BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • NSA a pătruns în reţelele informatice nord-coreene înainte de atacul asupra Sony

    Potrivit oficialilor, un program clasificat al agenţiei s-a transformat într-un efort ambiţios de amplase de programe malware care pot urmări activitatea internă a multor computere şi reţele folosite de hackerii nord-coreeni, o forţă pe care armata sud-coreeană a estimat-o recent la aproximativ 6.000 de persoane. Majoritatea sunt comandaţi de principalul serviciu de informaţii al ţării, numit Biroul General de Recunoaştere, şi Biroul 121, unitatea sa secretă de hackeri, cu avanposturi în China.

    Dovezile strânse s-au dovedit critice în a-l convinge pe preşedintele Barack Obama să acuze Guvernul lui Kim Jong-un că a ordonat atacul împotriva Sony, potrivit unor oficiali şi experţi, care au vorbit sub acoperirea anonimatului despre operaţiunea secretă a NSA.

    Decizia lui Obama de a acuza Coreea de Nord că a ordonat cel mai destructiv atac împotriva unei ţinte americane şi de a promite răzbunarea, care a început sub forma unor noi sancţiuni economice, a fost foarte neobişnuită, întrucât Statele Unite nu au mai acuzat vreodată explicit un guvern că a orchestrat un atac împotriva unor ţinte americane.

    Timp de un deceniu, Statele Unite au implantat “balize” care pot cartografia o reţea informatică, alături de programe de supraveghere şi ocazional programe malware în sistemele informatice ale adversarilor străini. Administraţia cheltuieşte miliarde de dolari pe tehnologie, care a fost crucială pentru atacurile american şi israelian asupra programului nuclear iranian, şi documentele dezvăluite de Edward Snowden demonstrează că acestea au fost mobilizate şi împotriva Chinei.

    Pătrunderea extinsă a americanilor în sistemul nord-coreean ridică semne de întrebare în legătură cu capacitatea Statelor Unite de a alerta Sony în momentul în care atacurile prindeau contur, în toamnă, deşi Phenianul avertizase încă din iunie că difuzarea filmului The Interview va fi “un act de război”. Atacurile nu au părut însă neobişnuite. În ultimele săptămâni, anchetatorii au conchis că hackerii au petrecut mai mult de două luni, de la jumătatea lui septembrie şi până la jumătatea lui noiembrie, cartografiind sistemul informatic al Sony, identificând fişierele critice şi plănuind cum să distrugă computerele şi serverele. “Au fost incredibil de atenţi şi răbdători”, a declarat o persoană apropiată de anchetă. Dar chiar şi având o perspectivă asupra activităţilor nord-coreene, agenţiile de informaţii americane “nu puteau cu adevărat să înţeleagă severitatea” distrugerii în momentul în care au început atacurile, la 24 noiembrie.

  • Euro a deschis în piaţa interbancară aproape de 4,51 lei, iar francul se află la egalitate cu euro

    În jurul orei 10:00, euro era cotat în piaţa interbancară locală la 4,5040 – 4,5070 lei, faţă de 4,5080 lei în tranzacţiile perfectate pe finalul şedinţei de vineri.

    La aceeaşi oră, un euro era cotat la 1,0016 franci pe pieţele externe, la acelaşi nivel la care se afla şi pe finalul ultimei şedinţe de săptămâna trecută. Euro a pierdut din nou teren în raport cu francul pe pieţele externe pe timpul nopţii, când au fost mai activi jucătorii din Asia, fiind cotat în acest interval şi la 0,988 euro/franc. Moneda europeană a revenit la egalitate cu francul şi chiar a trecut uşor peste acesta odată cu mutarea activităţii de tranzacţionare în Europa.

    “Avem un început foarte liniştit de săptămână. În raport cu francul elveţian, euro a venit a venit de sub pragul de 1 euro/ franc, după ce pe timpul nopţii a fost dus sub acest nivel pe piaţa asiatică. Pentru ziua de luni nu sunt aşteptate ştiri importante din perspectiva impactului pe euro. Statele Unite sunt închise şi când nu operează piaţa americană nu se întâmplă nimic. Ar putea fi ceva mişcare pe est-europene, dar nu vor fi mulţi jucători de afară. Dacă lipseşte SUA, Londra este foarte puţin activă. Totuşi, din cauza situaţiei francului elveţian ar putea ieşi în regiune unii oficiali cu declaraţii cu impact în piaţă”, a declarat pentru MEDIAFAX dealerul unei bănci.

    Volumele din piaţa locală au fost extrem de reduse în prima oră, cu doar două tranzacţii, la 4,5050 lei/euro, respectiv 4,5070 lei/euro.

    În regiune, forintul şi zlotul înregistrau o depreciere de 0,4% în deschiderea pieţei. Piaţa bancară din SUA este închisă luni pentru o sărbătoare naţională.

    BNR a anunţat vineri un nou curs record, după cel de joi, pentru francul elveţian, la 4,4228 lei/franc.

    Francul s-a apreciat joi foarte repede după anunţul Băncii Eleveţiei că renunţă la plafonul de 1,2 franci/euro, cu până la 41%, la 85,17 centime/euro, cel mai mult de la debutul euro în 1999. Nivelul record de 85,17 centime pentru un euro atins de franc implica la momentul respectiv o paritate de 5,28 lei pentru moneda elveţiană, calculată prin intermediul cotaţiilor euro/franc şi euro/leu.

    Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era cotat foarte aproape de paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

    Cursul francului anunţat de BNR a crescut vineri cu 2,2%, la 4,4228 lei, şi a atins un nou maxim, în timp euro a urcat de la 4,5034 lei la 4,5095 lei, iar dolarul a atins şi el un nou record, de 3,8863 lei.

    Referinţa francului elveţian a urcat de la 4,3287 lei/franc joi, când a crescut cu 15,7%, în timp ce în piaţa interbancară a trecut de 5 lei la cotaţiile raportate la euro, după ce decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafonul de 1,2 franci/euro a determinat o apreciere masivă a monedei elveţiene pe pieţele externe.

    Pentru dolar, BNR a anunţat un curs de 3,8863 lei, în urcare cu 3,53 bani (0,92%) faţă de joi, în contextul întăririi monedei americane în raport cu euro pe pieţele externe. Cursul dolarului a depăşit astfel recordul stabilit joi, de 3,851 lei.

    Paritatea pentru euro a urcat cu 0,61 bani, la 4,5095 lei. Cursul record pentru euro a fost înregistrat în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, pe 3 august 2012, la 4,6481 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

  • Trei sferturi dintre companiile din Bucureşti care s-au relocat în 2014 au ales zona de nord

    „Clădirile noi cu suprafeţe foarte mari livrate în 2014 sau aflate în construcţie în zona de nord au atras cei mai multi chiriaşi, proximitatea metroului, a zonei rezidenţiale pentru expaţi, a noului mall şi calitatea superioară a proiectelor au reprezentat principalele motive pentru care au fost alese aceste clădiri. Estimăm că şi în 2015 această zonă se va menţine pe primul loc ca  volum total de suprafeţe tranzacţionate”, declară Alexandru Petrescu, managing partner ESOP Consulting.

    Clădiri preferate de chiriaşi în 2014 au fost Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, situată în zona Barbu Văcărescu din centru-nord, cu 11 contracte încheiate în 2014,  Hermes Business Campus, din zona Dimitrie Pompeiu, care a atras zece chiriaşi, care au închiriat în total peste 14.000 mp, Ethos House, cu şase clienţi noi şi parcurile de afaceri pentru care au optat companiile multinaţionale care au dorit să-şi strângă angajaţii sub acelaşi acoperiş – Globalworth Campus (Telekom, 25.000 mp), North Gate (Renault, 20.000 mp), Bucharest One (Vodafone, 16.000 mp) şi Green Court (Orange, 13.700 mp).  

    „Estimăm că în 2015 şi în 2016 pe lângă tranzacţiile din zona de nord vor începe să crească, ca număr şi ca suprafaţe închiriate şi tranzacţiile din zona de centru-vest unde s-au anunţat mai multe proiecte care cumulează peste 100.000 mp cum ar fi Sema Park, Afi Business Parc, Orhideea Towers”, mai spune Alexandru Petrescu.

  • Europenii îşi testează hotărârea de consolidare a cooperării în combaterea terorismului

    Cooperarea în materie de informaţii, în lupta împotriva traficului de arme sau pentru a crea un registru comun de pasageri aerieni a devenit o prioritate pentru liderii europeni după atentatele de la Paris, soldate cu 17 morţi, şi vasta operaţiune antijihadistă de la sfârşitul săptămânii trecute din Belgia pentru dejucarea unor atacuri împotriva poliţiei.

    Reuniunea de luni le va permite europenilor să îşi afişeze hotărârea de a acţiona rapid, înaintea unei reuniuni a miniştrilor de Interne de la Riga din 28 ianuarie şi mai ales a summitului şefilor de stat şi de guvern europeni din 12 februarie, consacrat luptei împotriva terorismului şi “combatanţilor” europeni care se întorc din Siria sau Irak.

    Dovadă a mobilizării internaţionale, mai mulţi şefi ai diplomaţiei UE vor participa, de asemenea, joi la Londra la o întâlnire organizată în comun de Marea Britanie şi Statele Unite între ţările membre ale coaliţiei împotriva extremiştilor din gruparea Stat Islamic (SI), care atacă în Irak şi Siria.

    Între miniştrii UE, discuţiile de luni riscă să fie foarte agitate în special pe principalul punct de pe agendă şi anume relaţiile cu Moscova. Acestea nu au fost niciodată atât de proaste de la sfârşitul Războiului Rece.

    Cele 28 de ţări membre sunt foarte divizate, între cele din estul Europei, care au suportat jugul sovietic şi care sunt adeptele unei severităţi accentuate, şi cele care pledează pentru dialogul cu Moscova, chiar pentru o ridicare a sancţiunilor, mai ales atunci când economiile lor sunt legate strâns de Rusia.

    Cooperarea pe tema Siriei şi a grupării Stat Islamic

    Pentru noua şefă a diplomaţiei europene, Federica Mogherini, acuzată de unii că este prea conciliantă cu Rusia, exerciţiul este delicat. Un document de lucru care le cere miniştrilor să reflecteze la “o abordare mai proactivă pentru a determina Rusia la o schimbare politică” a circulat săptămâna trecută.

    Documentul sugerează câteva domenii pentru o “reangajare selectivă şi graduală” cu Moscova, în primul rând cooperarea în materie de politică externă, mai ales în privinţa Siriei şi lupta împotriva SI, dar şi Libia şi negocierile nucleare cu Iranul.

    Acesta insistă asupra faptului că avansarea dialogului cu Rusia “nu înseamnă o revenire la o situaţie normală” şi ar trebui să fie “strâns legată” de punerea în aplicare completă a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în septembrie. Acestea, care prevăd o încetare a focului, se află în prezent într-un punct mort în timp ce situaţia din estul Ucrainei se deteriorează din nou, odată cu ofensiva împotriva aeroportului din Doneţk.

    Textul are în vedere mai ales o “diferenţiere” între sancţiunile legate de Crimeea, care “ar trebui menţinute atât timp cât continuă anexarea”, şi cele vizând “destabilizarea estului Ucrainei”, întinzând clar mâna Moscovei dacă armele sunt reduse la tăcere în Donbas, unde conflictul a provocat peste 4.800 de morţi începând din aprilie. “UE ar trebui să fie pregătită să revizuiască sancţiunile imediat ce Rusia pune în aplicare acordurile de la Minsk”, apreciază documentul.

    UE a impus sancţiuni economice limitate după anexarea Crimeei în martie. Cele legate de situaţia din estul Ucrainei sunt mult mai dure şi sunt considerate ca fiind parţial responsabile de prăbuşirea rublei şi agravarea crizei economice care afectează în prezent Rusia.

    Aceste ipoteze de lucru au nemulţumit unele state membre. Să cedezi înseamnă acum “să rişti să trimiţi un semnal necorespunzător (…) Putin ar fi recompensat pentru comportamentul său”, a comentat un diplomat. “Nu este posibil să decuplezi relaţiile UE-Rusia de ceea ce se întâmplă în Ucraina”, a afirmat un alt diplomat.

    Dezbaterea abia va începe luni. Rusia va fi în centrul unui summit al liderilor europeni în martie, cu mize mult mai mari: ei vor trebui să decidă dacă înnoiesc diferite segmente de sancţiuni impuse de UE de la începutul crizei ucrainene.

  • Luni, 19 ianuarie, cea mai deprimantă zi din 2015

    Teoria despre “Blue Monday” (Lunea tristă, n.r.) a apărut în 2005, când psihologul britanic Cliff Arnall a creat o formulă matematică elaborată pentru a calcula cele mai îngrozitoare zile ale anului.

    Psihologul a luat în considerare condiţile meteo din această perioadă, facturile la utilităţi, datoriile, nivelul motivaţional, sărbătorile de iarnă, precum şi faptul că mulţi oameni urăsc zilele de luni.

    Astfel, Cliff Arnall a stabilit că cea de-a treia zi de luni a anului este cea mai deprimantă zi, având în vedere că, în această perioadă, oamenii manifestă o stare de tristeţe, inactivitate şi consumă carbohidraţi în exces.

    Însă această teorie a psihologului a fost cauza unor dispute, întrucât acesta a creat formula ca parte a unei campanii de marketing pentru o companie de turism. Astfel, s-a luat în calcul ideea că opinia publică este influenţată să îşi programeze o vacanţă în această perioadă pentru a scăpa de starea de depresie.

    În schimb, în 2014, o companie de băuturi a contrazis această teorie, anunţând că “Blue Monday” nu este în cea de-a treia zi de luni a anului, ci în prima zi de luni a anului. Această zi, considera compania, este cea mai deprimantă, întrucât este prima luni la locul de muncă în noul an.

    Un studiu realizat pe un eşantion de 2.000 de britanici a arătat că persoanele care stau lângă fereastră sau care ies la plimbare pot scăpa mai uşor de starea de depresie din această perioadă a anului. De asemenea, experţii recomandă sporturile specifice iernii sau, dacă vremea este mult prea friguroasă, exerciţiile la sală.

  • Kronospan merge înainte cu fabrica de la Sebeş, ignorând protestele populaţiei

    Investiţia, estimată la peste 80 mil. lei (18 mil. euro), este contestată de localnici care ieri au protestat pentru a doua oară împotriva acestui proiect. Potrivit Mediafax, 1.200 de persoane au ieşit în stradă pentru a susţine că această investiţie nu trebuie să aibă loc deoarece formaldehida este o substanţă cancerigenă.

    „În lumea aceasta, există foarte multe substanţe catalogate ca fiind cancerigene. Formaldehida este o substanţă reglementată, care se produce peste tot în lume. Există limite reglementate pentru emisii, în anumite concentraţii (…) Noi şi acum producem 30.000 de tone de formaldehidă (…) Studiile au arătat că nu va exista un impact semnificativ asupra mediului“, a spus Oana Bodea, directorul de relaţii publice al Kronospan.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Agenţia Internaţională pentru Energie: Preţul petrolului va începe să urce în a doua jumătate a anului

    Agenţia a revizuit în scădere avansul producţiei de petrol din statele din afara OPEC, cu 350.000 de barili pe zi. Astfel, producţia în aceste state va avansa cu 950.000 de barili pe zi în acest an, aceasta fiind prima reducere a prognozei de creştere a producţiei din afara OPEC din iulie anul trecut, când agenţia a prezentat primele estimări legate de anul 2015.

    În aceste condiţii, piaţa se va “reechilibra” în a doua jumătate a acestui an, ceea ce va conduce la urcarea preţurilor.

    AIE, care acordă consultanţă pentru 29 de state în domeniul politicilor energetice, a precizat că efectele creşterii producţiei din SUA asupra pieţei sunt încă “”marginale”.

    Cotaţiile petrolului au coborât cu aproape 60% faţă de vârful atins în luna iunie a anului trecut, sub 50 de dolari pe baril, după ce OPEC a refuzat să reducă producţia, pentru a-şi apăra cota de piaţă în faţa Statelor Unite.

  • Percheziţii DNA la IPJ Timiş şi Poliţia Recaş, printre cei vizaţi fiind şi şefii Poliţiei Judeţene

    De asemenea, au loc percheziţii şi la sediul Primăriei Recaş, condusă de Pavel Teodor (PSD).

    Potrivit unor surse judiciare, în acest dosar sunt vizaţi şeful Inspectoratului Poliţiei Judeţene (IPJ) Timiş, comisar-şef Sorin Muntean, adjunctul acestuia, comisar-şef Florin Bolbos, precum şi şeful Serviciului Circulaţie Rutieră Timiş, Marcel Crăciunescu, şi doi ofiţeri de la Serviciul Circulaţie Rutiere.

    Sursele citate mai spun că procurorii DNA fac cercetări privind mai multe fapte de corupţie în ceea ce îi priveşte pe aceştia, iar şase persoane urmează să fie aduse la audieri la sediul DNA Timiş.

    La percheziţii, care au loc la sediile Poliţiei Judeţene Timiş, Poliţiei Recaş, Primăriei Recaş şi Serviciului Circulaţie Rutieră, care se află în aceeaşi clădire cu IPJ, participă procurori DNA şi jandarmi de la Brigada Specială de Jandarmerie.

    Într-un comuni cat de presă, Direcţia Naţională Anticorupţie precizează că procurori DNA – Serviciul Teritorial Timişoara fac cercetări într-o cauză penală care vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie comise în perioada 2013 – 2014.

    Astfel, au loc percheziţii în judeţele Timiş şi Arad, cinci dintre acestea avînd loc la instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane fizice.

    Comisarul-şef Sorin Muntean conduce Inspectoratul Judeţean de Poliţie Timiş din octombrie 2012, fiind numit interimar printr-un ordin al ministrului Mircea Duşa. În luna martie 2013, el a fost numit pe acest post în urma unui concurs. Comisarul-şef Sorin Muntean are 45 de ani şi este născut în localitatea Chişineu Criş, judeţul Arad. Lucrează de peste 20 de ani în Poliţie şi este ofiţer specialist I.

    Comisarul şef Florin Bolbos este adjunctul şefului IPJ Timiş din anul 2010, funcţia fiind obţinută în urma unui concurs. El are 41 de ani şi este din localitatea Pişchia din judeţul Timiş. Anterior, a condus serviciul Poliţiei Rutiere Timiş, iar în Poliţie lucrează din 1995.

    Marcel Crăciunescu se află la conducerea Serviciului Circulaţiei Rutiere Timiş din anul 2012, iar soţia acestuia, Gabriela Crăciunescu, este consilier judeţean PSD.

  • Românul Mihai Pohonţu devine vicepreşedinte al Samsung la nivel mondial

    Mihai Pohonţu, fostul vicepreşedinte al Disney Interactive, a preluat din ianuarie 2015 funcţia de VP pentru Emerging Platforms la Samsung. 

    ”Zona de activitate s-a lărgit considerabil şi acum include toate iniţiativele de software dezvoltate intern la Samsung Media Solutions Center America şi de asemenea cele dezvoltate prin parteneriate externe cu studiouri independente, dar şi companii de vârf”, sintetizează noua funcţie Mihai Pohonţu, spunând că va reveni cu precizări odată ce se va obişnui cu noua echipă, dar şi cu noile responsabilităţi.

    În ultimii doi ani şi jumătate, Mihai Pohonţu a fost vicepreşedinte al Disney Interactive. Cu un an în urmă, povestea pentru un articol de copertă în Business Magazin că este ”foarte angrenat în strategia Disney” şi că are ”deja o poziţie foarte importantă în companie, pe care o simt ca atare. Am multă libertate să inovez, să aduc suflu nou”. Pohonţu a preluat jobul de la Disney Interactive la începutul anului 2012. Jobul de la Disney presupunea conducerea unei reţele de parteneri care creau jocuri: ”Reţeaua pe care o conduc eu se cheamă Partners. Forţa care creează jocurile este externă. Coordonez direct o echipă de 10 producători care coordonează studiourile de jocuri; echipa mea în total are peste 500 de oameni în 7 locaţii din lume (Polonia, India etc)”. Cel mai  important proiect pe care a lucrat în cadrul gigantului de entertainment este Disney Infinity, care creează o legătură între jucăriile Disney şi un tool care comunică cu consola şi care permite să transformi jucăria într-un personaj din joc.

    Cariera lui Mihai Pohonţu în industria jocurilor a început când era la studii la UCLA, în Statele Unite şi căuta un job de noapte pentru a se putea întreţine. S-a angajat tester la Activision şi a profitat din plin de faptul că în adolescenţă jucase sute de ore de Civilization, având acces la calculator prin prisma muncii mamei sale (matematician la Institutul de Tehnică de Calcul). Studia Ştiinţe Politice la Los Angeles şi visa să se întoarcă în România. Când a terminat facultatea, lucrase deja aproape patru ani în industria jocurilor şi a primit o ofertă de la un start-up fondat de foşti angajaţi ai Activision, Jamdat, primul dezvoltator de jocuri pentru terminale mobile. Jamdat a pornit la drum în 2011, când jocurile pe mobile erau o industrie aproape inexistentă. La Jamdat, Mihai a fost angajatul cu numărul 20 şi a avut una dintre ideile care au schimbat semnificativ traiectoria firmei. La trei ani de Jamdat, când compania avea deja 60% din piaţă şi voia să se extindă în Europa, Mihai Pohonţu a venit cu ideea să deschidă un studio în România. Era anul 2004 şi el avea 24 de ani când a aterizat la Bucureşti şi a căutat primii angajaţi pentru a-i angaja într-o industrie care începuse să se dezvolte în România din anii 90, prin primul studio deschis de francezii de Ubisoft în afara Franţei la Bucureşti (1992) sau prin Gameloft, care a deschis primul studio în capitală în 1999 şi un al doilea la Cluj Napoca în 2010. Jocurile pentru mobile erau însă la început.

    Într-un an, studioul deschis de Mihai Pohonţu a ajuns la 70 de angajaţi, iar Jamdat – care dezvolta deja jocuri populare precum Tetris sau Bejeweled şi care ajunsese la 800 de angajaţi -, a fost cumpărat de Electronic Arts, unul dintre giganţii de pe piaţa jocurilor care nu erau încă prezenţi în România şi care ţintea o creştere accelerată în zona de mobile gaming. Jamdat, la care Mihai Pohonţu spune că a avut acţiuni (fără a preciza numărul lor), a fost cumpărat în decembrie 2005 de EA într-o tranzacţie de 680 milioane de dolari, sumă motivată la momentul tranzacţiei de Warren Jensen, CFO la EA, prin faptul că “Cei mai mulţi oameni nu îşi pot permite astăzi o consolă de 300 de dolari, dar oricine are un telefon şi îşi permite un joc”.

    După achiziţia de către Electronic Arts, care a impulsionat dezvoltarea studioului de la Bucureşti, Mihai Pohonţu a mai stat în România până în 2007 şi a apărut pe coperta Business Magazin în 2006, atunci când făcea tranziţia studioului de la Jamdat la EA. “Uitându-mă acum în urmă, nu îmi vine să cred că eu am înfiinţat ceea ce este acum EA România, o companie cu 1.100 de angajaţi”, spune Mihai Pohonţu. Diferenţa dintre cele două interviuri în Business Magazin, dincolo de cei opt ani care au trecut, este că “data trecută când am apărut în revistă eram manager la EA şi făceam un efort de PR, deoarece aveam 150 de angajaţi şi căutam oameni buni. Acum nu dau interviuri, deoarece sunt într-o perioadă de creştere accelerată”.

    Ritmul accelerat al carierei lui Pohonţu a continuat când s-a întors în Statele Unite în 2007: a intrat pe o poziţie de conducere în cadrul Electronic Arts, de coordonare a tuturor echipelor de testare, apoi a devenit vicepreşedinte al EA şi în 2011 a preluat EA Interactive. În 2012, unul dintre foştii şefi din EA, John Pleasants, care preluase conducerea Disney Interactive, l-a recrutat pentru o poziţie de vicepreşedinte în cadrul companiei, unde a rămas doi ani şi 7 luni.

  • Un grup de jurnalişti cere într-o petiţie transparenţa dezbaterilor din Parlament pe Codul electoral

    Jurnaliştii precizează, în cadrul petiţiei, că membrii Comisiei de Cod electoral le-au limitat accesul direct şi liber la dezbaterile legilor electorale, prevalându-se de o prevedere controversată a propriului regulament de funcţionare, şi solicită permiterea accesului liber, imediat, direct şi fără limite la şedinţele Comisiei, pe toată durata acestora.

    Petiţia a fost postată pe Internet, iar lista de semnături este deschisă: http://www.petitieonline.com/press_access_cod_electoral

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a justificat miercuri faptul că accesul presei este îngrădit la lucrările Comisiei de Cod electoral, în timpul şedinţelor, prin eşecul demersului de revizuire a Constituţiei, care a fost ”un show de presă”, în care se făceau declaraţii politice.

    Zgonea a invocat hotărârea plenului Parlamentului din februarie 2013, prin care s-a decis înfiinţarea comisiei, şi care menţionează că ”lucrările nu sunt publice”.

    Comisia comună pentru elaborarea Codului electoral s-a întrunit miercuri în prima şedinţă din anul 2015, în condiţiile în care termenul fixat pentru finalizarea noilor legi electorale, decis de plenul comun al Parlamentului, expiră pe 30 iunie, perioada fiind mai mica de jumătate de an.