BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Prima condamnare în dosarul Dieselgate: Fostul şef Audi, Rupert Stadler, primeşte o sentinţă de 1 an şi 9 luni de închisoare cu suspendare împreună cu o amendă de peste 1 milion de euro

    Fostul şef Audi, Rupert Stadler, a fost condamnat marţi la închisoare cu suspendare pe o perioadă de un an şi nouă luni de către un tribunal din München pentru fraudă în timpul scandalului Dieselgate din 2015, devenind primul fost oficial Volkswagen care este condamnat în acest caz, titrează CNBC.

    Totodată, acesta a fost amendat cu 1,1 milioane de euro, bani care vor merge către trezoreria statului şi organizaţiile neguvernamentale, a arătat instanţa.

    Procesul lui Stadler, una dintre cele mai importante proceduri judiciare ca urmare a scandalului Dieselgate, este în desfăşurare din 2020.

    Grupul-mamă al Audi, Volkswagen, a recunoscut în 2015 că a utilizat software ilegal pentru a înşela testele de emisii. Stadler respinsese anterior acuzaţiile.

  • Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, avertizează că inflaţia din zona euro este încă prea mare. „Inflaţia din zona euro este prea mare şi va rămâne aşa pentru mult timp. Însă, natura luptei cu inflaţia se va schimba.”

    Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat marţi că inflaţia este prea mare şi că este încă devreme pentru ca BCE să declare victoria asupra creşterii preţurilor, scrie CNBC.

    Vorbind la ECB Forum on Central Banking organizat în Sintra, Portgulia, Christine Lagarde a explicat că „Inflaţia din zona euro este prea mare şi va rămâne aşa pentru mult timp. Însă, natura luptei cu inflaţia se va schimba.”

    „Această problemă a persistenţei este cauzată de faptul că inflaţia intră în economie în diferite faze, pe măsură ce agenţii economici încearcă să-şi paseze costurile unii altora.”

    BCE a început să majoreze ratele dobânzilor încă din iulie 2022, crescând dobânda cu peste 400 de puncte de bază până în acest moment. Jucătorii din piaţă consideră că Banca Centrală Europeană o să majoreze încă o dată dobânda la şedinţa din iulie, rămânând în expectativă pentru septembrie.

  • UE se implică într-un uriaş proiect rupt din filmele SF în lupta cu schimbările climatice: Uniunea Europeană este gata să coopereze într-un plan climatic care presupune intervenţii asupra vremii sau blocarea razelor solare. Experţii spun că riscurile sunt enorme

    Uniunea Europeană se va alătura unui efort internaţional pentru a evalua dacă intervenţiile la scară largă, cum ar fi devierea razelor solare sau modificarea tiparelor meteorologice ale Pământului, reprezintă opţiuni viabile pentru combaterea schimbărilor climatice, scrie Bloomberg.

    Blocul comunitar va anunţa miercuri un plan pentru evaluarea implicaţiilor de securitate ale unei planete care se încălzeşte rapid, cum ar fi potenţialul ca lipsa apei sau a alimentelor să declanşeze conflicte şi migraţie. O parte din această evaluare include studierea pericolelor potenţiale ale interacţionării cu atmosfera.

    ”Aceste tehnologii vin cu noi riscuri pentru oameni şi ecosisteme, în timp ce ar putea, de asemenea, să sporească dezechilibrele de putere între naţiuni, să declanşeze conflicte şi să ridice o multitudine de probleme etice, juridice, de guvernanţă şi politice„ arată un studiu.

    Angajarea în aceste cercetări împinge UE în dezbaterea dacă aşa-numita geoinginerie climatică este o ştiinţă solidă sau doar o distracţie ştiinţifico-fantastică cu implicaţii periculoase pentru planetă şi atmosfera sa. Blocul comunitar ar dori să asiste la discuţii internaţionale privind crearea de norme pentru acest sector nou-înfiinţat.

    Astfel de intervenţii pe scară largă au apărut în paralel cu progresele ştiinţifice şi cu îngrijorarea tot mai mare că naţiunile îşi nu vor reuşi să îndeplinească obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5C.

    Printre opţiunile potenţiale se numără injectarea de aerosoli stratosferici, care presupune creşterea concentraţiei de particule în atmosferă pentru a reduce cantitatea de lumină solară care ajunge la suprafaţa Pământului.

    Criticii spun că astfel de eforturi, în cel mai bun caz, distrag atenţia de la abordarea principalului factor declanşator al încălzirii globale: creşterea emisiilor.

     În cel mai rău caz, aceste intervenţii masive pot avea efecte secundare neprevăzute, cum ar fi modificarea modelelor vitale de ploaie şi a unor fenomene meteo necesare planetei.

  • Ţara din Europa care plăteşte scump lupta împotriva inflaţiei: Marea Britanie va intra în recesiune până la finalul anului pe măsură ce banca centrală majoreaza şi mai mult ratele pentru a calma creşterea preţurilor care face ravagii. Posibilitatea unei recesiuni grave este de asemenea pe masă

    Banca Angliei va împinge Marea Britanie în recesiune până la sfârşitul anului, în lupta sa pentru a reduce cea agresivă inflaţie din toate economiile din G7, scrie Bloomberg.

    Economiştii avertizează că preţul pe care Marea Britanie trebuie să-l plătească pentru a aduce sub control inflaţia este o recesiune uşoară dar de lungă durată, în contextul în care creşterea preţurilor ameninţă să atingă două cifre. Din 2021 şi  până în prezent Banca Angliei a lansat 13 runde consecutive de majorare a ratei dobânzii pentru a ameliora problema inflaţiei, însă nu există semne de redresare până acum.

    Economiştii Dan Hanson şi Ana Andrade se aşteaptă acum ca o recesiune de un an, care începe în trimestrul al patrulea, să coste puţin peste 1% din PIB.

    Acest scenariu presupune că BOE majorează ratele la 5,75% până în noiembrie, de la 5% în prezent. Cu toate acestea, pieţele monetare estimează aproape în totalitate un nivel de 6,25% până în decembrie, ceea ce ridică posibilitatea unei crize mult mai grave.

    „Riscul este ca datele să continue să se dovedească a fi insensibile la acţiunile BOE şi ratele dobânzilor să crească mai mult decât scenariul nostru de bază. Pe măsură ce costurile de împrumut trec peste 5%, credem că riscul unui şoc de stabilitate financiară creşte exponenţial”, sunt de părere cei doi economişti.

    Analiza sugerează că prim-ministrul Rishi Sunak ar putea lupta la următoarele alegeri pe fundalul unei economii în scădere , o creştere a şomajului şi o creştere a împrumuturilor neperformante, deoarece costurile creditelor ipotecare continuă să crească.

    Hanson şi Andrade se aşteaptă ca economia să crească cu doar 0,1% în acest an şi să se reducă cu 1% în 2024, o revizuire negativă bruscă faţă de creşterea de 0,3% estimată anterior.

    Chiar şi atunci, în condiţiile în care creşterea salariilor refuză să se diminueze şi energia mai ieftină va stimula veniturile gospodăriilor, inflaţia va încheia acest an cu puţin peste 5% – mai mult decât dublul ţintei de 2% şi în scădere modestă faţă de nivelul actual de 8,7%.

    Ca o ilustrare a forţei presiunilor subiacente asupra costurilor, inflaţia de bază – care a atins un maxim al ultimilor 31 de ani de 7,1% în luna mai, – este posibil să se situeze sub 6% doar la începutul anului 2024.

    „Ceea ce ar putea lipsi cu uşurinţă din această estimare este posibilitatea ca decalajele de la înăspririle anterioare să fie mai lungi decât am presupus sau ca ratele ridicate să creeze instabilitate financiară. În cazul în care oricare dintre aceste scenarii s-ar realiza, recesiunea ar fi semnificativ mai profundă”, au concluzionat economiştii.

  • Sondaj Mediafax.ro-ZF.ro-Aleph News: 78% dintre respondenţi spun că rebeliunea Wagner a fost o manevră, la înţelegere cu Putin

    Rezultatele sondajului Mediafax.ro-ZF.ro-Aleph News au fost prezentate şi analizate de jurnalişti luni seara, la Ştiu, la Aleph News.

    Adrian Sârbu: Românii au simţul ridicolului. Ziua de sâmbătă s-a încheiat într-un mod ridicol (…) adică să-ţi vină un fanfaron să spună că a rezolvat el treaba. Putin era puţin ocupat, ascuns (…), Medvedev a fugit şi de unde a fugit s-a apucat să dea un text conform scriptului: să vedeţi voi occidentalilor ce o să păţiţi cu Prigojin dacă l-aţi dat jos pe Putin. Sunt câteva lucruri care, pentru simţul critic al românului, sigur, obişnuit cu conspiraţii, nu au cum să nu-l ducă la decizia că a fost o cacealma.

    Bogdan Hofbauer: Toată această poveste este un cuvânt pe care doar ruşii îl puteau genera. O potemkiadă. (Potemkin a creat scenografii, cu oraşe bine aranjate)…. O fentă, o iluzie. Rusia ultimilor sute de ani cu asta se ocupă. Face mult scenariu, maskirovka, că aşa numesc ei aceste mascarade. Şi, evident, nu putem să nu ne gândim şi la chestia asta în cazul lui Wagner. Această grupare militară privată poartă numele celebrului compozitor Wagner şi ei vor să arate că se ocupă şi cu orchestrarea, că sunt o orchestră.

  • Adrian Sârbu: Lui Putin îi lipsea un Rasputin. L-a inventat, îl cheamă Prigojin

    “Cred că lui Putin îi lipsea un Rasputin. L-a descoperit, îl cheamă Prigojin. E cert (…) că singurul câştigător al zilei de sâmbătă e Putin. (..)

    Prigojin nu mai deranjează Rusia. Până vineri a deranjat. Şi unde e el plasat? Nu la Cannes sau la Antibes, unde stau, în general, oligarhii ruşi sau în Dubai. E plasat exact în Belarus de unde, (…) s-ar putea să apară un atac asupra Kievului. (…)

    Ce a câştigat Putin?

    Deci ăsta e un câştig pentru Putin. E vreun câştig pentru Ucraina? Nu. E vreun câştig pentru America? Nu. (…) Ce a câştigat Putin? A arătat pisica Occidentului. Nu mă vreţi pe mine? Vi-l dau pe Rasputin. Pune mâna pe butonul nuclear şi ăsta chiar apasă (…) Ce a mai câştigat Putin? L-a făcut pe dl. Biden să spună că nu e implicat (…)

    Este o declaraţie ridicolă pentru dl. Biden. (…) America, aş fi vrut să fii implicată şi aş fi vrut să-mi spui sâmbătă aşa: “Hai, vedeţi-vă de treabă că e o cacealma de weekend (…) Sau e pe bune. Prin urmare, planetă pregăteşte-te pentru că un Prigojin, să-i zicem noul Rasputin, va avea acces la butoane nucleare”.

    Pentru Putin nu există nicio limită

    Ce urmează? “Domnule Biden, eu, Putin, fricosul, speriatul (…) ţi-am făcut surpriza asta de sâmbătă. Nu vrei să spui că a fost o cacealma, nu vrei să spui nici că n-a fost cacealma. Spui că nu ne băgăm. Ok. Hai să vedem ce faci dacă se întâmplă ceva cu un reactor de la centrala Zaporoje, o scurgere radioactivă mică”.

    Pentru Putin nu există nicio limită (…) Trebuie să fim pregătiţi ca în fiecare zi să vină o surpriză neplăcută din Ucraina pentru toată lumea, poate mai puţin pentru ruşi.”

  • În perioada în care cei mai mulţi dintre români îşi doresc un loc de muncă la stat, o poliţistă a renunţat la meseria sa pentru a-şi urma visul. Ce a ajuns să facă acum

    Mădălina Dumitrescu a lucrat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne timp de nouă ani, ca ofiţer de poliţie. O carieră care ar părea că nu poate să devieze pe alte traiectorii a culminat însă cu ceea ce este astăzi Mădălina: cofetar şi administratorul propriului laborator cu deserturi artizanale – „mic, dar cu standarde ridicate”, după cum spune ea.

    Au pasionat-o mereu deserturile gourmet, din ingrediente naturale şi a vrut să creeze în Bucureşti un loc doar cu astfel de răsfăţuri. Reţetele prăjiturilor pe care le pune „pe raftul cu dulciuri” păstrează secretele prăjiturilor de acasă, dar sunt evidenţiate prin texturi şi arome împrumutate din bucătăriile franţuzeşti. „Am urmat mai multe cursuri de cofetărie, atât în România, la Bucureşti, cât şi în Spania, la Barcelona, dar, în general, cunoştinţele mele provin din multă practică şi pasiune, fiind o persoană autodidactă. Am învăţat multe secrete ale acestei profesii testând şi perfecţionându-mi reţetele după aparatura pe care o deţinem în laboratorul nostru şi după modul personal de lucru”, povesteşte fondatoarea Raftului cu Dulciuri.

    Geografic vorbind, laboaratorul se află în localitatea Samurcaşi din judeţul Dâmboviţa, la 20 de kilometri de Bucureşti, unde Mădălina coace şi decorează torturi şi prăjituri pentru evenimente în principal din Capitală. „Costurile înfiinţării de la zero a laboratorului au fost în jurul sumei de 50.000 de euro şi au presupus, totodată, un cost în stres şi timp care nu poate fi cuantificat.” Raftul cu Dulciuri are o activitate mai intensă începând cu luna mai şi până în luna octombrie, când, în cea mai mare parte, comenzile sunt pentru candy baruri şi torturi pentru evenimente personale şi corporate.

    Mădălina are doi angajaţi care îi sunt ajutoare şi nu vrea să scaleze afacerea mai mult deocamdată, din dorinţa de a putea produce deserturi bune în continuare. Găsirea forţei de muncă este totuşi o provocare. Anul trecut, cifra de afaceri pe care a realizat-o a fost de aproape 315.000 de lei, cu un profit de 58.000 de lei. „Deşi Raftul cu Dulciuri a fost înfiinţat în 2018, activitatea laboratorului a fost autorizată după jumătatea anului 2020. Lucrăm foarte mult în industria evenimentelor, care a fost destul de afectată de pandemie.”

    Pentru candy baruri, preţurile sunt calculate individual în funcţie de dorinţele clienţilor, de numărul de invitaţi, de tipurile de prăjituri solicitate, iar pentru torturi, de pildă, preţurile variază între 165 şi 220 de lei pe kilogram. „Cele mai mari provocări de până acum sunt legate de promovare şi de a ajunge la mai mulţi oameni care apreciază genul de produse oferite de Raftul cu Dulciuri. Nu ne facem planuri, trăim în prezent şi abordăm fiecare solicitare cu flexibilitate.” După ce a schimbat uniforma de ofiţer cu şorţul de cofetar, Mădălina a învăţat, printre altele, că activitatea de antreprenor implică (cel puţin la fel de) multă responsabilitate, dar şi stres, organizare şi puţin – prea puţin – timp liber. „Am învăţat că atunci când apari pe piaţă cu un business nu trebuie să te gândeşti doar la partea financiară. În mare parte trebuie să lucrezi din pasiune, pentru că banii nu vin foarte uşor la început, iar pasiunea îţi conferă răbdarea necesară pentru a ajunge acolo unde ţi-ai propus.” De asemenea, adaugă Mădălina, a învăţat că menţinerea clienţilor e una dintre regulile de aur, mai ales într-un business ca al ei, unde oamenii revin pentru amintirea gustului.   

    Pentru candy baruri, preţurile sunt calculate individual în funcţie de dorinţele clienţilor, de numărul de invitaţi, de tipurile de prăjituri solicitate, iar pentru torturi, de pildă, preţurile variază între 165 şi 220 de lei pe kilogram.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Kofi Ti – băuturi artizanale (Bucureşti)

    Fondator: Cosmin Pasnicu

    Investiţii: 50.000-60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 1,3 mil. lei (260.000 de euro)

    Prezenţă: România şi Bulgaria

    Teto – cafenea (Bucureşti)

    Fondatori: Dan Posea şi Medeea Piron

    Investiţii: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 250.000 de euro (şi cu alte divizii)

    Prezenţă: Cartierul Armenesc din Bucureşti

    Marie Nouvelle – brand de accesorii (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Tureanu

    Investiţie iniţială: 1.500 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: circa 370.000 de lei (74.000 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    We do wow events – organizare de evenimente (Bucureşti)

    Fondatoare: Carmen Ioniţă

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: peste 1 mil. euro

    Prezenţă: naţională

    Buntare – foodtruckuri (Bucureşti)

    Fondator: Andrei Cerbu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 2,5 mil. lei (500.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Bac: Vor fi punctate şi alte sinonime ale sintagmei „de bună seamă” decât cea cuprinsă în barem

    „Am văzut şi noi discuţiile din spaţiul public şi am discutat şi cu cei implicaţi în organizarea examenului. Pentru o corectură unitară, a fost transmisă o notă în toate centrele zonale de evaluare ce conţine clarificări referitoare la punctarea şi altor sinonime în afara cuvântului <desigur> care este menţionat în barem şi clarificări vizavi şi de modul în care se face evaluarea, aţi văzut că acolo erau punctaje asociate unor anumite elemente, în aşa fel încât toată lumea să urmeze acelaşi mod de corectură, să nu avem diferenţe”, a declarat Ligia Deca.

    Potrivit acesteia, nota a fost transmisă marţi dimineaţa „şi cred că va fi în avantajul elevilor să avem această abordare unitară”.

    „Cred că baremul de notare de multe ori lasă loc pentru interpretare şi este normal să fie aşa, mai ales la Limba română, însă acolo unde apar întrebări în spaţiul public şi discuţii legitime putem interveni cu clarificări, aşa cum s-a întâmplat acum”, a mai spus ministrul Educaţiei.

  • Trăim într-o ţară liberă şi toată lumea are dreptul de a avea o opinie”, spune, ironic, Marcel Ciolacu, după ce Dan Motreanu (PNL) a cerut ca premierul să-şi depună mandatul dacă eliminarea pensiilor parlamentare e respinsă la CCR

    „Categoric şi mă duc la CCR, pe urmă să decid şi în locul CCR, nu? Trăim într-o ţară liberă şi toată lumea are dreptul de a avea o opinie”, spune, ironic, Marcel Ciolacu, după ce Dan Motreanu (PNL) afirma că premierul ar trebui să îşi depună mandatul dacă proiectul care elimină pensiile speciale ale parlamentarilor e respins la CCR.

    „Am un program coerent de care mă voi ţine în fiecare zi”, adaugă premierul.

    Dan Motreanu a scris, luni, pe Facebook că Marcel Ciolacu ar trebui să îşi depună mandatul de premier dacă proiectul prin care pretinde că sunt eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor este respins de Curtea Constituţională.

    „Parlamentarii beneficiază astăzi de pensii speciale din cauza unei legi care a intrat în vigoare în 2015, printre semnatari aflându-se Marcel Ciolacu. În toţi aceşti ani, PNL a susţinut că toate pensiile trebuie calculate pe bază de contributivitate. Parlamentul a votat două proiecte ale PNL – privind anularea şi, ulterior, impozitarea tuturor pensiilor speciale, dar, din păcate, au fost respinse de CCR. Astăzi Marcel Ciolacu se bate cu pumnii în piept că ar fi eliminat pensiile speciale pentru parlamentari. De fapt, proiectul depus de Alfred Simonis (PSD) este în mod intenţionat neconstituţional. În mod incorect, Marcel Ciolacu acuză PNL de faptul că nu a eliminat pensiile speciale ale parlamentarilor”, afirma liberalul.

  • Cod galben de averse şi vânt în 12 judeţe

    Meteorologii au emis marţi o avertizare Cod galben de instabilitate atmosferică valabilă în 12 judeţe din ţară.

    Potrivit ANM, sunt vizate judeţele Botoşani, Suceava, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu Mare, Cluj, Sălaj, Bihor, Alba, Hunedoara, Arad şi Timiş.

    În aceste zone vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată. Aceasta se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului (cu rafale de 55-70 km/h), pe arii restrânse vijelii şi grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 20-25 l/mp şi izolat de peste 30-40 l/mp.

    Avertizarea este în vigoare de marţi de la ora 14.00 până miercuri la ora 3.00.