BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • VREMEA la început de săptămână. Prognoza meteo pentru luni şi marţi, în ţară şi în Capitală

    La munte, precipitaţiile vor fi şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare. Vor fi condiţii de polei. În zonele joase, îndeosebi din sudul şi estul ţării, local se va semnala ceaţă, mai ales dimineaţa şi noaptea. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări pe crestele montane.

    LA BUCUREŞTI

    Valorile termice se vor menţine mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă. Cerul va avea înnorări, dar numai trecător vor fi condiţii să plouă slab. Vântul va sufla în general slab. Temperatura maximă va fi de 8…9 grade, iar cea minimă de 0…1 grad. Dimineaţa, dar mai ales în cursul nopţii, se va semnala ceaţă.

    MARŢI

    Vremea va continua să fie caldă pentru această dată, mai ales în vestul teritoriului şi în zona montană şi submontană. Astfel, se vor înregistra maxime termice cuprinse între 1 grad în Moldova şi 12 grade în Dealurile de Vest şi în nord-vestul Munteniei, iar temperaturile minime vor fi cuprinse între -4 şi 6 grade.  Cerul va fi temporar noros şi va ploua în general slab, ziua în vestul şi sud-vestul ţării şi pe arii restrânse în rest, iar noaptea, local în nordul, centrul şi estul teritoriului şi în zona montană şi izolat în celelalte regiuni. Vor fi condiţii de polei. Precipitaţii slabe sub formă de lapoviţă şi ninsoare vor fi la munte, iar în a doua parte a intervalului, trecător şi în depresiunile Carpaţilor Orientali. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări pe crestele munţilor, în Crişana şi în Banat. Se va semnala ceaţă în zonele joase, dimineaţa cu precădere în cele estice şi sud-estice, iar noaptea mai ales în cele sudice.

     

     

  • TAROM, despre românii blocaţi la Amman: Echipajul a depăşit timpul de zbor. Prioritatea este siguranţa

    Incidentul a avut loc după ce, cursa TAROM RO187 Bucureşti – Amman, de duminică, a fost redirecţioantă către un alt aeroport, Marka International Airport, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile de pe aeroportul Queen Alia, Amman, potrivit comunicatului Tarom.

    Cei 38 de pasageri care trebuiau să se întoarcă la Bucureşti cu aceeaşi aeronavă se aflau pe aeroportul Queen Alia cand au fost informaţi de situaţie, de către agentul de vânzări care reprezintă TAROM pe piaţa din Iordania.

    Având în vedere timpul de transfer al pasagerilor de la un aeroport la celălalt, precum şi procedurile de securitate anvoioase, echipajul TAROM de pe cursa RO 188 a depăşit timpul legal de lucru. Din acest motiv aeronava s-a reîntors la Bucureşti fără pasageri la bord, arată reprezentanţii Tarom.

    Compania mai precizează că agentul de vânzări de pe piaţa locală cu care are contract se ocupă să redirecţioneze pasagerii către Bucureşti, pe alte zboruri ale altor companii.

    “Regretăm situaţia creată, însă prioritatea companiei TAROM este de a oferi pasagerilor săi călătorii sigure”, se mai spune în comunicat.

  • Obama propune noi taxe pentru americanii bogaţi, care ar urma să aducă la buget 320 mld. dolari

    Potrivit propunerilor preşedintelui Obama, profiturile din investiţii ale celor mai bogaţi 1% dintre americani vor fi limitate în urma noilor taxe, iar transferul de active către moştenitori va fi mai dificil.

    Nivelul minim de taxare al veniturilor din capital şi dividende ar urma să crească la 28% faţă de 23,8% în prezent, în condiţiile în care, la începutul mandatului din 2009, taxa se situa la 15%.

    Obama, care îşi va promova planul în discursul despre starea naţiunii de marţi, vrea să folosească o parte din banii rezultaţi în urma majorării taxelor pentru extinderea facilităţilor pentru îngrijirea copiilor şi pentru educaţia superioară.

    “Ceea ce vedem aici este o uşurare a regimului fiscal pentru clasa de mijloc, pentru a putea ataca problema stagnării salariilor clasei de mijloc“, a declarat Harry Stein, director pentru politica fiscală în cadrul Center for American Progress, grup aliniat Partidului Democrat.

    Proiectul lui Obama întâmpină opoziţie din partea Congresului controlat de republicani şi a lobby-iştilor de la Washington, care au reuşit în trecut să blocheze unele proiecte ale preşedintelui american, care vizau impozitarea băncilor.

  • SRI: Accesul la date cu caracter privat, posibil exclusiv în baza unei autorizaţii de la judecător

    Referitor la unele critici aduse la adresa legii securităţii cibernetice, SRI îşi reafirmă preocuparea constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi acţionează permanent pentru protejarea acestora, potrivit unui comunicat.

    SRI reiterează faptul că legea, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României, “nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător“, se arată în comunicatul SRI. Prin urmare, Serviciul Român de Informaţii consideră că “temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real”.

    În comunicat se arată că, potrivit art.17 al legii, “doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării”.

    “Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător (conform prezentării grafice alăturate, care prezintă schematic modul de parcurgere a etapelor investigative)”, mai explică SRI.

    “Subliniem în mod responsabil că accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizaţii eliberate de judecător”, susţine Serviciul Român de Informaţii.

    Totodată, referitor la criticile legate de absenţa din corpul legii a unor garanţii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, SRI menţionează faptul că procedura autorizării accesului autorităţilor competente la date de conţinut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în Codul de Procedură Penală, cât şi în Legea securităţii naţionale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecţia drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conţinutul mai multor legi este în contradicţie cu norme imperative de tehnică legislativă.

    SRI precizează că, în concordanţă cu angajamentele asumate de România la nivel NATO şi UE, consideră că asigurarea securităţii cibernetice trebuie să constituie “o preocupare majoră” a tuturor actorilor implicaţi, atât la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării unor politici coerente de securitate în domeniu, cât şi la nivelul entităţilor private interesate de protejarea propriei securităţi.

    SRI subliniază că, până în prezent, în condiţiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, a realizat achiziţii semnificative de resurse umane şi materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, în acord cu ritmul evoluţiei tehnologice şi al noilor ameninţări asociate acesteia, consolidând permanent capabilităţi informative şi operaţionale care să permită îndeplinirea cu eficienţă a misiunii sale la standarde internaţionale de referinţă.

    De asemenea, SRI îşi reafirmă “ataşamentul pentru valorile democraţiei şi pentru respectarea şi ocrotirea drepturilor fundamentale ale omului, în acord cu prevederile constituţionale”.

    Serviciul Român de Informaţii îşi exprimă speranţa că, “beneficiind de instrumente legislative adecvate, alături de ceilalţi parteneri interni (instituţii ale statului, operatori privaţi, societatea civilă) şi internaţionali, va putea asigura securitatea spaţiului cibernetic, ca parte componentă a securităţii naţionale a României şi a aliaţilor săi”.

    Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, documentul fiind criticat de reprezentanţi ai societăţii civile dar şi de unii politicieni.

    Pe 19 decembrie 2014, Senatul a adoptat acest proiect de lege, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT.

    Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

    Comisia de apărare a Senatului a precizat, pe 20 decembrie 2014, că proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat”.

    Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, pe 15 ianuarie, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

    “Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă.

    Judecătorul Horaţius Dumbravă a susţinut joi, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice.

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie“, a susţinut Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Generalul în rezervă Ion Ştefănuţ, fost şef al Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Terorismului din cadrul SRI, spune că legislaţia în domeniu nu are carenţe de neacoperit, dar apreciază că legea “Big Brother” şi legea privind cartelele pre-pay ar aduce “un plus profesional”.

    “Fără a fi o soluţie definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiţerilor de informaţii, dar să nu cădem în greşeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri… Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată şi se bazează sau se plasează pe alte coordoante”, a declarat Ştefănuţ într-un interviu la Europa FM.

     

     

     

  • Madridul şi Roma insistă asupra necesităţii unui sistem european de colectare a datelor pasagerilor

    “Cei doi miniştri sunt de acord să sublinieze consecinţele pozitive ale adoptării Directivei Europene «PNR» (Passenger Name Record)”, a anunţat Ministerul spaniol de Interne, la finalul unui dejun de lucru între Jorge Fernandez Diez şi Angelino Alfano.

    Datele PNR sunt informaţii furnizate de către pasageri şi culese de către companii de transport aerian în cadrul procedurilor de rezevare şi înregistrare. Ele conţin informaţii precum numele pasagerului, date despre itinerariu, informaţii despre bilet, adresa şi numărul de telefon, mijloacele de plată utilizate, numărul cardului de credit, agenţia de voiaj, numărul sediului şi informaţii referitoare la bagaje.

    Aproximativ 15 ţări s-au dotat deja cu sisteme naţionale. Dar Parlamentul European cere, în prealabil, adoptarea unei legislaţii europene privind protecţia datelor. Dezbaterile sunt blocate din 2011.

    Cei doi miniştri “şi-au exprimat încrederea că Parlamentul European vor debloca cât mai rapid posibil procedura”, în vederea adoptării directivei europene. Ei subliniază că este vorba de un “instrument crucial de luptă împotriva terorismului jihadist şi marii criminalităţi”, potrivit comunicatului.

    În noiembrie 2014, miniştrii de Interne din şase state europene (G6) reuniţi la Paris au convenit să apere această directivă în faţa Parlamentului European. Este vorba de miniştrii de Interne ai Spaniei, Germaniei, Marii Britanii, Italiei, Poloniei şi Franţei.

  • Ponta explică neîncasarea banilor de la KazMunaiGaz prin faptul că nu este finalizată “procedura”

    “Nu s-a finalizat procedura de vânzare şi de realizare a fondului de investiţii de un miliard de dolari. Nu a vrut nimeni să semneze nicio hârtie, niciun funcţionar, că au zis că Băsescu le face dosare”, a spus Ponta la postul B1 TV.

    Întrebat care ar fi motivul pentru care aceşti funcionari s-ar teme, dacă respectă legea, premierul a susţinut că este foarte greu să impui ceva unui funcţionar public.

    În acelaşi timp, Ponta a afirmat şi că nu va fi de acord să fie încheiată “procedura” până ce nu există toate garanţiile legate de constituirea fondului de un investiţii de un miliard dolari.

    La începutul anului trecut, Guvernul a adoptat o hotărâre care adoptă memorandumul de înţelegere cu KazMunaiGaz.

    Potrivit memorandumului, statul ar trebui să încaseze 200 milioane dolari prin răscumpărarea de către compania de stat KazMunaiGaz din Kazahstan a unui pachet de 26,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    De asemenea, KazMunaiGaz, acţionarul majoritar al Rompetrol, promite, în document, să înfiinţeze un fond de un miliard dolari care va investi în proiecte din domeniul energetic într-un interval de şapte ani.

    În luna decembrie, Traian Băsescu a declarat, atunci în calitate de preşedinte, că până în acest moment nu a fost încasată datoria de 200 de milioane de dolari de la Rompetrol şi nici nu a fost constituit fondul de investiţii de un miliard de euro, el precizând că premierul Ponta este responsabil, mai ales că l-a avertizat.

  • O publicaţie din Iran, interzisă după ce a preluat sloganul “Je suis Charlie”

    “Cotidianul a fost interzis în legătură cu (sloganul) Charlie Hebdo”, a declarat Mohammad Ghouchani, redactorul-şef al Mardom-e Emrouz, citat de site-ul de ştiri nasimonline.ir.

    Justiţia iraniană a anunţat această decizie după ce cotidianul reformator iranian Mardom-e Emrouz a publicat pe prima pagină o fotografie aparţinând actorului american George Clooney, foarte popular în Iran, cu titlul “Clooney: Je suis Charlie”.

    Revista satirică franceză Charlie Hebdo, care a publicat caricaturi cu profetul Mahomed, a fost, la 7 ianuarie, ţinta unui atac care i-a decimat redacţia (12 morţi). Atacul a fost revendicat de grupul Al-Qaida în Peninsula Arabia.

    Iranul a condamnat atacul împotriva Charlie Hebdo, dar a denunţat, de asemenea, publicarea miercuri a unei noi caricaturi cu profetul Mahomed. Mai multe publicaţii conservatoare din Iran au solicitat o acţiune în justiţie împotriva cotidianului Mardom-e Emrouz.

    Mardom-e Emrouz s-a angajat să apere Guvernul preşedintelui moderat Hassan Rohani. Acesta din urmă, un moderat ales în iunie 2013, pledează pentru o libertate de exprimare mai mare în domeniile cultural şi social.

    Dar el se confruntă cu opoziţia conservatorilor, care controleză mai multe organe ale puterii şi critică frecvent unele poziţii ale Guvernului pe care le consideră prea liberale.

    De la alegerea lui Rohani, trei cotidiane reformatoare au fost definitiv interzise. Mardom-e Emrouz este al patrulea.

  • Mark Wahlberg îşi extinde reţeaua de restaurante fast-food la New York

    Lanţul de restaurante fast-food Wahlburgers a fost înfiinţat de actorul Mark Wahlberg şi de cei doi fraţi ai săi, Donnie, fost membru al trupei New Kids on the Block, şi Paul, care este bucătar profesionist, în anul 2012, în Boston, oraşul natal al vedetei.

    Cei trei fraţi au anunţat planuri de extindere a afacerii lor în Canada şi Marea Britanie.

    Totodată, potrivit unor relatări din presa americană, lanţul Wahlburgers va deschide şapte restaurante în New York, în cursul acestui an, iar proprietarii doresc să deschidă unul şi în Las Vegas.

    Mark Wahlberg are o biografie ieşită din comun, chiar şi pentru standardele hollywoodiene. După ce a stat în închisoare pentru trafic de droguri şi vătămări corporale, a făcut parte dintr-o “boy’s band”. A devenit apoi un cântăreţ de rap de succes şi a fost imaginea celebrei mărci de lenjerie intimă Calvin Klein. S-a impus ca actor cu rolul din “Jurnalul unei vedete de film porno/ Boogie Nights”, în 1997. Mark Wahlberg a mai putut fi văzut în “Planeta maimuţelor”, “Jaf în stil italian”, “Lunetistul” şi “Max Payne”. Actorul s-a remarcat recent şi în pelicula “The Fighter/ Luptătorul”, în care a jucat alături de Christian Bale şi Melissa Leo, cu un rol pentru care a primit cea de-a doua nominalizare la Oscar, în calitate de producător. Wahlberg a fost nominalizat la premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar, pentru interpretarea din filmul “Cârtiţa/ The Departed” (2006), regizat de Martin Scorsese.

  • Britanicii şi americanii organizează joi o reuniune la Londra pe tema grupării Statul Islamic

    Miniştri de Externe din aproximativ 20 de ţări, inclusiv parteneri arabi ai coaliţiei, sunt aşteptaţi la această zi de disicuţii pentru a face bilanţul progreselor înregistrate în lupta împotriva SI, care a cucerit regiuni vaste în Irak şi în Siria anul trecut.

    Un oficial britanic de rang înalt a confirmat că reuniunea va avea loc la Lancaster House, în centrul Londrei, la două săptămâni de la atentatele de la Paris, în care trei jihadişti care s-au revendicat de la Al-Qaida şi Statul Islamic au ucis 17 persoane.

    “Va fi o ocazie importantă să facem bilanţul şi să evaluăm progresul înregistrat până acum în eforturile comune de a veni de hac ideologiei otrăvite a SI”, a declarat Hammond pentru cotidianul britanic The Daily Telegraph.

    “Partenerii-cheie din coaliţie, inclusiv partenerii noştri arabi, se vor reuni la Londra pentru a decide ceea ce mai avem de făcut pentru a face SI să eşueze”, a spus el.

    “Este vital să ne gândim la tot ceea ce putem face în privinţa problematicii combatanţilor străini, pentru a opri finanţarea SI, a îmbunătăţi asistenţa umanitară şi a ne continua campania militară coordonată”, a adăugat el.

    Anunţarea acestei reuniuni intervine după o întâlnire între preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron vineri, la Washington.

    Discuţiile vor viza în principal cinci subiecte, şi anume combatanţii străini, campania militară împotriva unor ţinte SI, sursele de finanţare ale grupării, comunicaţiile ei strategice şi asistenţa umanitară, a precizat oficialul britanic de rang înalt.

  • Noul regulament şcolar: Elevii din fiecare unitate de învăţământ să aibă un semn distinctiv pentru mai multă siguranţă

    Acelaşi regulament prevede şi existenţa unei Comisii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în fiecare şcoală, care să adopte anual un Plan operaţional al unităţii şcolare privind reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar.

    Comisia are obligaţia de a colabora cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu reprezentanţii Poliţiei şi ai Jandarmeriei pentru a creşte siguranţa în şcoală.

    Totodată, în fiecare şcoală, se stabilesc, potrivit regulamentului, condiţiile de acces pentru personal, elevi şi vizitatori.

    În urma consultării Consiliului reprezentativ al părinţilor şi a Consiliului reprezentativ al elevilor, Consiliul profesoral din fiecare şcoală trebuie să stabilească pentru elevi cel puţin un semn distinctiv, cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau altele asemenea.

    Semnele distinctive vor fi comunicate Poliţiei şi Jandarmieriei din judeţul respectiv sau din Capitală, după caz.

    Regulamentul şcolar prevede si care sunt actele de violenţă ce pot fi săvârşite în şcoli, de la violarea secretului corespondenţei (accesarea fără consimţământul persoanei a calculatorului, telefonului mobil etc.), discriminare, insulte şi ameninţări grave şi repetate şi lăsarea fără ajutor sau lăsarea fără ajutor prin omisiune de înştiinţare, la violenţe fizice.

    Introducerea unor persoane străine în incinta şcolii, alarma falsă, incendierea şi tentativă de incendiere, introducerea armelor în spaţiul şcolar, dar şi consumul sau traficul de alcool sau stupefiante în şcoală sunt considerate atentat la securitatea unităţii şcolare.

    O altă comisie catre trebuie să funcţioneze în fiecare şcoală este aceea pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii, potrivit aceluiaşi regulament şcolar.