BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Fostul ministru Cristian David, plasat în arest la domiciliu

    Decizia este definitivă, astfel că fostul ministru părăseşte arestul preventiv în care se află din 22 ianuarie.

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au decis, şi pe 17 martie, să înlocuiască măsura arestului preventiv cu cel la domiciliu, în cazul lui David, decizia fiind contestată de procurori.

    Fostul ministru a fost arestat în 22 ianuarie în dosarul în care este acuzat că a primit 500.000 de euro pentru a interveni la prefectul de atunci al judeţului Buzău, Cristinel Bîgiu, în prezent preşedinte suspendat al Consiliului Judeţean Buzău, în vederea stabilirii dreptului de proprietate în cazul unui teren de 15 hectare din municipiu, de către Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.

    Procurorii au arătat că, în acest caz, mandatarul Adrian Mladin, care acţiona pentru Cecilia Viorica Ştirbulescu în vederea revendicării terenului de 15 hectare situat în municipiul Buzău, ar fi apelat la Valeriu Roger Niţescu, directorul de cabinet al lui Cristian David la Ministerul Internelor la data faptelor, pentru a-l pune în legătură cu prefectul Cristinel Bîgiu, în condiţiile în care dosarul de revendicare era tergiversat. Niţescu i-ar fi spus atunci lui Mladin că nu îl cunoaşte pe prefect, dar că ar putea să intervină Cristian David la Bîgiu.

    “Ulterior, având confirmarea dată de Niţescu Valeriu Roger cu privire la intervenţia ministrului internelor şi reformei administrative, numitul Mladin Adrian s-a prezentat la Instituţia Prefectului judeţul Buzău, unde a luat legătura cu Bîgiu Marian Cristinel, prezentându-i acestuia situaţia dosarului de revendicare. La data de 18.09.2007, în timp foarte scurt după realizarea intervenţiei, Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate pe numele persoanelor pentru care mandatarul a acţionat Ştirbulescu Cecilia Viorica asupra unei suprafeţe de teren de 15 hectare”, potrivit procurorilor.

    Niţescu ar fi cerut şi primit 1,1 milioane de euro de la Mladin, spunându-i acestuia că ministrul Cristian Davis a pretins 500.000 de euro pentru a interveni la prefect.

    În 1 februarie 2008, Niţescu şi Adrian Mladin au mers împreună la o bancă din centrul Capitalei, de unde Mladin a scos 500.000 de euro. Ulterior, cei doi au mers la sediul Ministerului Internelor, unde Niţescu i-a dat lui Cristian David cei 500.000 de euro, susţin procurorii.

    În documentele procurorilor se mai arată că, în 2007, la solicitarea lui Cristian David, Cristinel Bîgiu s-ar fi întâlnit cu Adrian Mladin, pentru a-l ajuta cu eliberarea unor titluri de proprietate. La acea întâlnire, Bîgiu i-ar fi spus că este vorba de o speţă dificilă şi, având în vedere că terenul se află în intravilanul oraşului Buzău, sunt multe persoane care “se bat pe el”.

    “Înţelegând sensul cuvintelor şi pentru a lămuri toate aspectele ce decurgeau din acestea, Mladin Adrian i-a solicitat numitului Bîgiu Cristinel o întâlnire privată. Aceasta a avut loc într-o cafenea din Buzău, ocazie cu care a fost prezentat numitul Doloiu Gheorghe, ca fiind persoana de contact pe viitor pentru rezolvarea tuturor aspectelor”, au arătat procurorii.

    Cristian David a fost denunţat în 2014, iar DNA a cerut, în 10 noiembrie, aviz de la preşedinte pentru urmărirea penală a fostului ministru al Internelor, pentru luare de mită. În 19 noiembrie 2014, Traian Băsescu, şeful statului la acea dată, anunţa că a dat avizul pentru începerea urmăririi penale pe numele lui Cristian David, precizând că decizia nu înseamnă că acesta este vinovat, dar va merge în faţa procurorilor pentru clarificări.

    Într-un alt dosar, DNA anunţa, în 5 martie 2014, că David, la data faptelor având funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, este urmărit penal pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii, care ar fi fost făcute pentru a justifica 60.000 de euro.

    În 26 februarie 2014, Cristian David şi-a dat demisia din funcţia de ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, alături de ceilalţi miniştri liberali din Guvern. În aceeaşi zi, după ce DNA a cerut aviz pentru urmărirea sa, Cristian David a demisionat şi din calitatea de membru al PNL, spunând că a luat această decizie pentru a nu afecta imaginea partidului urmare a acuzaţiilor procurorilor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, care a fost prefect din ianuarie 2005 până în mai 2007, apoi senator, în mandatul 2008-2012, a fost suspendat din funcţie, în decembrie 2014, după ce a fost arestat preventiv pentru luare de mită.

    Cristinel Bîgiu şi finul acestuia, Florin Colgiu, acuzaţi de luare de mită, respectiv complicitate la această infracţiune, au fost arestaţi în 7 decembrie 2014, de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Bîgiu este urmărit penal pentru că ar fi cerut şi primit bani în schimbul unor contracte pe bani publici.

  • Simona Halep, în finală la Indian Wells după ce Serena Williams s-a retras înaintea semifinalei. Adversara româncei în ultimul act al competiţiei

    Simona Halep va juca a doua finală din carieră la o competiţie Premier Mandatory, după ce a ajuns în ultimul act la ediţia de anul trecut a turneului de la Madrid, fiind învinsă atunci de Maria Şarapova. Dacă se va impune la Indian Wells, Halep va câştiga cel mai important turneu din carieră.

    Românca o va întâlni în ultimul act al competiţiei pe jucătoarea sârbă Jelena Jankovici, locul 21 WTA şi cap de serie numărul 18, care a învins-o, vineri, cu scorul de 3-6, 6-3, 6-1, pe sportiva germană Sabine Lisicki, locul 30 WTA şi cap de serie numărul 24, calificându-se în finala turneului de la Indian Wells.

    Halep şi Jankovici s-a mai întâlnit de patru ori până în prezent, iar românca a câştigat ultimele trei partide, toate meciurile lor disputându-se în trei seturi. Ultima lor întâlnire a avut loc în optimile de finală ale ediţiei 2014 a Australian Open, când Halep a câştigat cu scorul de 6-4, 2-6, 6-0. Tot sportiva din Constanţa a câştigat şi meciul din sferturile de finală ale turneului de la Roma, din 2013, cu scorul de 4-6, 6-0, 7-5, precum şi pe cel din turul întâi al turneului de la Bruxelles, din 2012, cu scorul de 6-2, 3-6, 7-6 (3).

    Singurul succes al jucătoarei sârbe în vârstă de 30 de ani a fost înregistrat în 2010, în turul întâi al US Open, scor 6-4, 4-6, 7-5.

    Finala de la Indian Wells va avea loc duminică.

    Calificarea în finală este recomensată la Indian Wells cu un premiu de 439.420 de dolari şi 650 de puncte WTA. Învingătoarea va primi 900.400 de dolari şi 1.000 de puncte WTA.

    La ediţia precedentă a turneului californian, Simona Halep a fost eliminată în semifinale.

  • Simona Halep, în finală la Indian Wells după ce Serena Williams s-a retras înaintea semifinalei. Adversara româncei în ultimul act al competiţiei

    Simona Halep va juca a doua finală din carieră la o competiţie Premier Mandatory, după ce a ajuns în ultimul act la ediţia de anul trecut a turneului de la Madrid, fiind învinsă atunci de Maria Şarapova. Dacă se va impune la Indian Wells, Halep va câştiga cel mai important turneu din carieră.

    Românca o va întâlni în ultimul act al competiţiei pe jucătoarea sârbă Jelena Jankovici, locul 21 WTA şi cap de serie numărul 18, care a învins-o, vineri, cu scorul de 3-6, 6-3, 6-1, pe sportiva germană Sabine Lisicki, locul 30 WTA şi cap de serie numărul 24, calificându-se în finala turneului de la Indian Wells.

    Halep şi Jankovici s-a mai întâlnit de patru ori până în prezent, iar românca a câştigat ultimele trei partide, toate meciurile lor disputându-se în trei seturi. Ultima lor întâlnire a avut loc în optimile de finală ale ediţiei 2014 a Australian Open, când Halep a câştigat cu scorul de 6-4, 2-6, 6-0. Tot sportiva din Constanţa a câştigat şi meciul din sferturile de finală ale turneului de la Roma, din 2013, cu scorul de 4-6, 6-0, 7-5, precum şi pe cel din turul întâi al turneului de la Bruxelles, din 2012, cu scorul de 6-2, 3-6, 7-6 (3).

    Singurul succes al jucătoarei sârbe în vârstă de 30 de ani a fost înregistrat în 2010, în turul întâi al US Open, scor 6-4, 4-6, 7-5.

    Finala de la Indian Wells va avea loc duminică.

    Calificarea în finală este recomensată la Indian Wells cu un premiu de 439.420 de dolari şi 650 de puncte WTA. Învingătoarea va primi 900.400 de dolari şi 1.000 de puncte WTA.

    La ediţia precedentă a turneului californian, Simona Halep a fost eliminată în semifinale.

  • Părinţii credeau că pleacă în fiecare zi la serviciu, dar ea construia în secret un imperiu de 10 milioane de dolari

     

    Povestea de succes a tinerei Jane Lu, din Australia, a început ca multe alte poveşti: dimineaţa se îmbrăca formal, pentru serviciu, îşi lua la revedere de la părinţi şi pleca spre locul de muncă, relatează dailymail.co.uk.

    Singura diferenţa este că Jane Lu nu avea un birou la care să ajungă, un job cu titlu complicat sau un şef căruia să îi raporteze. Lu a ţinut ascuns de părinţii ei întregul plan de afaceri, crezând că aceştia nu vor fi de acord cu ideea de a porni un business pe cont propriu. Tânără mergea în fiecare zi la o cafenea din centru, deschidea laptop-ul şi contacta diverse companii, organiza evenimente şi punea bazele unei afaceri de milioane de dolari.

    Compania tinerei, ShowPo.com, a generat venituri de peste 10 milioane de dolari în 2014. Ea distribuie haine în 45 de ţări, are 420.000 de fani pe Instagram şi aproape 500.000 pe Facebook. Jane Lu consideră că mare parte a succesului său se datorează modului în care a desfăşurat campaniile de social media.

    Chiar dacă recunoaşte că şi-a minţit pentru o bună perioadă de timp părinţii, Lu spune că aceştia sunt extrem de mândri de felul în care ea a gestionat businessul. “În primă fază nu le-a venit să creadă cât curaj am avut”, povesteşte Lu celor de la dailymail.co.uk.
    ShowPo.com are în momentul de faţă zece angajaţi, iar Jane Lu spune că cel mai important lucru este că poate face zi de zi lucrurile care îi plac. Cât despre lansarea unui business, Jane Lu crede că cea mai mare problemă a tinerilor este teama de eşec: “Merită să-ţi asumi acest risc şi este extrem de important să fii întotdeauna sincer. Nu trebuie să laşi o afacere să te schimbe”, a mai spus Lu.

  • Harrison Ford, narator al unui documentar despre aviaţie

    Starul hollywoodian se află încă în spital unde primeşte tratament medical de specialitate pentru rănile suferite pe 5 martie, atunci când avionul său – un model folosit în Al Doilea Război Mondial – a efectuat o aterizare de urgenţă la scurt timp după ce decolase de pe Aeroportul Municipal din Santa Monica.

    Joi, directorii de la National Geographic Studios au anunţat că Harrison Ford şi-a dat acordul pentru a deveni naratorul filmului documentar “Living in the Age of Airplanes”.

    Documentarul va detalia istoria aviaţiei şi felul în care ea a schimbat lumea în ultimul secol. Cineaştii americani au utilizat pentru acest film o serie de imagini realizate din aer, din 18 ţări aflate pe toate cele şapte continente.

    Filmul va avea premiera pe 8 aprilie la Smithsonian’s National Air and Space Museum din Washington şi va fi difuzat apoi în mai multe cinematografe americane începând din 10 aprilie.

    Cunoscut pentru rolurile din seriile “Indiana Jones” şi “Războiul Stelelor”, Harrison Ford a declarat în trecut că preferă ca publicul să-şi amintească de el pentru roluri precum cele din “Martorul” – care i-a adus singura nominalizare la premiul Oscar pentru rol principal – şi “The Mosquito Coast”, cu Helen Mirren şi River Phoenix, două filme de Peter Weir. Ford a mai jucat în filme precum “Sabrina”, în regia celebrului Sydney Pollack, şi “Imigranţii/ Crossing Over”, în regia lui Wayne Kramer.

     

  • Harrison Ford, narator al unui documentar despre aviaţie

    Starul hollywoodian se află încă în spital unde primeşte tratament medical de specialitate pentru rănile suferite pe 5 martie, atunci când avionul său – un model folosit în Al Doilea Război Mondial – a efectuat o aterizare de urgenţă la scurt timp după ce decolase de pe Aeroportul Municipal din Santa Monica.

    Joi, directorii de la National Geographic Studios au anunţat că Harrison Ford şi-a dat acordul pentru a deveni naratorul filmului documentar “Living in the Age of Airplanes”.

    Documentarul va detalia istoria aviaţiei şi felul în care ea a schimbat lumea în ultimul secol. Cineaştii americani au utilizat pentru acest film o serie de imagini realizate din aer, din 18 ţări aflate pe toate cele şapte continente.

    Filmul va avea premiera pe 8 aprilie la Smithsonian’s National Air and Space Museum din Washington şi va fi difuzat apoi în mai multe cinematografe americane începând din 10 aprilie.

    Cunoscut pentru rolurile din seriile “Indiana Jones” şi “Războiul Stelelor”, Harrison Ford a declarat în trecut că preferă ca publicul să-şi amintească de el pentru roluri precum cele din “Martorul” – care i-a adus singura nominalizare la premiul Oscar pentru rol principal – şi “The Mosquito Coast”, cu Helen Mirren şi River Phoenix, două filme de Peter Weir. Ford a mai jucat în filme precum “Sabrina”, în regia celebrului Sydney Pollack, şi “Imigranţii/ Crossing Over”, în regia lui Wayne Kramer.

     

  • Tronul de Fier din “Urzeala tronurilor” revine în România la East European Comic Con

    Prin această iniţiativă, HBO România oferă fanilor serialului şansa de a se fotografia în postura de rege sau regină a universului “Game of Thrones”, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    “Game of Thrones” este cel mai de succes serial al ultimilor ani, produs şi difuzat de televiziunea HBO, şi este adaptat după seria de cărţi “A Song of Ice and Fire”, a autorului George R.R. Martin. Premiera celui de-al cincilea sezon al acestui serial va avea loc în România simultan cu cea din Statele Unite ale Americii pe data de 12 aprilie, la HBO şi pe HBO GO, primul episod fiind disponibil fără abonament.

    “Game of Thrones” va fi reprezentat la Comic Con nu doar prin Tronul de Fier, ci şi prin intermediul actorului Kristian Nairn, care interpretează în acest serial rolul lui Hodor.

    Tronul de Fier din serialul “Urzeala tronurilor” a mai fost adus la Bucureşti de HBO şi la ediţia de anul trecut a East European Comic Con.

    East European Comic Con este cel mai mare eveniment destinat pasionaţilor de jocuri, filme, seriale, benzi desenate din Europa de Est, având ca sursă de inspiraţie mult apreciatul Comic Con de la San Diego.

    Printre invitaţii de seamă se numară actorii veniţi special de la Hollywood pentru publicul din România: Manu Bennett (Crixus din “Spartacus”), Robert Knepper (T-bag din “Prison Break”), Osric Chau (Kevin Tran din “Supernatural”), Dan Starkey (Strax din “Dr. Who”) şi Kristian Nairn (Hodor din “Game of Thrones”).

    În perioada 8 – 10 mai, Romexpo se va transforma într-o lume magică, a serialelor, filmelor, jocurilor video, unde bariera dintre fani şi actori internaţionali, artişti grafici şi celebrităţi din mediul online se ridică, oferind un cadru unic pentru interacţiuni directe şi pentru amintiri de neuitat.

    Aleea artiştilor, zona de gaming şi de boardgames, recuzita de film, patru actori, trei scene (una principală, una destinată discuţiilor cu artişti şi creatori de conţinuturi pe YouTube şi una de competiţii de gaming) sunt câteva dintre atracţiile pregătite de organizatorii East European Comic Con.

    Biletele pot fi achiziţionate din reţelele Eventim şi My Ticket, la preţul de 64 de lei, iar în ultima săptămână costul va fi de 79 de lei.

    East European Comic Con este organizat de Asociaţia Culturală Kesenai şi Kickoff Events.

     

  • Bănicioiu: Începe construcţia a trei spitale regionale, la Iaşi, Craiova, Cluj, o premieră după 1989

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a prezentat vineri, la un eveniment din cadrul Consiliului Naţional al PSD, unele dintre proiectele pe care le va lansa MS în 2015, cele pe care le are în vedere cu sprijin european, dar şi realizările din 2014.

    “Cine munceşte mai mult şi mai bine, va fi mai bine plătit, de aceea una dintre legile pe care le vom introduce în acest an este legea veniturilor personalului medical. Această lege va permite doctorilor să utilizeze infrastructura spitalelor publice, contra cost, asta şi în beneficiul spitalului, al doctorului şi al pacientului. Tot din acest an, mai exact din 1 mai, va începe să funcţioneze cardul de sănătate, care a fost distribuit asiguraţilor în 2014, prin Poşta Română. Acesta va permite controlul fondurilor din sistemul de sănătate, reducerea fraudelor, cu beneficiu direct şi pentru pacienţi. Cititoarele de card au un preţ modic, de la 60 de lei”, a spus Bănicioiu.

    Ministrul Sănătăţii a vorbit şi despre un alt act normativ nou, Legea malpraxisului, care va permite soluţionarea, dar şi responsabilizarea medicilor.

    “Dar două proiecte sunt premiere pentru sistemul naţional românesc: lansarea unui program naţional de radioterapie, în cadrul căruia vor fi construite între trei şi cinci unităţi noi în ţară, cu sprijinul Băncii Mondiale, şi începerea construcţiei, pentru prima dată din 1989, a trei spitale regionale, la Iaşi, Craiova şi Cluj”, a mai spus Bănicioiu.

    Ministrul a amintit şi de obligativitatea producătorilor de a respecta Ordinul 75 din 2009, precizând că preţurile medicamentelor vor scădea cu 20-30 la sută.

    “Aceste reduceri vor face economii de sute de milioane de euro pentru tratamente inovatoare, ca tripla terapie pentru pacienţii infectaţi cu virusul C, care va intra pe piaţă după Paşti”, a adăugat Bănicioiu.

    Ministrul Sănătăţii a prezentat şi unele dintre proiectele europene pentru dezvoltarea sistemului medical.

    “Aş vrea să spun că avem proiecte importante cu bani europeni, cum ar fi crearea Centrului Naţional de Stroke, la Cluj, dar şi la Spitalul Militar şi Spitalul Elias din Bucureşti. La acesta se adaugă dotarea a 70 de maternităţi cu aparate necesare screening-ului auditiv şi instruirea personalului medical din 150 de maternităţi, instruirea personalului implicat în cazurile de oncologie pediatrică, achiziţia şi instruirea personalului pentru ecografie articulaţii din domeniul neonatologic, cât şi proiectul de cardiologie pediatrică”, a mai spus ministerul Sănătăţii.

    Tot din bani europeni vor fi luate şi 17 angiografe, iar dezvoltarea Radioterapiei va beneficia de finanţare prin Banca Mondială, cu sprijinul Comisiei Europene pe partea de instruire de personal, a adăugat Bănicioiu.

    Legat de reuşitele din 2014, ministrul a subliniat reluarea plăţii bureslor pentru rezidenţi , ceea ce îi va încuraja pe tinerii medici să rămână în ţară, majorarea salariilor cu până la 100 de lei pentru tot sistemul medical , dar şi deblocarea a 3.500 de posturi din sistem.

    “Aş vrea să mai vorbesc despre faptul că, în 2014, România s-a aflat pe primul loc la creşterea procedurilor de transplant şi la numărul de donatori din Europa. De asemenea, au fost redeschise 26 de spitale, printre care la Bicaz, Târgu Frumos, Urlaţi, Buftea, din cele 69 închise de guvernul Boc. Actualizarea listei cu 40 de noi medicamente, după şapte ani, medicamente inovatoare pentru forme grave ale unor boli, pentru diabet, HIV, cancer. Tot în 2014 am lansat programul de acţiuni prioritare pentru pacientul critic, iar spitalele din România au acum tot ce le trebuie, stenturi, aparate, pentru toate urgenţele internate. Astfel, dacă, în 2009, România se situa pe ultimele două locuri în Europa la prevenirea mortalităţii intraspitaliceşti prin boli cardice, în prezent, prin introducerea acestor programe, ne plasăm undeva la mijlocul clasamentului, iar în centrele de excelenţă în infarct miocardic acut, în partea superioară a acestuia”, a mai spus Bănicioiu.

    Ministrul a mai spus că în 2014 a fost lansat şi tratamentul pentru leucemii acute. De asemenea, au fost continuate programele de prevenţie a cancerului de col uterin, dar şi operaţiile estetice de reconstrucţie pentru pacientele cu cancer la sân.

    “Trebuie să amintesc inaugurarea, modernizarea a şapte maternităţi noi, la Iaşi, Bistriţa, Botoşani, Ploieşti, Giurgiu, Oneşti şi Târgu Mureş, iar în 2015 vor fi inaugurate alte şase, la Braşov, Brăila, Sibiu, Cluj şi Bucureşti – la Spitalul “Sfântul Pantelimon şi Spitalul Universitar”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

  • Cel puţin 120 de morţi în atentate care au vizat moschei din capitala Yemenului

    Explozii puternice au avut loc în moscheile Al Badr şi Al Hashoosh din Sanaa, frecventate de membri ai confesiunii de tip şiit zaidi, în principal de rebeli etnici huthi, care deţin controlul asupra capitalei Yemenului şi care au forţat plecarea preşedintelui Abdu Rabu Mansour Hadi, informează CNN.

    Printre persoanele ucise figurează clericul Murtatha Al Mahathwari, membru al etniei huthi, a relatat agenţia Saba.

    Imagini difuzate de Reuters surprind scoaterea cadavrelor victimelor din una dintre moschei.

    Atentatele nu au fost revendicate deocamdată, dar probabil au fost comise de organizaţia Al-Qaida în Peninsula Arabia.

    O altă explozie a avut loc vineri în oraşul yemenit Saada, situat la 180 de kilometri nord-est de capitală, provocând moartea a două persoane.

  • Sute de curse aeriene, anulate în Italia din cauza unei greve a personalului aeroportuar

    Pe Aeroportul Fiumicino din Roma au fost anulate peste 200 de zboruri, dintre care 80 sunt ale companiei aeriene de stat Alitalia.

    Pe Aeroportul Ciampino din Roma au fost anulate şapte curse aeriene ale companiei Ryanair.

    Cursele intercontinentale din aeroporturile Roma Fiumicino şi Milano Malpensa nu sunt afectate.

    Companiile afectate de grevă sunt Alitalia, Air France, British Airways, KLM, SwissAir, Austrian Airlines, Easy Jet, Air Baltic, Etihad şi Ryanair.