BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • DOSARUL REFERENDUMULUI: Victor Ponta va fi citat ca martor

    Decizia a fost luată după ce avocatul lui Liviu Dragnea, Marian Nazat, a cerut, pe 5 februarie, la instanţa supremă, audierea premierului Victor Ponta şi a 18 coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu.

    Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pe 23 februarie.

    Până la acest moment, instanţa nu a hotărât când îl va cita pe Victor Ponta.

    Nu este prima oară când apărătorul lui Liviu Dragnea a cerut audierea lui Victor Ponta în acest dosar.

    După cum spunea la instanţa supremă în decembrie 2013, Nazat a cerut şi procurorilor DNA audierea lui Ponta, dar solicitarea a fost respinsă. Totodată, potrivit lui Nazat, şi Victor Ponta a cerut să fie audiat de procurori şi această solicitare fiind respinsă. În acest context, avocatul cerea, în decembrie 2013, retrimiterea dosarului Referendumului la DNA.

    Pe 5 februarie, Marian Nazat le-a spus magistraţilor ICCJ că declaraţiile pe care le-ar da Ponta şi cei 18 coordonatori judeţeni ar fi lămuritoare pentru cauză şi ar arăta dacă Liviu Dragnea a exercitat presiuni sau a făcut solicitări de fraudare a votului la referendum.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Bobbi Kristina Brown, deconectată de la aparatul de ventilaţie asistată. Starea sa este neschimbată

    Potrivit unei surse din familia lui Bobbi Kristina Brown, nu a fost luată nicio decizie referitoare la deconectarea de la sistemele de menţinere a funcţiilor vitale.

    Sursa, care a refuzat să îi fie publicată identitatea, a declarat, joi, că starea generală a lui Brown nu s-a schimbat. Îndepărtarea tubului prin care respira este o procedură standard necesară evitării apariţiei infecţiilor.

    Potrivit CNN, Bobbi Kristina Brown respiră acum prin intermediul unui orificiu la nivelul gâtului, realizat de medici în urma unei traheotomii, şi, cel mai probabil, va rămâne în aceeaşi stare timp de saptămâni sau luni.

    Membri ai familiei au declarat că Brown, în vârstă de 21 de ani, singurul copil al cântăreţilor Bobby Brown şi Whitney Houston, luptă pentru viaţa sa, fiind internată la Emory University Hospital din Atlanta, după ce a fost descoperită, pe 31 ianuarie, cu faţa în jos şi inconştientă în cada din baia casei sale.

    Familia a oferit puţine detalii despre tratamentul şi pronosticul medical al tinerei. Bobby Brown a cerut ca intimitatea familiei să fie respectată.

    Poliţia din Roswell, statul american Georgia, efectuează o anchetă penală şi a interogat mai multe persoane referitor la circumstanţele care au dus la descoperirea lui Bobbi Kristina în stare de inconştienţă.

    Mama tinerei, cântăreaţa Whitney Houston, câştigătoare a şase premii Grammy şi actriţă care s-a luptat mult timp cu dependenţa de droguri, a murit înecată în cada din camera de hotel din Beverly Hills, California, pe 11 februarie 2012. Autorităţile au anunţat că vedeta s-a înecat accidental, în urma consumului de cocaină şi a problemelor cardiace. Whitney Houston a murit la vârsta de 48 de ani.

  • Ungaria a decis amânarea semnării unui contract pe termen lung privind importul de gaz rusesc

    “Cred că am luat decizia corectă de a nu semna un acord pe termen lung. Nimeni nu poate şti tarifele de pe piaţa internaţională. Pieţele sunt foarte agitate în prezent, situaţia se schimbă permanent. Trebuie să aşteptăm un an sau doi până la stabilizarea situaţiei, pentru a vedea în ce termeni putem negocia acorduri pe termen lung. În momentul de faţă ne rezolvăm problemele prin redistribuirea gazelor. Ungaria are astfel rezerve de gaz pentru patru-cinci ani”, a explicat Orban.

    O sursă apropiată companiei Gazprom a declarat că negocierile cu Ungaria sunt în faza iniţială şi că vor fi luate în considerare solicitările ambelor părţi.

    Ungaria intenţionează să semneze un contract pe cinci ani cu Gazprom. În prezent, Ungaria plăteşte un tarif de 260 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaz rusesc.

  • Zgonea: “Nemulţumirea este că lucrăm trei zile, dacă se poate să aprobăm on line şi să nu mai venim”

    “Am înţeles, nemulţumirea este că lucrăm trei zile, dacă se poate, să lucrăm o zi şi un sfert. Sau putem să aprobăm on line, cumva, şi să nu mai venim şi să primim salariul direct pe card? Cred că asta se doreşte, nu? Asta e marea nemulţumire, de marţi să fie miercuri, de miercuri să fie marţi, de marţi să fie luni seara şi, dacă putem, să luăm şi decontările pe avion şi să nu mai venim, că ne păcălim!“, a spus Zgonea în şedinţa Biroului Permanent de luni, potrivit stenogramei.

    Discuţia a pornit de la faptul că unii membri ai Biroului au ridicat probleme în privinţa noului program de lucru al Camerei în care deputaţii lucrează luni şi miercuri în plen, iar marţi şi joi în comisii, spre deosebire de vechiul program de lucru cu primele două zile din săptămînă în plen şi restul în comisii.

    Liderul deputaţilor UDMR Mate Andras Levente a arătat că doreşte ca votul final asupra proiectelor de legi să nu fie fixat miercuri la 17,30, ci mai devreme, la ora 14,00.

    “Deci domnule preşedinte, Comitetul liderilor a funcţionat în felul următor, eu m-am întâlnit cu domnul lider Neacşu şi am spus că nu sunt de acord, în ceea ce priveşte votul final la 17,30, am solicitat ca votul final să fie la ora 14,00 deci ora două după amiază şi am spus că, în principiu, sunt de acord cu acest program, inclusiv miercuri plen, aducând chiar exemplul că, în ziua de joi, era plen când preşedintele Camerei era Bogdan Olteanu, în mandatul 2004-2008. Şi am spus că sunt de acord cu acest program, dar votul final să fie la ora 14, nu am fost de acord cu 17,30”, a spus Mate Andras.

    Liderul grupului minorităţilor naţionale Varujan Pambuccian a spus, la rândul său, că noul program nu funcţionează şi trebuie găsită o soluţie realistă.

    “Domnule preşedinte, are legătură cu realismul programului, şi dacă o să vă uitaţi la toate corelaţiile care se fac, şi cele administrative şi absolut tot, o să observaţi că nu este realist. Eu am mai spus acest lucru, o să îl mai spun o dată, o să îl mai spun, probabil, şi în viitor, până când o să găsim o soluţie realistă. Nu are legătură cu numărul de zile, nu vreau să intru în tabloidul naţional cu discuţia asta, vreau să discutăm lucrurile cât se poate de logic şi de managerial. Nu funcţionează acest program, asta este realitatea!”, a afirmat Pambuccian.

    El a argumentat că noul program nu lasă timp deputaţilor să studieze până în ziua de plen de miercuri rapoartele întocmite marţi de comisii.

    Valeriu Zgonea a arătat că acest program a fost la propunerea liderilor de grup, a fost adoptat în unanimitate şi că deputaţii au fost acuzaţi până acum de non transparenţă şi opacitate la comisii.

    “Eu am spus o chestiune pe care văd că, deocamdată, dumneavoastră o infirmaţi, dar realitatea mi-o confirmă mie, că noi, în acest moment, suntem acuzaţi de non transparenţă şi opacitate la comisii, că lucrăm în paralel cu plenul şi nu ştie nimeni ordinea de zi a comisiilor permanente. Că ne facem fiecare că lucrăm noaptea şi venim cu rapoartele, pe brânci, dimineaţa şi le aprobăm în plen, netrecute prin Comitetul liderilor sau aprobate de urgenţă şi că această modalitate, făcută în ultimii patru-cinci ani, cu concursul tuturor, la vot sau mai puţin la vot, tacit, în opoziţie, ne-a adus în această situaţie în care lumea spune – se lucrează, se pun pe ordinea de zi, nu ştim când, nu ştim când vin rapoartele – şi săptămâna trecută, în stenogramă, s-a arătat foarte clar cum au venit cu zece minute înainte”, a replicat Zgonea.

    El a adăugat că a înţeles că nemulţumirea este că se lucrează trei zile şi că poate se doreşte să se lucreze” on line”.

    Potrivit noului program de lucru al Camerei, deputaţii lucrează marţi în comisii, iar luni, miercuri şi joi în plenul Camerei Deputaţilor.

    Până acum, deputaţii lucrau doar luni şi marţi până la prânz în plenul acestui for legislativ.

    Deputaţii au avut, miercuri, în plen dispute privind programul de lucru după ce preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, le-a spus parlamentarilor că “sunt nervoşi pentru că vin miercuri la muncă”, liberalii solicitându-i să-şi ceară scuze şi acuzându-l că a început târziu şedinţa.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea le-a spus deputaţilor în plen că sunt nervoşi pentru vă vin miercuri la muncă, iar Gigel Ştirbu (PNL) a arătat că l-au aşteptat 40 de minute pe Zgonea “să–şi bea cafeaua” şi să înceapă lucrările acestui for legislativ.

     

     

  • Elena Udrea solicită instanţei supreme permisiunea de a merge la Parlament, unde se va vota o nouă cerere de arestare. Udrea: Precizez, nu am contestat măsura arestării la domiciliu

    Solicitarea Elenei Udrea, care este de marţi arestată la domiciliu, urmează să fie analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sâmbătă dimineaţă.

    “Este o cerere adresată judecătorului de drepturi şi libertăţi de la Secţia penală a Înaltei Curţi, prin care doamna Udrea solicită să i se încuviinţeze deplasarea la Parlament pentru ziua de luni”, a declarat avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea.

    Udrea: Nu am contestat măsura arestării la domiciliu, am cerut să mi se permită să merg la Parlament

    Elena Udrea a precizat, vineri, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că nu a contestat măsura arestării la domiciliu, iar avocaţii au solicitat judecătorului de la ICCJ să îi permită să meargă luni la Parlament.

    “Precizez, pentru că văd că se face confuzie. Nu am contestat măsura arestării la domiciliu. Avocaţii au solicitat judecatorului de drepturi şi libertăţi de la ICCJ să îmi permită să merg, luni, la Parlament. Iar cererea se va judeca mâine, înţeleg”, a precizat Udrea.

    Fostul ministru Elena Udrea a fost în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatei la arestarea preventivă, a decis marţi ca aceasta să fie cercetată în arest la domiciliu. Arestul la domiciliu a fost dispus pentru perioada 17 februarie – 17 martie inclusiv, pentru fapta de trafic de influenţă, în legătură cu denunţul lui Dinu Pescariu.

    Potrivit deciziei, Udrea nu are voie să vorbească cu Dorin Cocoş, Dinu Pescariu şi cu Ana Maria Topoliceanu sau membri ai familiilor acestora, în mod direct sau indirect, şi nici să divulge sau să redea în presă sau pe reţelele sociale informaţii din cauza penală.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va discuta, miercuri, cererea DNA de arestare preventivă a Elenei Udrea pentru noi acuzaţii în dosarul “Gala Bute”.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul Microsoft, cât şi în dosarul Gala Bute.

  • ArcelorMittal delistează combinatele din Iaşi şi Roman, iar pe cel din Hunedoara îl trece pe AeRO

    “Cel puţin în România, tehnologiile care exploatează sursele regenerabile nu au ajuns încă la un stadiu de dezvoltare care să le permită funcţionarea în lipsa unei scheme de sprijin, respectiv nu au atins «grid parity». Mai mult, ultimii ani au demonstrat că sistemul certificatelor verzi nu a stimulat investiţiile în capacităţi mici de producere. Prin urmare, introducerea unui sprijin dedicat acestora ar putea fi binevenit”, a declarat pentru MEDIAFAX Anca Velicu, avocat colaborator în firma de avocatură.

    La începutul lunii februarie, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) Emil Calotă spunea că eliminarea din consum a energiei produse din surse regenerabile ar majora cu 50% preţul angro al electricităţii, dar vremea proiectelor mari de producţie a energiei eoliene şi fotovoltaice a trecut şi a venit timpul microcapacităţilor pe biomasă şi biogaz, surse de energie neglijate până acum.

    Autorităţile au avansat de mai mulţi ani varianta ca micii producători de energie din surse regenerabile să fie sprijiniţi prin tarife reglementate (feed-in tariffs), pentru a putea să vândă energia produsă, dar această propunere încă este în discuţie.

    Prin sistemul feed-in tariffs, micilor producători de energie verde li se garantează contracte pe termen lung, iar în schimb ei vor primi preţuri reglementate din partea ANRE, dar mai mici decât preţul certificatelor verzi.

    Velicu a adăugat că la nivelul Guvernului a fost lansată anul trecut ideea introducerii unei noi scheme de sprijin pentru tehnologiile cu emisii reduse de carbon care ar putea să înlocuiască actualul sistem al certificatelor verzi.

    “Este o idee lansată în cursul anului trecut de Guvern, care urmează a fi analizată în detaliu”, potrivit lui Velicu.

    Guvernul sprijină în prezent producţia de energie din surse regenerabile prin sistemul certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la compania de stat Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al electricităţii, un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

    Mai departe, producătorii vând certificatele verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.

    Preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie, Bogdan Popa, a declarat pentru MEDIAFAX că, potrivit datelor Transelectrica, la sfârşitul anului 2014 puterea instalată în microhidrocentrale funcţionale era de 586 MW.

    Microhidrocentralele sunt unităţi de producţie a energiei cu puteri instalate de până la 10 MW. Costul pentru instalarea unui MW în microhidrocentrale este cuprins între 3 şi 4 milioane de euro, iar pentru acest an este estimată instalarea a cel puţin 50 MW în microhidrocentrale.

    Popa a adăugat că investitorii aşteaptă aprobarea introducerii tarifelor reglementate pentru unităţi mici de producţie a energiei din surse regenerabile, iar din acest punct de vedere este “foarte important semnalul de la Comisia Europeană şi, mai ales, modul de transpunere în legislaţia naţională a acestei decizii de către Ministerul Energiei”.

    “Având în vedere că în cursul anului 2013 s-au instalat 104 MW, iar în cursul anului 2014 doar 55 MW, adică puţin mai mult de jumătate, şi că nu a mai apărut nici o altă barieră legislativă faţă de anul trecut, (…) sperăm să se instaleze în microhidrocentrale în cursul anului 2015 cel puţin 50 MW”, a spus Popa.

    El a mai spus că “ar fi logic” să fie utilizat tot potenţialul hidroenergetic care ţine cont de restricţiile de mediu şi de anumite caracteristici tehnico-economice ale amplasamentului microhidrocentralelor.

    Cel mai mare proprietar de microhidrocentrale este compania de stat Hidroelectrica, care deţine 128 de unităţi. Compania intenţionează să vândă cea mai mare parte a acestor centrale.

  • O tânără de 29 de ani a făcut înconjorul lumii pentru a găsi frumuseţea adevărată. Toţi străinii o dau acum exemplu

    În urmă cu doi ani, Mihaela Noroc a renunţat la jobul ei pentru a călători în jurul lumii. Tânăra de 29 de ani şi-a propus să fotografieze femei frumoase din cât mai multe ţări, pentru a realiza un atlas al frumuseţii.

    De-a lungul călătoriilor sale, ea a fotografiat sute de femei în mediul lor natural, de la localnice din pădurea amazoniană până la tinere din marile capitale europene.

    Datorită faptului că vorbeşte cinci limbi străine, Mihaela Noroc spune că i-a fost uşor să se înţeleagă cu oamenii pe care i-a întâlnit. “Uneori am doar 30 de secunde pentru a realiza un portret, deoarece se întâmplă să întâlnesc o persoană interesantă pe stradă. În alte cazuri petrec şi ore întregi pentru asta, după ce am găsit modelul pe o reţea socială”, povesteşte Mihaela Noroc.

    Ea mai spune că femeile pe care le prezintă în “Atlasul Frumuseţii” au reacţionat diferit atunci când le-a propus să facă parte din acest proiect. Unele au fost fericite, în timp ce altele au fost greu de convins să se lase fotografiate. “Faptul că sunt şi eu femeie a ajutat foarte mult. Însă, la început, am fost foarte agitată şi am luat foarte personal toate refuzurile primite”, mai spune Mihaela Noroc.

    Potrivit CNN, Mihaela Noroc şi-a cheltuit toate economiile pentru realizarea acestui proiect, care a presupus călătorii ale acesteia în 37 de ţări. De asemenea, ea speră să poată să strângă fondurile necesare pentru a continua proiectul “Atlasul Frumuseţii”. “Pot spune cu certitudine că frumuseţea există peste tot, şi nu depinde de cosmetice, bani, rasă sau statut social. Este vorba de fi cât mai natural”.

    Proiectul “Atlasul Frumuseţii” este prezentat de postul american de ştiri CNN, de publicaţia franceză Le Figaro, de site-ul american Business Insider, de site-ul de divertisment boredpanda.com şi de cotidianul britanic Daily Mail

  • Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma contestă controlul judiciar dispus de procurorii DNA

    Cererile lui Vlad şi Mircea Cosma sunt analizate vineri de magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    Plângerea împotriva controlului judiciar depusă de Sebastian Ghiţă urmează să fie analizată de judecătorii de la instanţa supremă în 24 februarie.

    Deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul Vlad Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, omul de afaceri Mihail Coman şi omul de afaceri Liviu Munteanu se află sub control judiciar în dosarul fraudării de fonduri europene în care cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, este arestat preventiv alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă.

    Herţanu şi Ciorbă au contestat măsura arestului preventiv, magistraţii ICCJ urmând să dezbată cererile lor în 27 februarie.

    În acelaşi dosar, joi seară a fost reţinut omul de afaceri Ilie Drăgan, director al SC Grossmann Engineering SRL, firmă despre care procurorii susţin că a obţinut şi decontat fraudulos fonduri europene în proiectul de la Comarnic. El va fi prezentat vineri cu propunere de arestare preventivă judecătorilor de la ICCJ.

    Potrivit DNA, pentru a obţine contractul cu SC Hidro Prahova, firma la care Consiliul Judeţean Prahova este acţionar majoritar, Iulian Herţanu, Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu, au fost sprijiniţi de deputaţii Sebastian Ghiţă, Vlad Cosma şi de preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

    Conform procurorilor, în perioada 2011 – 2015, preşedinte Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai S.C. Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    Deputatul de Prahova Sebastian Ghiţă şi fiul lui Mircea Cosma, deputatul PSD Vlad Cosma, sunt acuzaţi că ar fi intervenit pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale la nivelul unor funcţionari ai S.C. Hidro Prahova SA şi ar fi exercitat intervenţii asupra directorului general al acestei firme, pentru ca, prin prisma atribuţiilor de serviciu pe care aceştia le aveau, să determine atribuirea nelegală a contractului de la Comarnic către asocierea S.C. Grossmann Engineering Group SRL – S.C. Euroconstruct Trading 98 SRL. De asemenea, cei doi deputaţi sunt acuzaţi că au făcut intervenţii şi pe parcursul derulării contractului, pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală a plăţilor.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

  • OSCAR 2015: Detalii şi fapte insolite despre premiile Oscar

    3,85 este greutatea, în kilograme, a unei statuete Oscar, care are o înălţime de 34 de centimetri.

    3.400 este numărul de locuri din Dolby Theatre (fostul Kodak Theatre), unde gala premiilor Oscar este organizată în fiecare an, începând din 2002.

    1929 este anul primei ediţii a premiilor Oscar, la doi ani după înfiinţarea Academiei de film americane – The Academy of Motion Picture Arts and Sciences.

    1.500 este numărul jurnaliştilor şi angajaţilor din mass-media acreditaţi la Oscar.

    300 este numărul fericiţilor câştigători, aleşi prin tragere la sorţi, ai locurilor de lângă covorul roşu pe care vor defila celebrităţile.

    24 este numărul categoriilor de premii – cu excepţia celor pentru întreaga carieră -, însă pot exista mai mulţi câştigători în cadrul unei singure categorii.

    37 este recordul selecţiilor la categoria cel mai bun film străin, deţinut de Franţa. 14 este recordul de premii Oscar obţinute la categoria “cel mai bun film străin”, deţinut de Italia. Franţa se situează pe locul al doilea, cu 12.

    20 este recordul de nominalizări la Oscar, deloc de invidiat, deţinut de inginerul de sunet Kevin O’Connell, care nu a obţinut niciodată acest trofeu.

    Kathleen Kennedy şi Steven Spielberg sunt producătorii cu cele mai multe nominalizări la Oscar (“la categoria cel mai bun film”), fiecare cu opt selecţii.

    Persoana care a câştigat cele mai multe premii Oscar este Walt Disney, cu 22 de trofee (22 competitive şi 4 onorifice), fiind de asemenea cel care a câştigat cele mai multe premii ale Academiei într-un an – 4. De asemenea, femeia care a câştigat cele mai multe premii Oscar este designerul de costume Edith Head, cu opt trofee.

    12 este recordul nominalizărilor la categoria celui mai bun regizor, deţinut de William Wyler.

    John Ford deţine recordul pentru cele mai multe Oscaruri obţinute pentru regie – 4.

    Kathryn Bigelow este prima femeie premiată cu Oscar pentru regie – în 2010, pentru “The Hurt Locker”.

    14 este recordul nominalizărilor obţinute de un film, deţinut ex-aequo de “Totul despre Eva” (1951) şi “Titanic” (1998).

    11 este recordul premiilor Oscar câştigate de un film, deţinut la egalitate de “Ben-Hur”, “Titanic” şi “Stăpânul Inelelor: Întoarcerea Regelui”.

    “The Lord of the Rings: The Return of the King” (2003) este şi filmul cu cele mai multe premii în toate categoriile la care a fost nominalizat – 11.

    Trei filme au primit cvintetul de mari trofee Oscar – “cel mai bun lungmetraj”, “cel mai bun regizor”, “cel mai bun rol principal masculin”, “cel mai bun rol principal feminin”, “cel mai bun scenariu adaptat/ original”: “It Happened One Night” (1934), “Zbor deasupra unui cuib de cuci/ One Flew Over the Cuckoo’s Nest” (1975), “Tăcerea mieilor/ The Silence of the Lambs” (1991).

    10 ani este vârsta celei mai tinere actriţe care a obţinut vreodată un premiu Oscar: Tatum O’Neal, în 1974. O’Neal deţine recordul şi pentru cel mai tânăr câştigător de Oscar în toate categoriile. Justin Henry este cel mai tânăr nominalizat la premiul Oscar – la vârsta de 8 ani, pentru rolul din filmul “Kramer contra Kramer” (1979).

    Gloria Stuart a fost cea mai în vârstă nominalizată la Oscar, la 87 de ani, pentru rolul din “Titanic” (1997), în timp ce cel mai în vârstă câştigător al unui Oscar este Christopher Plummer (82 de ani, în 2012, pentru rolul din “The Beginners”).

    6 ani este vârsta celei mai tinere actriţe care a obţinut un premiu Oscar onorific – Shirley Temple, în 1935, în timp ce actorul Eli Herschel Wallach a fost cel mai în vârstă premiat cu un Oscar onorific, la 94 de ani, în 2010.

    Cea mai tânără nominalizată în categoria “rol principal feminin” este Quvenzhané Wallis, 9 ani, pentru “Beasts of the Southern Wild”, iar cea mai în vârstă este Emmanuelle Riva, 85 de ani, pentru “Amour”.

    “Avatar” şi “Up” au fost primele pelicule 3D nominalizate la Oscar pentru cel mai bun film, în 2009, în timp ce “The Lord of the Rings: The Return of the King” (2003) a fost primul film fantasy premiat cu Oscar.

     

  • România, pe primul loc în ECE în funcţie de perspectivele economice pe şase luni

    În ianuarie, indicele privind aşteptările analiştilor pentru economia românească se situa la 22,7 puncte, al patrulea cel mai scăzut punctaj din regiune.

    În ceea ce priveşte percepţia experţilor financiari asupra stării actuale a economiei, România se află pe poziţia a doua, după Polonia, cu un punctaj de 28 puncte, în urcare cu 9,7 puncte faţă de ianuarie.

    Pentru întreaga regiune, indicele aşteptărilor economice pe şase luni a urcat în februarie cu 14,2 puncte, la 39,3 puncte, iar indicele care măsoară percepţia asupra economiei actuale a avansat cu 13,1 puncte, la 21,4 puncte.

    Regiunea Europa Centrală şi de Est include, în sondajul ZEW, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia şi Turcia.

    În privinţa zonei euro, analiştii anticipează o revenire a economiei pe termen scurt, indicatorul urcând cu 19,2 puncte, la 51,4 puncte.

    La studiul efectuat în intervalul 2-16 februarie au participat 66 de analişti, dintre care 12 din Turcia.