de aproximativ 2 euro pe lună pentru consumatorii privaţi.

    Noul impozit, care ar urma să facă obiectul unui vot în Parlament la 17 noiembrie, a fost criticat sever de Comisia Europeană.

    Contestarea taxei pe Internet are loc în timp ce Orban, promotorul unor reforme controversate în privinţa presei şi justiţiei în primul mandat, se află în colimatorul Statelor Unite, care denunţă un regres al statului de drept în Ungaria.

    Washingtonul a declarat indezirabili pe teritoriul său şase oficiali pe care administraţia Obama îi suspectează de corupţie.

  • Ponta: Băsescu nu poate vorbi de Udrea în general, trebuie să indice Serviciul care a încălcat legea

    “Spre deosebire de Elena Udrea care poate să pună ce vrea şi să meargă unde vrea – e o femeie liberă… încă – Băsescu este încă oficial preşedinte în funcţie chiar dacă nelegitim şi nu poate să vorbească ca Udrea, să zică în general, trebuie să spună: Serviciul X a încălcat legea, că urmărirea unei persoane care nu a încălcat în vreun fel legea este ilegal. Nu poţi să spui în general”, a afirmat Ponta.

    Întrebat dacă ar fi reacţionat în cazul în care el ar fi apărut alături de procurorul general al României, Tiberiu Niţu, la cumpărături, Ponta a răspuns râzând: “Dacă aş fi apărut alături de Niţu cumpărându-ne poşete scumpe, cred că era o problemă gravă”.

    Legat de faptul că Elena Udrea acuză serviciile de informaţii că manipulează campania electorală şi o sabotează, Ponta a răspuns: “Na, cred că de la 4 va lua 3 (la sută din voturi-n.r.)”

    Fotografii cu Elena Udrea, şefa DIICOT, Alina Bica şi cu fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, Anamaria Topoliceanu au fost difuzate joi, pe un blog intitulat “Joscenzura2014”, aceasta fiind, de altfel, unica postare de pe acest blog. De asemenea, pe blog au fost publicat şi facturi din timpul şederii la Paris. După ce presa a preluat imaginile, contul de pe wordpress.com a fost şters.

    Consiliul Superior al Magistraturii analizează dacă se impune sesizarea Inspecţiei Judiciare, pentru verificări legate de fotografiile făcute publice joi în care apar Elena Udrea şi şefa DIICOT, Alina Bica, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali ai instituţiei.

    Şefa DIICOT, Alina Bica, a cerut Consiliului să facă, prin Inspecţia Judiciară, verificări privind imaginile apărute pe internet în care apare alături de Elena Udrea, precizând că nu comentează aspecte ce ţin de viaţa privată, din timpul unui concediu de odihnă.

    Elena Udrea a declarat, joi, după publicarea unor fotografii cu ea, cu Alina Bica şi cu fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, Anamaria Topoliceanu, la cumpărături la Paris, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată.

    Udrea a spus că fotografiile apărute sunt făcute profesionist şi că este vorba despre o acţiune de filaj. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în week endul de Valentine’s Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acţiune la Haga, unde a şi plecat ulterior cu trenul.

    Ea a mai acuzat faptul că facturile referitoare la cazarea şi masa ei la Paris au fost furnizate pe 29 septembrie, după intrarea ei în cursa prezidenţială.

    De asemenea, Udrea a anunţat că va da în judecată hotelul.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, tot joi, referitor la fotografiile cu Elena Udrea la Paris, că este o ”operaţiune pe care serviciile, un serviciu românesc şi unul francez, şi l-au făcut între ele” şi a arătat că acest lucru nu trebuie să rămână aşa.

    El a precizat, la postul B1 TV, că va avea o discuţie cu şefii serviciilor secrete, luni, după primul tur de scrutin şi a precizat că “sunt câţiva oameni, din conducerea serviciilor, care neprivind la interesul de neutralitate al serviciului, la prestigiul Serviciului, au sărit calul”.

  • REPORTAJ: Separatiştii din estul Ucrainei îşi aleg duminică Parlamentul şi preşedintele

    “Alegerile vor permite constituirea unui Guvern legitim”, a declarat “premierul” “Republicii Populare Doneţk”, Aleksandr Zaharcenko, a cărui victorie este aproape sigură. La Lugansk, o altă regiune separatistă, sediu al “Republicii Populare Lugansk”, “preşedintele” Igor Plotniţki ar urma să fie reconfirmat în funcţie.

    Cele două regiuni rebele din Donbas, bazin minier din estul Ucrainei, şi-au proclamat independenţa unilateral în aprilie, ceea ce a provocat un conflict sângeros cu forţele ucrainene care acuză Rusia că trimite armament şi militari pentru a ajuta separatiştii.

    “Aceste alegeri sunt indispensabile pentru a oferi mai multă legimitate regimurilor politice” din Doneţk şi Lugansk, apreciază analistul Konstantin Kalacev, din cadrul Grupului de expertiză politică.

    Pentru cele două republici separatiste, “este un nou punct de plecare (…), o cale către recunoaşterea lor, chiar dacă nu se ştie prea bine cine le va recunoaşte”, adaugă el.

    Campania electorală este redusă la minim la Doneţk – câteva afişe ale candidatului Zaharcenko pe străzi – şi pare total absentă în celelalte oraşe. Toţi candidaţii apără aceeaşi linie: independenţa faţă de Ucraina şi apropierea de Rusia.

    Numărul votanţilor este nesigur: din cele cinci milioane de alegători înscrişi pe listele electorale ucrainene înaintea conflictului, mulţi au părăsit regiunea din cauza luptelor.

    Autorităţile separatiste din Doneţk au anunţat posibilitatea de a vota prin Internet, dreptul de vot începând de la 16 ani şi posibilitatea de a participa la scrutin pentru voluntarii străini – numeroşi ruşi şi câţiva europeni – veniţi să lupte alături de rebeli. Niciun observator al vreunei organizaţii internaţionale nu este aşteptat. Doar câţiva deputaţi ruşi au anunţat că vor veni să observe desfăşurarea alegerilor.

    “Voi merge să votez dacă nu vor fi bombardamente în cartierul meu. Altfel, voi rămâne acasă”, a declarat pentru AFP Oksana Vasilievna, în vârstă de 62 de ani, care locuieşte în nordul oraşului Doneţk, afectat în mod periodic de tirurile de artilerie ale forţelor ucrainene.

    Cele şase luni de lupte între rebeli şi forţele ucrainene s-au soldat cu peste 3.700 de morţi şi au provocat distrugeri importante. Confruntările continuă sporadic în mai multe zone dar intensitatea lor s-a redus net după armistiţiul semnat la 5 septembrie la Minsk, sub auspiciile OSCE, în cadrul unui acord destinat deschiderii unui proces de pace.

    În timp ce procesul pare să fi ajuns în prezent într-un punct mort, organizarea alegerilor în teritoriile separatiste a devenit un punct de fricţiune major între Kiev şi occidentali, pe de o parte, şi Moscova şi rebeli, pe de altă parte.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a denunţat “pseudoalegerile pe care teroriştii şi bandiţii vor să le organizeze în teritoriile ocupate”. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a apreciat că scrutinul va “afecta grav acordurile de la Minsk”, iar secretarul de Stat american John Kerry s-a declarat “îngrijorat” şi a adăugat că Washingtonul nu va recunoaşte rezultatele.

    Ca răspuns la declaraţiile occidentalilor, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat că Moscova va recunoaşte rezultatele alegerilor. “Sperăm că aceste alegeri vor avea loc aşa cum s-a prevăzut şi noi vom recunoaşte, bineînţeles, rezultatele”, a declarat el.

    “Aceste declaraţii ruse urmăresc să se joace cu nervii Kievului, deoarece Rusia nu a obţinut de la Ucraina ce voia: nici loialitate politică, nici capitularea publică a lui Poroşenko”, apreciază Kalacev.

    Conflictul din Ucraina, precedat de anexarea Crimeei de către Moscova, a provocat cea mai gravă criză dintre Rusia şi Occident de la sfârşitul Războiului Rece.

    Pe front, nu departe de Telmanove, la câţiva kilometri de liniile ucrainene, comandantul rebel “Starşina” (sergent) se vrea optimist: “Alegerile ne vor permite să demonstrăm că încet-încet ne construim propriul stat. Lent şi dificil, dar aceasta este de acum calea noastră, în afara Ucrainei”.

    “Nu avem electricitate, nu avem apă. Nu avem cum să vedem la televizor şi nicio modalitate de a urmări ştirile. Ce vreţi să vă spun despre aceste alegeri şi despre candidaţi, nu ştiu nimic”, declară Nikolai, în vârstă de 68 de ani, mult mai puţin optimist. Sprijinindu-se într-un baston, el îşi hrăneşte câinele pe strada Vzletnaia, în faţa aeroportului din Doneţk, o zonă devastată de cele patru luni de conflict.

  • Consulatul General al Ucrainei la Suceava se închide din 15 noiembrie, din lipsă de finanţare

    Boiechko a spus că a fost informat de Ministerul ucrainean de Externe că activitatea mai multor misiuni consulare din lume va fi închisă din cauza lipsei de fonduri necesare funcţionării, în această situaţie fiind şi Consulatul General al Ucrainei la Suceava.

    ”Din cauza lipsei de fonduri închidem Consulatul (…) Dacă vom avea bani, îl vom redeschide. Acum, închidem Consulatul, iar mai departe vom vedea”, a afirmat consulul general al Ucrainei la Suceava.

    El a menţionat că acest consulat ar putea fi redeschis doar dacă va exista finanţare şi dacă va exista o nevoie în zonă.

    Activitatea consulară va fi asigurată în continuare la Ambasada Ucrainei de la Bucureşti.

    Consulatul General al Ucrainei la Suceava a fost deschis la sfârşitul anului 2001, în baza Convenţiei Consulare semnate între România şi Ucraina şi după ce România a deschis consulate în Odesa şi Cernăuţi, în 1995, respectiv 1997.

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi manageri şi antreprenori din România în cadrul galei CEO Awards

    Gazdele evenimentului au fost Ioana Matei şi Răzvan Mureşan, redactori Business Magazin, şi Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar şi Business Magazin, care au prezentat poveştile de succes ale celor care transformă vizibil România prin energia şi creativitatea lor. Aflat la cea de-a cincea ediţie, catalogul a adunat, încă din momentul lansării, un număr impresionant de nume-cheie ale mediului de afaceri local, cuprinzând mai mult decât simple ierarhii legate de valoarea cifrei de afaceri sau profitul obţinut.

    GALERIE FOTO de la eveniment

    Premiile Business Magazin – Evoluţie şi Revoluţie – pentru cei care au confirmat:

    Liviu Dan Drăgan – TotalSoft

    Sergiu Biriş – LiveRail

    Călin Drăgan – Coca-Cola Japonia

    Dragoş Dinu – Ţiriac Holding

    Dragoş Pavăl – cofondator Dedeman

    Premiile Pariul Business Magazin pentru viitor:

    Tatian Diaconu – Immochan România

    Andrei Botescu – Atelierele Pegas

    Marius Dosinescu – Flori de lux

    Lucian Peticilă – Allview

    Ana Maria Coman – Etic Lady’s Fashion

    Premiile speciale Business Magazin pentru admiraţie:

    Mihai Marcu – MedLife

    Sergiu Oprescu – Alpha Bank

    Marius Meleşteu – Strauss România

    Alexandru Vlad – Selgros

    Iulian Stanciu – eMAG

    Cei cinci premianţi fac parte din catalogul din 2014 intitulat “100 cei mai admirati CEO din Romania”, editat de revista Business Magazin. Catalogul 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO se distribuie gratuit abonaţilor Business Magazin.

    Sponsorii evenimentului CEO Awards au fost CITR Group, Vodafone, Telekom, Class Living, Volksbank, Enel, Siveco, Opel, Schoenherr şi Asociaţii, City College şi Complexul Rezindenţial Stejarii. Vestimentaţia prezentatorilor a fost asigurată de Molecule-F şi Trends by Adina Buzatu.

  • SUA cred că 20-30 de foşti deţinuţi de la Guantanamo s-au alăturat SI sau altor grupări în Siria

    Oficiali de rang înalt din sectoarele apărării şi serviciilor de informaţii susţin că majoritatea deţinuţilor eliberaţi de la Guantanamo nu se întorc în luptă, iar dintre cei care fac acest lucru doar câţiva luptă în Siria, susţine Fox News, în pagina electronică.

    Dintre cei 630 de deţinuţi eliberaţi de la Guantanamo, 180 au revenit sau sunt suspectaţi că au revenit pe câmpul de luptă. Dintre aceştia, sursele citate susţin că 20-30 s-au alăturat fie Statului Islamic, fie altor grupări militante din Siria sau colaborează cu acestea de pe teritoriul altor ţări. Oficialii susţin că majoritatea operează în interiorul Siriei.

    “Ştim că unii dintre deţinuţii de la Guantanamo s-au întors pe câmpul de luptă. Suntem conştienţi de acest lucru dar credem că în general politica de închidere a Guantanamo este clar în interesul Statelor Unite, aşa cum a precizat preşedintele”, a declarat secretarul Apărării, Chuck Hagel.

    Majoritatea islamiştilor eliberaţi în ţările de origine tind să rămână acolo şi să lupte la nivel local. Afganii care s-au întors pe câmpul de luptă, de exemplu, tind să rămână în Afganistan. Dar aceşti oficiali susţin că foştii deţinuţi care s-au alăturat Statului Islamic în Siria au migrat din ţările europene şi africane care au acceptat să îi primească. Printre acestea se numără Egiptul şi Tunisia, precum şi şase ţări europene.

    Potrivit unei surse, la Guantanamo mai sunt 149 de deţinuţi, dintre care aproximativ 90 sunt originari din Yemen. Optzeci de deţinuţi sunt în prezent eligibili pentru transfer.

  • REPORTAJ: Câinii, cei mai cuminţi “spectatori”, la gala de închidere a Les Film de Cannes à Bucarest

    Ora 19.50. În faţa cinematografului Patria din Capitală, printre oamenii veniţi să vizioneze “Oraşul câinilor/ White God”, de Kornél Mundruczó, se mai zărea câte un câine, îmbrăcat sau nu pentru o ceremonie de gală. Ideea de a fi vedete pentru o seară nu i-a speriat, astfel că, la intrarea în cinematograf, patrupedele au păşit încrezătoare pe covorul roşu şi nu au ratat nici sesiunea de fotografii. Imediat şi-au făcut alţi prieteni şi apoi, de la mic la mare, au mers cuminţi către sala de cinema.

    Stăpânii s-au arătat încântaţi de posibilitatea de a vedea un film în cinematograf alături de patrupedele lor. “Sunt curioasă dacă o să reziste la un film cu atâţia câini”, a declarat, pentru MEDIAFAX, unul dintre spectatorii veniţi la gala de închidere a festivalului Les Film de Cannes à Bucarest. O altă posesoare a precizat că are un câine cuminte, dar, “acasă, când la televizor latră căţei, latră şi ea”. “Sper să fie cuminte având în vedere că este ora ei de somn”, a spus un alt cinefil, adăugând că “un pic de zgomot s-ar putea să facă”.

    În lungmetrajul lui Mundruczó apar peste 250 de câini dresaţi cu şase luni înainte de începerea filmărilor, iar cei doi din rolul principal (Body şi Luke, care au jucat acelaşi personaj) au primit trofeul Palm Dog, echivalentul Palme d’Or-ului pentru protagonişti canini. Principalul lor rival la acest trofeu a fost Roxy, câinele lui Jean-Luc Godard din filmul “Adieu au langage”.

    “O fabulă despre o specie superioară şi inferiorii ei căzuţi în dizgraţie”, se precizează în sinopsisul filmului, o alegorie impresionantă despre rasism şi inegalitate socială, în care câinii fără stăpân se coalizează ca să se răzbune pe oameni. Filmul este inspirat de o ştire reală din Ungaria: extrema dreaptă a încercat – fără succes – să voteze o lege prin care stăpânii de câini ar fi fost impozitaţi diferit: taxe mari pentru metişi, taxe mai mici pentru câinii cu pedigree şi scutire de plată pentru rasele maghiare. În film, o fetiţă de 13 ani îşi caută cu disperare câinele lăsat pe stradă de tatăl ei, după impunerea acestei legi.

    Joi seară, în sala de cinema, fiecare şi-a luat căţelul lângă el şi au aşteptat cuminţi începerea filmului. Unii stăpâni au adus cu ei şi jucăria preferată a câinelui, iar, la fiecare lătrat, publicul din sală se arăta amuzat.

    “Este un film care îţi vorbeşte despre raportul dintre om şi câine, despre sentimentele complexe care se nasc între un om şi un câine, despre faptul că nu este un animal fără suflet şi că trebuie să te gândeşti la el atunci când ai o relaţie cu el, aşa cum te gândeşti la cineva foarte apropiat. M-am gândit că este un mod de a atrage atenţia, un mod de a solicita ajutorul celor care iubesc animalele, niciodată un ajutor nu este nepreţuit pentru această cauză, pentru că sunt foarte mulţi câini amărâţi şi cred că sunt încă destui oameni care ar putea să-i ajute”, a declarat pentru MEDIAFAX Cristian Mungiu.

    De asemenea, regizorul a precizat că banii strânşi din biletele vândute la gala de închidere a Les Films de Cannes à Bucarest vor fi redirecţionaţi către un program de adopţie a câinilor la distanţă. “Cei care îşi pot permite să întreţină un câine, dar nu au posibilităţi pentru că au alţi câini, să încerce să sponsorizeze un câine ţinut de altcineva”, a mai spus Mungiu.

    Întrebat, înainte de începerea galei de închidere a festivalului, dacă nu i-a fost “teamă” de atmosfera din sală, având în vedere că sunt peste 250 de câini prezentaţi în film, Mungiu a precizat că este foarte curios. “Asta înseamnă cinematograf văzut în sală, să creezi o experienţă, cum puteam să ratez aşa ceva? Sunt foarte curios să văd ce se întâmplă atunci când vor lătra câinii din film, îmi doresc să văd o reacţie”, a mai spus Mungiu.

    Despre cea de-a cincea ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, Cristian Mungiu a precizat că a fost prima în care biletele s-au vândut înainte de a începe festivalul. “Am fost nevoiţi să organizăm proiecţii suplimentare şi sentimentul meu, în acest moment, este că a venit mai multă lume decât anul trecut. Şi lumea a venit nu doar la filmele populare, ci şi la filmele mai tranşante, cu un cinema un pic mai dificil, ceea ce înseamnă că, încetul cu încetul, după cinci ani de educaţie şi obişnuinţă, oamenii redescoperă gustul pentru vizionarea filmului în sală”, a mai precizat iniţiatorul Les Film de Cannes à Bucarest.

    Deschiderea celei de-a cincea ediţii a festivalului Les Films de Cannes à Bucarest a avut loc pe 24 octombrie, la cinema Studio, unde cineastul francez Michel Hazanavicius şi-a prezentat cel mai recent lungmetraj regizat de el, drama de război “The Search”, lansată în competiţie la Cannes 2014.

    Pe lângă Michel Hazanavicius şi actriţa Bérénice Bejo, invitat special al festivalului bucureştean a fost şi regizorul Sergei Loznitsa, un martor direct al evenimentelor din Piaţa Independenţei din Kiev, care şi-a prezentat documentarul “Maidan”, despre protestele din Ucraina.

    Despre cenzură şi artă în zone de conflict a vorbit şi regizorul şi producătorul Radu Mihăileanu. Acesta a prezentat documentarul pe care l-a produs, “Caricaturistes – Fantassins de la démocratie”, regizat de Stéphanie Valloatto, despre 12 caricaturişti care încearcă să schimbe lumea desenând.

    De asemenea, o retrospectivă i-a fost dedicată regizorului Bertrand Tavernier, care s-a întors în România la aproape 20 de ani după ce a filmat aici una dintre primele producţii străine cu buget mare de după Revoluţie, “Căpitanul Conan”, în care joacă mai mulţi actori români.

    Les Films de Cannes à Bucarest a fost iniţiat în 2010, de Cristian Mungiu, cu sprijinul delegatului general al Festivalului de la Cannes Thierry Frémaux, care a deschis prima ediţie şi a revenit constant la Bucureşti în anii următori. În fiecare an, festivalul aduce filmele câştigătoare ale celor mai importante trofee la Cannes, în premieră în România.

    Ediţia a cincea a Les Films de Cannes à Bucarest a fost organizată de Asociaţia Cinemascop, în parteneriat cu Institutul Francez din Bucureşti şi cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), al Ministerului Culturii, Primăriei Sectorului 1 şi al Institutului Cultural Român (ICR). Festivalul beneficiază de sprijinul distribuitorilor Independenţa Film, Asociaţia Macondo, Transilvania Film, Parada Film, Digital Cube, InterCom Film, Clorofilm şi Voodoo Films, Filminute, iar NexT prezintă selecţia de scurtmetraje Semaine de la Critique.

  • Agenţiile de informaţii americane au cheltuit 68 de miliarde de dolari în 2014

    Cheltuielile celor 17 agenţii de informaţii din Statele Unite au ajuns la cea mai mare valoare în 2011, aproximativ 80 de miliarde de dolari şi apoi a scăzut progresiv, potrivit datelor publicate joi de Biroul directorului naţional de informaţii (ODNI) şi Departamentul Apărării.

    Aceste cifre corespund bugetelor aprobate de Congres pentru anul fiscal care se încheie la sfârşitul lui septembrie.

    Programul naţional de informaţii, inclusiv CIA, a costat 50,5 miliarde de dolari, iar programul militar de informaţii 17,4 miliarde.

    În cursul anului fiscal 2013, cheltuielile au atins aproximativ 68 de miliarde de dolari dintr-un buget care iniţial era mai mare dar care a fost redus în urma tăierilor bugetare automate impuse de Congres.

     

  • Israelul nu va mai achiziţiona aeronave americane de transport de tip V-22

    Decizia ministrului israelian al Apărării Moshe Yaalon contravine aşteptărilor armatei israeliene, notează cotidianul gratuit, cunoscut pentru abordarea unor poziţii apropiate premierului Benjamin Netanyahu.

    Potrivit publicaţiei, această decizie este legată de constrângeri bugetare, de lecţiile trase din cele 50 de zile de război din această vară în Fâşia Gaza şi de acordul încheiat recent cu Washingtonul pentru o nouă comandă costisitoare de avioane de luptă americane F-35.

    Israelul intenţiona să achiziţioneze şase V-22, potrivit Israel Hayom, fapt ce ar fi făcut din această ţară singura, în afară de Statele Unite, care să poată mobiliza astfel de aparate.

    Însă, după războiul din Fâşia Gaza, soldat cu aproape 2.200 de morţi de partea palestiniană şi peste 70 de cea israeliană, Yaalon a decis să pună accentul pe construcţia de blindate şi sporirea stocului de muniţii de precizie, potrivit cotidianului.

    “Unii se tem că, într-un moment în care relaţiile israeliano-americane sunt deja tensionate, decizia (lui Yaalon) ar putea să scoată din fire administraţia americană”, afirmă Israel Hayom pe site-ul său de Internet.

    “Yaalon va trebui să convingă Statele Unite că decizia a fost luată în mod obiectiv şi doar în baza intereselor naţionale”, continuă publicaţia.

    Relaţiile dintre Statele Unite şi Israel, aflate în dificultate de mai multe luni, au devenit şi mai tensionate în cursul acestei săptămâni din cauza unor afirmaţii ale unui oficial din cadrul administraţiei americane făcute într-un articol al publicaţiei The Atlantic axat pe relaţiile dificile dintre Barack Obama şi Benjamin Netanyahu.

    În articol, oficialul american afirma, sub acoperirea anonimatului, că, “în ceea ce îl priveşte pe Bibi, este un laş”, adăugând că “singurul lucru de care este el interesat este să îşi asigure supravieţuirea politică”.

    Casa Albă a luat distanţă de aceste declaraţii, “scandaloase şi inacceptabile”, potrivit secretarului de Stat John Kerry.