“Vestea bună a fost atât pentru FMI, cât şi pentru Comisia Europeană, faptul că bugetul pe anul viitor nu are o gaură, aşa cum probabil aflaseră dumnealor din presa românească, ci se închide foarte bine”, a spus Vâlcov, la Senat.
El a menţionat că pe tema nivelului veniturilor de anul viitor a existat o divergenţă cu reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene.
“Pe ce nu ne-am înţeles, şi anume pe nivelul veniturilor, a rămas că dacă partea română are dreptate şi vom avea pe primul trimestru o creştere a veniturilor de 1 sau 2 miliarde, toate aceste sume vor fi direcţionate către măsuri de relaxare fiscală”, a spus Vâlcov.
El a dat şi un exemplu în acest sens. “Dacă după primul trimestru vom vea că avem încasări suplimentare de 2 miliarde, vom putea undeva, la jumătatea anului, să luăm măsura de reducere a TVA cu 2%, dacă vom vedea că sunt 4 miliarde, vom putea merge cu 4%”, a susţinut ministrul delegat pentru Buget, care a precizat că totul ţine de decizia politică, la acel moment.
“Nu s-a pus problema ca acordul să se rupă. Echipa tenhică de la nivelul ministerului a fost foarte bună. (..) Am pierdut nopţi pentru a explica FMI şi Comisiei Europene realitatea din economia românească. (…) Prin acest agreement, şi-au dat acordul că acest buget este bine gândit, bine realizat şi va putea dus la îndeplinire”, a mai afirmat Darius Vâlcov.
Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE, a anunţat premierul Ponta.
“Practic, vom avea un buget în sumă totală de 238 miliarde lei, din care 225 sunt venituri şi 13 miliarde este deficitul de 1,83% din PIB. De asemenea, s-a acceptat de către partenerii noştri internaţionali estimarea unei creşteri economice egale cu cea din 2014, de 2,5% din PIB. Pentru proiecte cofinanţate, europene, sunt prevăzute, fiind vorba despre două exerciţii bugetare care se suprapun, 2007-2013 şi 2014-2020, sume suplimentare de 19 miliarde lei din bugetul de stat şi 9 miliarde pentru autorităţi locale”, a spus Ponta, la finalul discuţiei avute, marţi, cu experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi cei ai Comisiei Europene (CE).
Premierul a precizat că are acordul FMI şi CE pentru toate aceste cifre, inclusiv pentru un deficit bugetar de 1,83% din PIB.
“Am anunţat foarte clar că dacă, în primul semestru al anului 2015, această tendinţă de creştere economică, de creştere a încasărilor la buget şi de încadrare în ţintele de deficit se păstrează, lucru pe care eu îl cred absolut posibil pe baza datelor din ultimii doi ani şi jumătate, atunci urmează să examinăm, în discuţiile pe care le vom avea, noi măsuri de relaxare fiscală, în special reducerea TVA pentru produse agricole”, a adăugat Ponta.
Proiectul de buget pe anul viitor va fi aprobat vineri dimineaţă, în şedinţă extraordinară de guvern şi transmis către Parlament, delegaţia FMI şi CE urmând să revină în România la sfârşitul lunii ianuarie pentru evaluarea acordului în vigoare.
Şeful Executivului a asigurat că proiectul de buget nu va include taxe şi impozite suplimentare, menţine cota unică de impozitare de 16%, reduce taxa pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% şi menţine măsurile anunţate anterior, respectiv reducerea CAS cu cinci puncte, TVA-ul redus de 9% la pâine, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, majorarea pensiei cu 5%, creşterea venitului minim garantat de la 350 lei la 400 lei, dublarea alocaţiei pentru copiii din familiile cu venituri reduse, indexarea cu 16% a indemnizaţiei persoanelor cu dizabilităţi, creşterea salariului minim de la 900 lei la 975 lei de la 1 ianuarie şi la 1.050 lei de la 1 iulie 2015, creşterea veniturilor angajaţilor din sănătate şi educaţie.
Ponta a asigurat că anul viitor nu vor exista modificări nici în ceea ce priveşte majorarea taxelor şi impozitelor locale pentru persoanele fizice.
El a precizat totodată că anul viitor vor fi din nou plătite în avans, ca şi în acest an, titlurile executori câştigate în instanţă de către bugetari pentru drepturi salariale restante, de această dată prin plata în avans a tranşei aferente anului 2016, aceasta urmând să fie ultima astfel de plată.
Surse din Guvern au declarat anterior că experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene au agreat un deficit de 1,4% pentru anul viitor, iar negocierile cu Guvernul se axează în prezent asupra unei alocări suplimentare pentru cofinanţare, fără însă să existe un acord pentru fonduri suplimentare la armată.
Suma discutată de cele două părţi pentru a fi alocate suplimentar pentru cofinanţarea proiectelor europene este echivalentă cu 0,4-0,5% din PIB, peste deficitul de 1,4%.
“La acest moment nu există însă un acord pentru o alocare suplimentară destinată armatei”, au adăugat sursele.
Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene au venit la Guvern, marţi dimineaţa, pentru o discuţie cu premierul Victor Ponta.
Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din PIB, solicitare pe care partea română a considerat-o inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit de 1,4%.
Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.
Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.
Luni, surse din Guvern au transmis că FMI şi CE ar fi renunţat la cererea de reducere a deficitului la 0,9% şi că negocierile s-ar purta la acest moment pentru un deficit chiar mai mare de 1,4%.
Vineri seara, premierul Victor Ponta a declarat că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi “rupt”, explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil şi că esenţială este discuţia cu Comisia Europeană, deoarece “acolo sunt marile probleme”.
El a precizat că România are un acord cu FMI care va expira anul viitor şi despre care nu crede că va fi reînnoit, deoarece “nu e cazul”, dar a arătat că, din ce în ce mai mult, rolul esenţial în discuţiile unui stat membru îl are Comisia Europeană, pentru Tratatul Fiscal.
“Discuţiile sunt legate de modul în care putem să respectăm 1,4, acel deficit bugetar prognozat pentru 2015, dar noi mai dorim două lucruri, amândouă altfel importante: în primul rând, ca promisiunea făcută României, ca ţara de graniţă cu Ucraina, de a avea dreptul de a-şi mări cheltuielile de apărare cu 0,3% din PIB să fie respectată. Deocamdată, comisia spune: “Da, ştim că la NATO aţi vorbit aşa, dar noi nu suntem de acord”. Al doilea lucru mai important chiar decât cel legat de cheltuielile de apărare este un fond special – noi am cerut 0,5% din PIB – care să fie folosit doar în exclusivitate pentru cofinanţarea proiectelor europene (…) Cred că nu se va rupe niciun acord cu FMI, dar mai spun încă un lucru, dincolo de acordul cu FMI: esenţial este relaţia noastră, cum este a oricărei ţări membre, cu Comisia Europeană, acolo sunt marile probleme. Să ştiţi că Franţa n-are niciun acord cu FMI dar are o dispută cu Comisia legată de deficit, care e de vreo trei ori cât al României, 4,7 cred că este, Italia sare peste 3, noi suntem elevii modeli ai Europei. Ei, n-aş vrea să fim totuşi elevii model acceptând totuşi nişte condiţii care ne împiedică să ne dezvoltăm într-un ritm accelerat”, a spus Ponta.
Înaintea începerii discuţiilor, surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX că Guvernul va negocia cu experţii FMI şi CE un deficit pentru anul viitor de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare, dar şi la acest nivel sunt necesare măsuri suplimentare pe venituri sau cheltuieli.
Potrivit acestora, Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.
Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.
Experţii Fondului Monetar Internaţional şi cei ai Comisiei Europene se află la Bucureşti strict pentru discuţii privind bugetul pe anul viitor.