BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Angajatele Senatului vor primi de 8 Martie aproximativ 140 de lei fiecare, ca “gest minim de eleganţă”

    El a menţionat că acesta este “un gest de minimă eleganţă şi apreciere” care poate fi arătat acestor femeilor de ziua de 8 martie, precizând că este vorba despre sume la dispoziţia preşedintelui, “care nu sunt cheltuite în conformitate cu reglementările interne”.

    “Aşa cum de principalele sărbători, de Paşte şi de Crăciun, facem un gest faţă de salariaţii care au venituri foarte mici. Mi se pare normal, şi de 8 martie, să facem un gest care este la limita de jos a posibilităţilor. Mai mult nu avem fonduri, poate nu ar fi rău să putem face ceva mai mult. Nu sunt atenţii simbolice, este o sumă care se dă ca un fel de primă şi fiecare o cheltuie cum consideră. Ţineţi cont că sunt salariaţi în Senat care au salarii în jur de 700-800 de lei pe lună, aşa încât puteţi aprecia dacă decizia este una excesivă sau nu”, a spus preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

  • Ghiţă, despre propunerea lui Hellvig la şefia SRI: E ca şi cum Ponta m-ar fi propus pe mine

    “M-am şi gândit azi – să o luaţi doar ca o glumă, nu aşa s-ar fi întâmplat lucrurile – dar numirea unui apropiat politic şi a unui membru marcant din campania electorală a domnului Iohannis la SRI am văzut-o ca şi cum domnul Ponta, odată ajuns preşedinte, m-ar fi propus pe mine, şi cred că ar fi stârnit ca în Bulgaria, ştiu şi eu, probleme pe stradă cu oamenii”, a spus Ghiţă despre propunerea lui Hellvig la şefia SRI.

    El a arătat că se aştepta ca Iohannis să facă o propunere de nivelul fostului şef al SRI, George Maior, despre care a spus că a fost un garant al bunei funcţionări a SRI.

    “Îl cunosc pe Eduard Hellvig destul de bine. Mă aşteptam din partea domnului Iohannnis să facă o nominalizare de nivelul domnului Maior, pe care toţi l-am respectat şi care a reprezentat un garant al bunei funcţionări a SRI-ului. Sper şi îmi doresc ca domnul Hellvig, odată votat, să fie într-adevăr un bărbat de stat şi să uite că vreodată a fost membru PNL, a fost membru în campania lui Crin Antonescu şi apropiat al lui Crin Antonescu”, a spus Ghiţă.

    El a arătat că se aşteaptă ca Hellvig să “iasă din politică de tot”.

     

  • SNR va relua licitaţia de 120 milioane de euro pentru trecerea la televiziunea digitală terestră

    “SNR nu a primit nicio ofertă până vineri, 20 februarie, când a expirat termenul de depunere. Interes din partea potenţialilor ofertanţi a existat, dar au solicitat de mai multe ori prelungirea termenului în vederea obţinerii de la băncii a finanţării necesare achiziţionării echipamentelor pentru reţeaua de antene. SNR a prelungit de mai multe ori termenul, dar există o anumită limită. Din acest motiv, SNR va relua procedura de atribuire în cel mai scurt timp”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al SRN, Gabriel Grecu.

    Primul termen de depunere a ofertelor a fost 26 ianuarie, decalat pentru 2 februarie, apoi pentru 9 februarie şi, în final, pentru 20 februarie.

    “Conform anunţului de tip erată 67996/03.02.2015 la anunţul de participare numărul 156011/09.12.2014, disponibil pe www.e-licitatie.ro, în data de 20.02.2015, ora 10.00 a fost termenul de depunere a ofertelor în cadrul licitaţiei organizate de SNR pentru realizarea şi implementarea la cheie a 3 multiplexe naţionale în vederea trecerii la televiziunea digitală terestră. Procedura a trezit interesul operatorilor de profil din piaţă, iar un număr destul de mare dintre aceştia au solicitat prelungirea termenului de depunere a ofertelor peste termenul legal posibil ca autoritatea contractantă să poată lua aceste măsuri”, se arată într-un comunicat al SNR.

    În document se precizează că ţinând cont de importanţa acestui proiect şi necesitatea respectării obligaţiilor referitoare la realizarea tranziţiei la serviciile de televiziune terestră în format digital, SNR va relua “cât mai curând posibil” procedura de achiziţie.

    Întrebat dacă reluarea procedurii de atibuire a contractului nu va împidica România să respecte termenul de trecere la televiziunea digitală, 17 iunie 2015, Grecu a afirmat că întârzierea va fi recuperată.

    “Vom impune prin caietul de sarcini termene mai scurte de montare a antenelor”, a spus şeful SNR.

    Cu o durată de doi ani şi jumătate, contractul avea o valoare estimată de 531,4 milioane lei, TVA inclusă (120,2 milioane euro) şi urma să fie finanţat din surse atrase (credit furnizor) şi presupunea realizarea şi implementarea a trei multiplexe naţionale în vederea trecerii la televiziunea digitală terestră.

    În urma unei licitaţii organizate de autoritatea de reglementare în comunicaţii (ANCOM), SNR a câştigat în iunie trei licenţe de TV digitală (multiplexe) pentru suma de 1,02 milioane de euro.

    Compania a câştigat multiplexul acordat condiţionat “free to air” şi alte două multiplexuri din banda UHF (MUX 2 şi MUX 4), potrivit datelor ANCOM.

    În România, tranziţia de la emisia analogică terestră de televiziune la emisia digitală terestră trebuie să se încheie până la data de 17 iunie 2015, conform Acordului Geneva 2006 semnat de România şi a strategiei din acest domeniu adoptate de Guvern.

    După această dată, orice transmisie analogică terestră va înceta, aceasta fiind înlocuită cu transmisia digitală terestră a programelor de televiziune şi servicii multimedia suplimentare. Cu alte cuvinte, persoanele care recepţionează posturile TV printr-o antenă, fără a fi abonaţi la serviciile unui operator, nu vor mai putea face acest lucru de la 17 iunie 2015.

    Trecerea de la transmisia analogică la cea digitală permite transmiterea mai multor posturi TV cu o calitate superioară prin spectrul dedicat unui singur program TV transmis analogic.

    Un multiplex digital (licenţă) reprezintă un grup de servicii de programe radio, TV şi alte servicii multimedia transmise de la staţii de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră.

    În luna septembrie 2014, şeful SNR a declarat că, potrivit unui studiu de fezabilitate realizat la nivelul operatorului, necesarul de investiţii pentru treecera la TV digitală se ridică la aproximativ 60 de milioane de euro, care va fi accesat printr-un credit furnizor, cu o perioadă de rambursare de zece ani.

    Potrivit caietului de sarcini, garanţia de participare la licitaţie se ridică la 8,57 milioane de lei pentru ambele loturi ale licitaţiei, care se va constitui prin virament bancar sau printr-un instrument de garantare emis de o societate bancară ori de o societate de asigurări.

    Cuantumul garanţiei de buna execuţie reprezintă 10% din preţul contractului, fără TVA.

    La licitaţie pot participa ofertanţi a căror cifră de afaceri medie realizata în perioada 2011 – 2013) a fost de minim 544,96 milioane de lei pentru primul lot şi de 27,3 milioane de lei pentru al doilea lot.

    Înfiinţată în anul 1991, prin reorganizarea şi divizarea Rom Post Telecom, SNR este principalul furnizor de servicii de radiocomunicaţii din România.

    Sub brandul Radiocom, compania asigură suport de transmisii pentru telefonia publică, reţelele de telefonie mobilă, transfer de date şi Internet.

  • Manolescu: Taxa de timbru să rămână 2%, editurile s-o plătească, iar nerespectarea legii – sancţionată

    În ultima perioadă, în spaţiul cultural românesc s-a înregistrat o serie de neînţelegeri între editorii de carte şi Uniunea Scriitorilor din România, precum şi între organizatorii de spectacole şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, pe tema proiectului de lege 583/2014 privind instituirea timbrului cultural.

    Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural a fost iniţiat de 84 de deputaţi şi senatori din mai multe partide, printre care PSD, PNL, PDL, PP-DD şi UDMR, şi a fost adoptat de Senat pe 8 decembrie 2014. Totodată, pe 15 decembrie 2014, proiectul de Lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, iar, pe 3 februarie, a primit aviz de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

    Despre acest proiect de lege s-a discutat într-o conferinţă de presă care a avut loc luni, la sediul Uniunii Teatrale din România. La eveniment au participat Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), Nicolae Manolescu, preşedintele Uniuniii Scriitorilor din România (USR), Adrian Iorgulescu, presedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Laurenţiu Damian, preşedintele Uniunii Cineaştilor din România (UCIN), Viorica Curea, preşedintele Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), şi Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAP).

    Ion Caramitru a precizat la această conferinţă că, “din toate domeniile care domină existenţa economică şi instituţională a României, instituţiile culturale sunt ultimele care n-au fost racordate la indexări salariale sau celelalte drepturi care incumbă prin dezvoltarea democratică a societăţii”, precizând că, odată cu apariţia legii cu indemnizaţiile de merit şi a legii prin care se acordă 50% din valoarea pensiei în plus prin apartenenţa la uniunii, oameni săraci “sunt oarecum salvaţi”, acesta fiind unul dintre rosturile uniunilor.

    “Cultura română face servicii deosebit de importante pentru identitatea noastră naţională, dar, în aceeaşi măsură, înăuntru lucrul se pierde în neant. Dacă, înainte de ’89, cei care conduceau domeniul culturii erau nişte analfabeţi, în marea lor majoritate, astăzi, guvernele care s-au succedat – ba am mai făcut şi parte din ele unii dintre noi – sunt formate din indivizi cu studii înalte, cu masterate, cu meserii de vârf, toţi, mai mult sau mai puţin, parte a culturii universale, iar grija pentru cultură lasă de dorit. E un paradox care ar putea fi speculat de dumneavoastră: de ce înainte analfabeţii sprijineau cultura cât de cât şi astăzi «alfabeţii» nu se uită la ea”, a declarat Ion Caramitru.

    La rândul său, Nicolae Manolescu a declarat că, în prezent, “principala dificultate constă în faptul că nu există o subvenţie suficientă şi generală pentru cultură”.

    “Ne descurcăm, mai ales noi cei de la literatură şi plasticienii, ne descurcăm, oarecum, pe cont propriu, pentru că nu avem, de fapt, nici o subvenţie regulată. (…) Am avut, e adevărat, subvenţii, din când în când şi după multă bătaie de cap, din partea Ministerului Culturii – ceea ce e normal -, din partea Guvernului, foarte multe din partea autorităţilor locale (consilii judeţene şi primării). Dacă n-ar fi existat această mână de ajutor întinsă de către autorităţi centrale sau locale am fi tras de foarte multă vreme obloanele”, a spus Nicolae Manolescu, precizând că, în ultimii ani, USR nu a mai primit sponsorizări, de aceea este nevoie de această taxă de timbru, afiirmând, totodată, că “revistele, fără taxa de timbru, mor”.

    “Câtă vreme această taxă de timbru nu funcţionează, e nenorocire. Din păcate, ea n-a funcţionat sau a funcţionat foarte prost. După calculele noastre, 25% din ceea ce trebuia să vină sub forma taxei de timbru a venit cu adevărat. 75% n-a venit. Sunt sume pe care nu le-am încasat”, a spus preşedintele USR.

    Acesta a mai spus că au fost foarte puţine edituri care au plătit această taxă de timbru, printre care Humanitas (care a plătit jumătate din sumă), Polirom, iar alte edituri au plătit, pe o perioadă de patru ani, sume de 30, 70, 100 de lei.

    “Toţi pierdem dacă disputa asta se continuă la nesfârşit. N-am avut nicio clipă intenţia nici să provocăm această dispută, nici să scumpim cartea. Au fost fel şi fel de acuzaţii. (…) Este o dispută care, după părerea mea, n-are niciun sens. De ce să ne învrăjbim, la urma urmei? Să încercăm să ne înţelegem. Drept care, noi, care suntem principalii actori în această piesă (…), cădem de acord şi le propunem editorilor în această nouă lege pe care o vrem votată să rămână 2% procentul pe exemplar, (…) n-avem nicio pretenţe să plătiţi de la început nu ştiu ce sume, plătiţi taxa de timbru conform vânzărilor. Dorim însă să apară legea şi să găsim o modalitate de a ne înţelege între noi ca editurile să şi achite această obligaţie pe care o au, să nu mai avem iarăşi procese şi procese”, a spus Nicolae Manolescu.

    Înainte de această conferinţă, Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR) şi Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) au transmis că “luptă” împotriva “taxei pe cultură”, care, potrivit acestora, va avea un impact negativ asupra dezvoltării economice şi culturale.

    Federaţia Editorilor din România (FER), Asociaţia Producătorilor şi Organizatorilor de Spectacole (APOSR), Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), reprezentând agenţi economici ce activează în diverse domenii culturale, ca producători de carte, muzică, concerte şi spectacole, au atras atenţia asupra acestui proiect de lege aflat în faza finală de aprobare, propunerea legislativă 583/ 2014. Prin acest proiect se urmăreşte instituirea unei adevărate “taxe pe cultură” în folosul unor asociaţii de creatori, care va duce la scumpirea produselor culturale şi va fi resimţită şi suportată de plătitorul final, având impact negativ şi asupra dezvoltării economice şi culturale a activităţilor din industria de carte, muzică, divertisment, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    “În realitate, această «taxa pe cultură» are ca destinaţie aceste «uniuni de creatori», în esenţă entităţi private, care beneficiază de venituri din urma activităţii economice a unor alte entităţi private. Mai mult decât atât, proiectul de Lege prevede faptul că aceste entităţi dispun de veniturile din timbrul cultural după bunul plac, fără un scop precis şi fără criterii transparente şi, desigur, fără a contribui la produsul sau serviciul din urma căruia beneficiază de această taxă”, se arată într-un comunicatul transmis MEDIAFAX de FER, APOSR şi UPFR.

    Prezent la conferinţa de presă, Adrian Iorgulescu a declarat că timbrul “s-a născut ca o necesitate a culturii româneşti, nu a uniunilor de creatori, pentru a susţine proiecte şi programe ale culturii naţionale, întrucât statul nu are această capacitate de a finanţa proiecte şi programe pentru cultură”.

    “De aceea, am dorit împreună cu colegii mei să modificăm legea respectivă. Pentru că nu producea efecte. (…) Această lege nu a fost în măsură să producă sumele respective (…) şi atunci ne-am gândit la alte formule care să facă din această lege ineficientă una eficientă”.

    Reprezentanţii uniunilor de creatori au precizat că vor ca această dispută să înceteze şi să se ajungă la un numitor comun.

    Cei care nu sunt de acord cu acest proiect de lege susţin, printre altele, că timbrul literar este o măsură în afara economiei de piaţă, care nu contribuie la piaţă decât într-o mică măsură, nu sprijină şi nu reprezintă interesele celor pe care urmează să îi taxeze.

    “România se confruntă de câţiva ani cu un declin al pieţei de carte şi muzică, fie ea în formă fixată pe suport sau live/concertistic, iar o astfel de măsura legislativă va agrava o situaţie care şi în prezent este departe de a fi una măcar normală. Impunerea unei astfel de «taxe pe cultură» se reflectă direct în preţul final al produsului ori serviciului de cultură – fie carte, CD, DVD sau concert – ceea ce va îndepărta inevitabil o mare categorie de potenţiali cititori/ ascultători/ spectatori, în condiţiile în care nivelul de acces al publicului la cultură în România este deja printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană”, mai susţin reprezentanţii FER, APOSR şi UPFR.

    Şi editurile contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care ar avea drept consecinţă “creşterea fără precedent a nivelului de taxare” şi aplicarea pe fiecare carte a unui timbru, similar celui utilizat pentru ţigări şi băuturi alcoolice.

    Reprezentanţii uniunilor de creatori au precizat la conferinţa de presă de luni că nu va mai fi vorba despre un timbru fizic.

    Proiectul de lege prevede că, “în vederea susţinerii şi dezvoltării culturii naţionale în diversele ei forme de exprimare artistică: literatură, cinematografie, teatru, muzică, folclor, arte, plastice, arhitectură, divertisment, în scopul protejării şi conservării moştenirii culturale, dezvoltării creativităţii contemporane, promovării valorilor culturale, se instituie timbrul cultural”.

    Proiectul urmează să intre în dezbaterea Comisiei de cultură a Camerei Deputaţilor, care este în acest caz for decizional.

  • Cântăreţul spaniol Pablo Alboran va concerta, pe 27 mai, la Bucureşti

    Pablo Alboran este considerat un fenomen al muzicii spaniole, fiind cel mai bine vândut artist al ultimilor patru ani în Spania, Portugalia şi America Latină şi având 30 de discuri de platină câştigate în întreaga Europă la numai 25 de ani, după doar patru ani de carieră.

    Născut în 1989, la Malaga, muzicianul, cântăreţul şi compozitorul Pablo Alboran a fost pasionat de mic de muzică, a luat lecţii de pian, chitară clasică şi flamenco, iar la 12 ani a compus primele sale piese. După vârsta de 14 ani a dat reprezentaţii muzicale în cluburi şi baruri din Spania sub numele de “El Blanco Moreno” (Brunetul alb). De la lansarea primului său album, în 2011, Pablo Alboran a înregistrat succes după succes, câştigând peste 40 de premii internaţionale şi peste 30 de discuri de platină.

    A cântat cu Carminho şi Diana Navarro pe cel de-al doilea album al său, iar, înainte de lansarea primului său album, avea deja peste 40 de piese compuse.

    Pablo Alboran a avut parte, înainte de susţinerea producătorilor muzicali de la EMI Music, de susţinerea a milioane de fani din toată lumea pe YouTube, după ce a postat câteva piese compuse de el. Succesul l-a luat prin surprindere pe Alboran, care înainte de a-şi lansa primul album, era remarcat de artişti precum Ricky Martin şi Kelly Rowland de la Destiny’s Child.

    Primele sale două albume l-au menţinut timp de 70 de săptămâni pe primul loc în topul celor mai ascultaţi şi bine vânduţi artişti în Spania şi Portugalia. Cu 20 de discuri de platină în 2011, Alboran a fost declarat artistul anului în Spania, iar piesa “Solamente Tu” a devenit cea mai bine vândută piesă a anului 2011.

    Alboran a primit numeroase distincţii şi premii la cele mai respectate gale muzicale din ţările latine. În noiembrie 2012, a lansat cel de-al treilea album al său, “Tanto”, care a ajuns imediat după lansare pe primul loc în topurile muzicale din Spania câştigând în prima săptămână trei discuri de platină. Până în aprilie 2013, albumul “Tanto” a câştigat şapte discuri de platină în Spania şi Portugalia şi a stat timp de 15 săptămâni pe primul loc în topurile spaniole.

    După doar doi ani şi jumătate de carieră şi trei albume lansate, Pablo Alboran a vândut peste un milion de albume.

    Pablo Alboran va concerta în Bucureşti la invitaţia www.vreaubilet.ro. Biletele vor putea fi cumpărate începând de joi, de pe site-ul www.vreaubilet.ro, de la casa de bilete a Sălii Palatului şi de la standul Vreau Bilet din Unirea Shopping Center. www.VreauBilet.ro, organizatorul evenimentului, oferă fanilor artistului Pablo Alboran 20% reducere din preţul biletelor, dacă acestea vor fi achiziţionare în luna februarie.

    În plus, în perioada 1 – 8 martie, www.vreaubilet.ro lansează campania “Biletul cu inimioară” prin care le propune celor interesaţi o perioadă de achiziţionare a biletelor cu reducere de 20% la toate spectacolele organizate. Astfel ca biletele la concertele susţinute de Ray Wilson, Garou, Bond, Pablo Alboran şi Direcţia 5 vor putea fi cumpărate cu 20% reducere.

  • Noua cerere de încuviinţare a urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, APROBATĂ

    Deputaţii s-au pronunţat asupra acestei solitări prin vot secret cu bile.

    Camera Deputaţilor urmează să se pronunţe, de asemenea, asupra noii cereri DNA de arestare preventivă a deputatului Elena Udrea.

    Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, în 18 februarie, cererile DNA privind încuviinţarea urmăririi penale şi arestării preventive a Elenei Udrea.

    În intervenţia sa în plenul Camerei, deputatul Elena Udrea a declarat că ”multe din acuzaţiile care i se aduc sunt pur şi simplu minciuni ale unora care încearcă să scape de propriile probleme cu legea” şi că ”cei care fac denunţuri, pleacă acasă, iar cei care nu fac, stau în arest”.

    ”În urmă cu două săptămâni, aţi aprobat trei cereri de arestare preventivă şi una de reţinere. În total sapte capete de acuzare împotriva mea. La două săptămâni, iată că două din cereri de arestare au fost invalidate de judecătorii ÎCCJ, iar cea de-a treia, prezentată ca fiind foarte urgentă, nici măcar nu a fost folosită. În cele şapte capete de acuzare, ultimul complet a reţinut doar unul pentru care a dispus măsura arestului la domiciliu. Asta arată măsura a două lucururi: Este evident că sunt o ţintă, sunt vânată sistematic, iar faptul că există două cereri, astăzi, pe care dumneavoastră trebuie să le votaţi, reprezintă încă o dovadă în acest sens. În ritmul acesta, o să ne vedem din două în două săptămâni, până în 2016”, a spus Udrea.

     

  • Cîmpeanu: Avem 4.200 de profesori de religie titulari, cu contracte pe perioadă nedeterminată

    Ministrul a precizat că opţiunile părinţilor privind ora de religie vor fi centralizate până pe 6 martie, în condiţiile în care decizia Curţii Constituţionale, în urma căreia elevii care vor să participe la ora de religie, respectiv părinţii lor trebuie să facă cerere în acest sens, devine executorie pe 9 martie.

    Ulterior, vor fi căutate soluţii pentru organizarea claselor pe baza modificărilor aduse de Parlament Legii educaţiei.

    Întrebat dacă poate schimba procesul de învăţământ în cursul anului, mai ales că Legea educaţiei interzice acest lucru, ministrul a subliniat că decizia CC este executorie.

    “Ştiţi părerea mea, exprimată în câteva rânduri, şi anume că niciodată nu vom iniţia şi nu vom susţine schimbări pe parcursul anului şcolar. Decizia CC este executorie, ca orice astfel de document, devine executorie indiferent de părerile noastre personale sau instituţionale. Vom vedea ce decizii vom lua şi cum vom organiza ora de religie. Am primit tot felul de idei, de exemplu să plasăm ora de religie la începutul programului sau la sfârşitul acestuia”, a mai spus Cîmpenu.

    În plus, el a atras atenţia că în şcoli sunt 4.200 de profesori titulari angajaţi pe perioadă nedeterminată.

    “Din cei 6.000 de profesori de religie, 4.200 sunt profesori titulari care au contract pe perioadă nedeterminată. Ne putem trezi cu o sumedenie de procese pe dreptul muncii”, a spus Cîmpeanu.

    În Capitală sunt 450 de profesori de religie, dintre care peste 300 de titulari, a declarat pentru MEDIAFAX, inspectorul general şcolar Constantin Trăistaru.

    Tot în Capitală, din totalul celor 249.000 de elevi , aproape 225.000 fac ora de religie. Dintre aceştia din urmă, 98 la sută fac religie ortodoxă, restul aparţinând altor 18 culte recunoscute.

    Conducerea fiecărei unităţi de învăţământ va informa elevii şi părinţii despre faptul că până în 6 martie trebuie să-şi exprime opţiunea privind participarea la ora de religie, conform confesiunii proprii.

    Curtea Constituţională a decis, în 12 noiembrie 2014, că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie, prevăzută în Legea educaţiei, este neconstituţională, oficiali ai Curţii precizând că, urmare a hotărârii, o astfel de solicitare va trebui făcută doar de cei care vor să studieze disciplina.

    CC arăta, în motivarea deciziei, că oferta educaţională pentru această disciplină este de natură să afecteze libertatea de conştiinţă.

    Ministrul Educaţiei spunea, în 13 februarie, că elevii ar putea face solicitare pentru participarea la ora de religie o singură dată pe ciclu de învăţământ – primar, gimnazial şi liceal, excepţie făcând anul şcolar 2015-2016, când îşi vor exprima opţiunea indiferent de anul de studiu.

     

  • Trei tablouri pictate de Chris Brown, vândute la licitaţie pentru peste 60.000 de dolari

    Chris Brown, în vârstă de 25 de ani, a creat şapte opere de artă în colaborare cu artistul stradal Kai, în timpul unui eveniment organizat la Miami, Florida, iar trei tablouri au fost apoi trimise spre vânzare ca parte a licitaţiei din cadrul evenimentului Săptămâna Artei Urbane din Miami (Miami’s Urban Art Week), care a avut loc pe 16 februarie.

    De asemenea, ca parte a evenimentului de artă stradală, Chris Brown a decorat un automobil Porsche cu semnele grafice specifice produselor Louis Vuitton.

    Două dintre tablouri au fost vândute pentru 25.000 de dolari fiecare, iar cel de-al treilea a fost adjudecat pentru aproape 12.000 de dolari. Jumătate din banii obţinuţi vor fi donaţi în scopuri caritabile.

    La începutul lunii iunie 2014, Chris Brown a fost eliberat dintr-o închisoare din Los Angeles, unde a ispăşit o pedeapsă de 108 zile pentru încălcarea regimului de eliberare condiţionată în care fusese plasat după agresiunea comisă în 2009 asupra fostei sale iubite, cântăreaţa Rihanna.

    Chris Brown este autorul pieselor de succes “Kiss Kiss” şi “Run It”. Cel de-al cincilea album din cariera sa se intitulează “Fortune”, a fost lansat în 2012 şi i-a adus artistului american singurul său premiu Grammy din 12 nominalizări. În 2014 a lansat un nou disc, “X”, iar pe 20 februarie 2015 a lansat albumul “Fan of a Fan: The Album”, în colaborare cu artistul Tyga.

  • O pastilă care ar putea contribui la depistarea cancerului, creată de cercetătorii americani

    Cercetătorii americani lucrează de mulţi ani la dezvoltarea unei pastile care ar putea să determine celulele canceroase să elibereze anumite proteine în fluxul sangvin, informează dailymail.co.uk.

    În teorie, acele proteine ar putea fi detectate apoi cu ajutorul unui test sangvin rapid şi uşor de efectuat. Savanţii americani speră că noua pastilă va deţine un grad de sensibilitate suficient de ridicat pentru a funcţiona chiar şi asupra cancerelor aflate în stadii incipiente.

    Studiul cercetătorilor americani, coordonat de John Ronald şi Sanjiv Gambhir, a fost publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

    În urmă cu doi ani, cercetătorii au prezentat rezultatele preliminare ale studiului lor la Congresul mondial de imagistică moleculară.

    Noul test ar putea să detecteze celulele canceroase eliberate de tumori în fluxul sangvin.

    Savanţii ştiu că aceste celule singulare se află în sângele pacienţilor bolnavi de cancer, însă volumele lor sunt atât de mici încât, până acum, detectarea lor a fost imposibilă.

    Invenţia savanţilor de la Universitatea Stanford constă în administrarea pacienţilor unui medicament care conţine fragmente circulare de ADN, care pătrund în celulele tumorale.

    Acele fragmente de ADN – denumite “minicercuri” – determină celulele canceroase să secrete o proteină specifică în sânge.

    La conferinţa din 2013, autorii invenţiei au declarat: “Am dezvoltat minicercuri (de ADN) care vizează în mod specific tumorile, care le determină pe acestea să secrete fosfatază alcalină sau luciferază luminoscentă (proteină), validând astfel procedeul de detectare a tumorilor”.

    “Acestea pot fi detectate printr-un ser specific şi prin teste de imagistică non-invazive, pentru a separa pacienţii purtători de tumori de cei care sunt sănătoşi. Metoda noastră are o aplicabilitate largă în multe populaţii de pacienţi şi pentru mai multe tipuri de tumori”, au adăugat autorii descoperirii.

    Noua pilulă ar putea fi recomandată în curând tuturor persoanelor care fac parte din categoriile ce prezintă riscul de a dezvolta cancer.

  • Contractul pentru internet în şcoli a fost câştigat de asocierea Omnilogic-Avitech-Romtelecom

    “Contractul a fost câştigat de Omnilogic la finele lunii noiembrie 2013, în consorţiu cu Avitech Co. şi Romtelecom. Avitech Co. a furnizat o serie de produse IT, iar Romtelecom a conectat şcolile la Internet. În acest contract, Omnilogic nu a avut nicio relaţie comercială cu 2K Telecom, nu a fost subcontractorul nostru. Nu ştiu dacă Avitech sau Romtelecom (în prezent Telekom România Communications – n.r.) au avut relaţii contractuale cu 2K Telecom”, a afirmat Marin.

    Programul “Internet în şcoala ta. Conectarea la internet broadband a unităţilor şcolare din zona rurală şi mic urbană” a fost semnat în data de 2 decembrie 2013, la Ministerul Educaţiei.

    Contractul are o valoare de 119.840.458 de lei, fără TVA, o perioadă de implementare de şase luni şi una de mentenanţă de cinci luni.

    Proiectul prevede conectarea a 2.446 de şcoli la internet.

    Procurorii DNA au efectuat percheziţii, luni, la două firme din Voluntari, judeţul Ilfov, dintre care una aparţine fratelui deputatului Sebastian Ghiţă, într-un dosar privind o licitaţie a Ministerului Educaţiei din 2013, pentru un proiect cu fonduri europene, în valoare de 33 de milioane de euro.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) fac percheziţii la sediile SC 2K Telecom SRL, care aparţine lui Alexandru Ghiţă, fratele deputatului Sebastian Ghiţă, şi la SC Avitech Co. SRL, ambele din oraşul Voluntari.

    Percheziţiile au loc într-un dosar în care se fac cercetări în legătură cu o licitaţie a Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului, din 2013, pentru proiectul “Internet în şcoala ta”, finanţat integral din fonduri europene, valoarea proiectului fiind de 33 de milioane de euro, au precizat sursele citate.

    DNA arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează “suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, comise în anul 2013, în legătură cu licitaţia organizată de Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului pentru proiectul «Internet în şcoala ta», finanţat integral din fonduri europene”.

    În acest dosar, procurorii fac percheziţii la două adrese din Bucureşti şi judeţul Ilfov, reprezentând sediile unor societăţi comerciale, a precizat DNA.

    Procurorii sunt sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Mihnea Costoiu, care în acea perioadă era ministru delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Dezvoltare Tehnologică, declara că, după conectarea a 2.446 de şcoli la internet, de acest serviciu ar urma să beneficieze, alte 7.000, în cadrul unui proiect sectorial derulat în perioada 2014-2020.

    La sfârşitul lunii martie 2013, erau depuse oferte pentru acest program din partea consorţiilor formate din Asesoft International şi Orange România, respectiv Omnilogic, Avitech Co. şi Romtelecom.

    Firma 2K Telecom este controlată de Alexandru Ghiţă – 67,12%, Vasile Domente – 8,05% (unchiul lui Sebastian Ghiţă) şi Vasile Radu – 24,83%.

    Numele firmei apare şi în raportul Curţii de Conturi pe anul 2013, publicat recent, în care se arată că au fost constatate nereguli privind condiţiile în care reprezentanţii MAI au semnat un contract cu 2K Telecom SRL pentru realizarea sistemului call center (reţeaua voce-date din cadrul Centrului de Contact).

    Specialiştii susţin că, la data efectuării misiunii de audit, sistemul call center nu era funcţional, deşi contractul a fost încheiat la data de 16.10.2009, cu o durată iniţială de 26 de luni.

    Perioada a fost modificată prin 11 acte adiţionale până la data de 31 decembrie 2014, perioada mare de derulare a contractui având ca efect “uzura morală a echipamentelor şi a soluţiilor software alese, situaţie care generează cheltuieli suplimentare de upgradare”.

    În acelaşi timp, Curtea de Conturi a atras atenţia cu privire la faptul că prin contract au fost incluse servicii de mentenanţă, garanţie şi suport în valoare de 432.000 de lei cu TVA, contrar legii privind vânzarea produselor şi garanţiilor asociate acestora, unde se prevede gratuitatea garanţiei acordate.