BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Germania introduce noi reguli în Armată despre bărbi şi coafuri

    Comisarul Bundestagului pentru afacerile militare, Henning Otte, a solicitat Ministerului Apărării din Germania să adopte cât mai curând posibil noi reguli care să reglementeze aspectul militarilor, potrivit Der Spiegel.

    Potrivit lui, normele actuale sunt învechite, iar o nouă instrucţiune nu a putut fi elaborată de mai bine de şapte ani, în ciuda solicitării instanţei de judecată de a revizui regulile încă din 2019.

    Otte a declarat că lipsa unor norme clare provoacă nemulţumire în rândul soldaţilor şi creează confuzie în serviciul de zi cu zi.

    El a subliniat că în armată este deosebit de important să existe cerinţe clare şi uniforme, care să ţină cont atât de sarcinile de serviciu, cât şi de drepturile personale ale militarilor.

    Motivul disputei a fost un caz judiciar iniţiat de un sergent major, care a cerut să li se permită bărbaţilor să poarte părul lung, la fel ca şi femeilor. Instanţa i-a respins plângerea sergentului major.

    „Soldaţii noştri aşteaptă o nouă bază juridică de mai bine de şapte ani”, declară Otte. „Faptul că membrii Bundeswehrului trebuie încă să respecte un regulament învechit provoacă resentimente tot mai mari şi este, în opinia mea, inacceptabil.”

    Comisarul Bundestagului pentru afacerile militare, Henning Otte, spune acum că regulile ar trebui să fie actualizate în termeni rezonabili.

    În Ministerul Apărării al Germaniei, s-a anunţat deja că noile instrucţiuni sunt în curs de elaborare, ceea ce generează tot felul de discuţii.

  • Premierul Belgiei cere mandat de la UE să rezolve el conflictul dintre Rusia şi Ucraina

    Belgia a cerut mandat de la UE să fie lăsată să negocieze cu Rusia o soluţionare a conflictului ucrainean.

    Prim-ministrul belgian Bart de Wever a cerut autorităţilor UE să obţină un mandat din partea statelor membre pentru a negocia cu Rusia soluţionarea conflictului din Ucraina: „Un acord cu Rusia pare a fi singura soluţie posibilă”.

    „Întrucât nu-l putem ameninţa (pe preşedintele rus Vladimir) Putin furnizând arme Ucrainei şi nu-l putem strangula economic fără sprijinul Statelor Unite, nu mai rămâne decât o singură cale: să încheiem o înţelegere”, a declarat el pentru ziarul belgian L’Echo.

    „Fără un mandat de negociere la Moscova, nu suntem la masa negocierilor unde americanii vor împinge Ucraina să accepte acordul. Şi vă pot spune deja că va fi un acord prost pentru noi”, a spus el.

    Mai mulţi lideri europeni, inclusiv preşedintele francez Emmanuel Macron, au încercat recent să reia contactele cu preşedintele rus Vladimir Putin, încercând să evite să-l lase pe preşedintele american Donald Trump să rezolve singur conflictul.

    Cu toate acestea, ministrul de externe al UE, Kaja Kallas, a declarat că blocul european trebuie mai întâi să ajungă la un acord cu privire la ce să aştepte de la Rusia înainte de a-l contacta direct pe Vladimir Putin.

    În februarie, Kallas a declarat că Europa ar trebui să formuleze „cereri maximaliste” şi să facă presiuni asupra Kremlinului pentru a face concesii, inclusiv pentru a accepta reduceri militare.

  • Donald Trump anunţă că trimite nave de război ca să deschidă Strâmtoarea Ormuz

    Într-un mesaj de ultimă oră, preşedintele SUA anunţă sâmbătă după amiază că SUA, împreună cu alte state, trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz pentru a deschide traficul navelor petroliere.

    „Multe ţări, în special cele afectate de încercarea Iranului de a închide strâmtoarea Ormuz, vor trimite nave de război, împreună cu Statele Unite ale Americii, pentru a menţine strâmtoarea deschisă şi în siguranţă.

    Am distrus deja 100% din capacitatea militară a Iranului, dar este uşor pentru ei să trimită o dronă sau două, să lanseze o mină sau să lanseze o rachetă de rază mică undeva de-a lungul sau în această cale navigabilă, indiferent cât de grav înfrânte ar fi.

    Sperăm că China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud, Marea Britanie şi alţii, care sunt afectaţi de această constrângere artificială, vor trimite nave în zonă, astfel încât strâmtoarea Ormuz să nu mai fie o ameninţare pentru o naţiune care a fost complet decapitată.

    Între timp, Statele Unite vor bombarda ţărmul şi vor trage încontinuu în afara apei bărcile şi navele iraniene. Într-un fel sau altul, vom avea în curând Strâmtoarea Ormuz DESCHISĂ, ÎN SIGURANŢĂ şi LIBERĂ!

    Preşedintele DONALD J. TRUMP”, a anunţat Trump pe Truth Social.

    De la începutul războiului traficul navigabil în Strâmtoarea Ormuz este blocat, strâmtoarea fiind controlată de Iran. Peste 150 de nave sunt blocate în zonă.

    Aproximativ 20% din consumul global de petrol (şi peste 20% din comerţul mondial cu gaze naturale lichefiate – GNL) tranzitează prin strâmtoare. Această cale navigabilă este considerată cel mai important punct de tranzit petrolier din lume din punct de vedere strategic.

  • Cum a reuşit un tânăr de doar 25 de ani care s-a lăsat de şcoală să pună bazele unui business impresionant deşi nimeni nu credea în el. Acum el câştigă peste un milion de dolari în fiecare an şi îşi ajută părinţii să se pensioneze mai devreme

    La 15 ani, Tuan Le le-a făcut părinţilor o promisiune care părea greu de îndeplinit: în zece ani îi va ajuta să se pensioneze. Un deceniu mai târziu, antreprenorul în vârstă de 25 de ani conduce o companie de producţie video care generează venituri de peste un milion de dolari anual şi le trimite părinţilor aproximativ 3.650 de dolari pe lună pentru a le acoperi cheltuielile de zi cu zi, scrie CNBC.

    Familia lui Le a emigrat din Vietnam în Canada când acesta era adolescent. Deşi situaţia lor materială era stabilă în ţara de origine, părinţii au decis să vândă tot pentru a le oferi copiilor acces la oportunităţi educaţionale şi profesionale mai bune. Adaptarea nu a fost însă uşoară, iar experienţa muncii grele a tatălui său l-a marcat profund.

    „Îmi amintesc că tatăl meu ajungea acasă pe la ora 7 dimineaţa. După o săptămână slăbise cinci kilograme.”

    Momentul l-a determinat să îşi promită că, într-o zi, îi va scoate pe părinţi din ritmul de muncă epuizant.

    În 2025, Le a reuşit acest lucru datorită succesului companiei pe care a fondat-o la Toronto, ShortsCut. Firma produce conţinut video scurt pentru branduri, destinat platformelor precum TikTok, Instagram Reels şi YouTube Shorts.

    Potrivit celor mai rezultate financiare, compania a generat în 2025 venituri de 1,08 milioane de dolari şi un profit net de peste 488.000 de dolari.

    Interesul pentru editarea video a apărut în adolescenţă, când Le realiza montaje din sesiunile sale de gaming.

    „Aşa am început să editez video.” spune el

    Ulterior, a editat clipuri pentru creatori de conţinut online, inclusiv pentru canale dedicate jocului League of Legends. La început percepea aproximativ 15 dolari pentru videoclipuri de aproximativ 20 de minute.

    După liceu, s-a înscris la Toronto Film School, însă a renunţat după doar patru luni, după ce un scurtmetraj despre părinţii săi a fost inclus în „hall of fame”-ul instituţiei.

    „Dacă eşti cel mai bun din cameră, înseamnă că eşti în camera greşită.”

    Fără experienţă profesională, Le a trimis emailuri către companii şi agenţii din Toronto în încercarea de a obţine un job, dar nu a primit niciun răspuns. În cele din urmă a acceptat să lucreze trei luni gratuit pentru o companie locală de producţie de conţinut, pentru a învăţa cum funcţionează un business.

    În paralel, şi-a construit propriul portofoliu, filmând pentru restaurante în schimbul unei mese gratuite.

    „Filmam pentru mâncare gratuită şi,  aveam doar un laptop şi o canapea pe care dormeam.” mai spune antreprenorul

    Punctul de cotitură a venit odată cu ascensiunea TikTok. Le a început să ofere clienţilor pachete de zece videoclipuri, garantând că le va returna banii dacă materialele nu obţin vizualizări. Primul clip realizat astfel a strâns 700.000 de vizualizări, iar următorul 300.000.

    Pe baza acestor rezultate, a lansat oficial ShortsCut la începutul lui 2023. Compania a trecut rapid de la restaurante locale la colaborări cu branduri din alte industrii, inclusiv producătorul de ramen Buldak şi compania de software Replit.

    Modelul de business este bazat pe abonamente lunare, iar tarifele au crescut de la aproximativ 1.450 de dolari pe client la între 7.300 şi 11.700 de dolari pe lună. Până la finalul lui 2025, compania ajunsese la 15 angajaţi în mai multe ţări.

    Succesul i-a permis lui Le să îşi respecte promisiunea făcută în adolescenţă şi să le ofere părinţilor sprijinul financiar necesar pentru a nu mai depinde de muncă.

    „Vreau ca ShortsCut să ajungă la venituri de 100 de milioane de dolari în aproximativ cinci ani. Pare puţin delirant, dar trebuie să fii puţin sărit de pe fix ca să joci acest joc.”

     

  • Furtuna economică bate la uşă în cea mai mare economie a lumii: scenariul care îngrijorează pieţele financiare

    Economia Statelor Unite ar putea intra într-o recesiune severă în 2027, după mai mulţi ani de creştere robustă, avertizează David Rosenberg, economist de top şi preşedinte al Rosenberg Research. Potrivit acestuia, două motoare esenţiale care au susţinut expansiunea, stimulul fiscal semnificativ şi investiţiile masive în inteligenţa artificială, urmează să se epuizeze, lăsând economia vulnerabilă, notează Business Insider.

    Rosenberg a explicat că „am putea avea o recesiune severă în 2027, pentru că cheltuielile companiile nu vor mai putea cheltui bani  ca înainte”.

     El a adăugat că, după ce americanii vor primi rambursările de impozite în acest an, economia ar putea beneficia de o perioadă de respiro de două până la trei luni înainte de apariţia unor probleme mai serioase.

    Stimulul fiscal şi cel legat de AI au fost în ultimii ani principalii factori care au alimentat creşterea economică. Printre acestea se numără legislaţia semnată în timpul administraţiei Trump, One Big Beautiful Bill, care a extins reducerile de taxe din 2017 şi a introdus politici menite să stimuleze economia. Estimările Tax Foundation indicau un impact pozitiv pe termen lung de aproximativ 1,2 puncte procentuale asupra PIB-ului.

    Rosenberg avertizează că efectul acestor stimulente ar putea fi compromis după alegerile din noiembrie, în contextul unei posibile preluări a Congresului de către democraţi. Blocajele legislative ar putea împiedica implementarea măsurilor fiscale care susţin creşterea economică, iar stimulentul ar putea lipsi în 2027, a precizat economistul.

    Pe de altă parte, investiţiile în AI, care au impulsionat semnificativ economia, se apropie de vârful lor în 2026. Rosenberg subliniază că giganţi tehnologici precum Amazon, Google, Meta şi Microsoft urmează să cheltuiască aproape 600 de miliarde de dolari în proiecte legate de AI. Aceste investiţii au generat aproximativ 90% din creşterea economică recentă, luând în considerare că americanii s-au îmbogaţit din evoluţia acţiunilor tehnologice.

    „Vom elimina două surse importante de susţinere anul viitor. Profitaţi de creşterea acţiunilor cât mai durează”, avertizează economistul.

    Retragerea sprijinului fiscal şi a celui legat de AI survine într-un context de creştere economică fragilă. PIB-ul real a înregistrat o creştere anualizată de 1,4% în ultimul trimestru, comparativ cu 4,4% în trimestrul anterior, conform datelor Bureau of Economic Analysis.

     În acelaşi timp, piaţa muncii prezintă semne de slăbiciune: angajările noi au încetinit, iar disponibilizările au crescut. Rata economiilor personale a scăzut la 3,6% la finalul anului trecut, în scădere cu 150 de puncte de bază faţă de începutul lui 2025.

    O corecţie semnificativă a pieţei bursiere ar putea diminua efectul de avere şi ar putea determina consumatorii să reducă cheltuielile, sporind riscul unei recesiuni.

     „Fără creştere a locurilor de muncă, fără creştere a veniturilor. Oamenii ar fi nevoiţi să cheltuiască în conformitate cu veniturile reale”, avertizează Rosenberg.

    Previziunile de recesiune şi avertismentele privind stagflaţia revin pe agenda Wall Street, alimentate de volatilitatea pieţelor generată şi de conflictele geopolitice, inclusiv războiul din Iran, care amplifică incertitudinile economice globale.

    Economia americană, susţinută în ultimii ani de politici fiscale expansive şi investiţii masive în tehnologie, se confruntă astfel cu perspectiva unei perioade de ajustare dificilă, în care angajările, salariile şi pieţele de capital ar putea suferi corecţii semnificative.

     

  • Un tânăr de 38 de ani, în faţa unei averi uriaşe: imperiul de 90 de miliarde pe care ar putea să-l conducă

    În inima Manhattan-ului, pe celebra „Billionaires Row”, birourile Mousse Partners şi Chanel împart acelaşi turn de lux. În spatele uşilor închise, viitorul unei averi de 90 de miliarde de dolari pare să se contureze treptat în jurul unui nume: Arthur Heilbronn.

    La doar 38 de ani, Heilbronn reuneşte toate atributele unui moştenitor pregătit să gestioneze averea unei dintre cele mai faimoase familii din lume: conexiuni de familie extinse, o diplomă de la Harvard Business School şi experienţă pe Wall Street. Spre deosebire de alţi moştenitori tineri, povestea sa nu se desfăşoară în lumina reflectoarelor: Arthur este parte a unui ecosistem discret, unde puterea şi influenţa se construiesc încet, cu răbdare şi precizie, scrie Bloomberg.

    Arthur a intrat în Mousse Partners, family office-ul din spatele imperiului Chanel, în 2019, ca director. După câţiva ani a devenit managing director, iar astăzi conduce împreună cu Paul Yun divizia de private equity şi venture direct investing. În ultimii şase ani, el a supervizat investiţii în imobiliare, bănci şi media, atât pentru el şi familia sa, cât şi pentru alţi membri ai dinastiei.

    Recent, el a preluat un rol de director într-una dintre entităţile-cheie ale holdingului Mousse, într-o poziţie lăsată liberă după decesul lui Michael Rena, unul dintre veteranii Chanel. Numirea nu a fost doar simbolică: marchează un pas concret spre vârful conducerii unui family office care controlează miliarde de dolari, cu operaţiuni globale.

    Arthur este fiul lui Charles Heilbronn, fondatorul Mousse şi preşedintele firmei din 1991, frate vitreg cu Alain şi Gerard Wertheimer, moştenitorii de generaţia a treia ai Chanel. Cele trei linii familiale se intersectează prin matriarca Eliane Heilbronn, care a fost considerată sufletul imperiului Chanel până la decesul său anul trecut.

    Wertheimerii deţin participaţii egale la Chanel, fiecare cu o avere estimată la aproximativ 45 miliarde de dolari, iar imperiul lor a rezistat bine în perioada post-pandemică, chiar dacă rivali precum LVMH şi Kering au fost afectaţi de scăderea vânzărilor de lux.

    Familia Chanel este renumită pentru discreţia sa. Într-un interviu din 2001, Gerard Wertheimer declara simplu:

    „Suntem o familie foarte discretă. Niciodată nu vorbim.”

    Ascensiunea lui Arthur oferă, totuşi, indicii despre planurile de succesiune ale familiei şi modul în care averea este gestionată pe termen lung.

    Mousse Partners, biroul familiei, funcţionează mai degrabă ca un endowment privat decât ca un simplu family office, potrivit lui Marc Debois, fondatorul firmei de consultanţă FO-Next. „Ceea ce le plasează în adevăratul top 1% nu este dimensiunea, ci timpul: răbdare multi-ciclică şi dividende constante”, explică Debois.

    Sub conducerea lui Heilbronn, Mousse Partners şi-a extins portofoliul global, investind în startup-uri din sănătate, biotehnologie, digital şi modă de lux. Printre companiile susţinute se numără Brightside Health, Brandtech Group, Evolved by Nature, Harmless Harvest şi Thirty Madison. În 2023, Mousse a intrat alături de alte două dinastii franceze în privatizarea Rothschild & Co, o mişcare care i-a adus lui Arthur un loc în consiliul de supraveghere al băncii.

    Deşi nu toate investiţiile au fost profitabile – Beautycounter a eşuat, iar acţiunile NetGem SA şi Olaplex au scăzut semnificativ – strategia familiei rămâne una de lungă durată, bazată pe răbdare şi diversificare.

    Mousse Partners mai are birouri în Beijing şi Hong Kong, iar echipa include foşti analişti de la JPMorgan şi Wells Fargo. Printre executivii de top se numără Suzi Kwon Cohen, CIO, care a condus anterior private equity-ul pentru fondul suveran al Singapore.

    Arthur Heilbronn lucrează alături de tatăl său într-un ecosistem discret, în care deciziile majore se iau cu răbdare şi fără lumină publică. Succesiunea şi viitorul conducerii Mousse Partners rămân în mare parte necunoscute, însă implicarea lui Arthur arată clar că noul lider al imperiului Chanel se conturează încet, dar sigur.

  • Un gigant tech concediază mii de angajaţi pentru a face loc inteligenţei artificiale: decizia care şochează industria

    Compania de software Atlassian, cunoscută pentru platformele Jira, Trello şi Confluence, a anunţat concedierea a aproximativ 1.600 de angajaţi, echivalentul a circa 10% din forţa sa de muncă globală, în cadrul unei restructurări prin care grupul îşi repoziţionează strategia în jurul inteligenţei artificiale şi a segmentului enterprise, scrie Business Insider.

    Decizia vine într-un moment în care tot mai multe companii din tehnologie îşi regândesc structura organizaţională sub presiunea accelerării adoptării AI. Atlassian, cu sediul central la Sydney şi listată în SUA, a transmis într-un document depus la autoritatea americană de reglementare a pieţei de capital că reorganizarea este parte a unui efort mai amplu de adaptare la ceea ce directorul general Mike Cannon-Brookes descrie drept „era inteligenţei artificiale”.

    Mesajul transmis angajaţilor confirmă explicit impactul tehnologiei asupra structurii forţei de muncă.

     „Ar fi necinstit să pretindem că inteligenţa artificială nu schimbă mixul de competenţe de care avem nevoie sau numărul de roluri necesare în anumite domenii. O face”, a scris Cannon-Brookes într-un mail intern.

    CEO-ul companiei a admis totodată costul social al deciziei.

    „Cred că aceasta este decizia corectă pentru Atlassian. Dar asta nu înseamnă că este uşoară. Departe de asta. Ştiu că impactul asupra fiecăruia dintre voi este major şi apasă greu asupra mea şi asupra Atlassian astăzi”, a adăugat el.

    Concedierile de la Atlassian vin la scurt timp după o restructurare masivă anunţată de Block, compania care operează servicii financiare precum Cash App şi Afterpay, care a redus aproape jumătate din personal şi a invocat de asemenea progresele în AI drept unul dintre factorii care au determinat restructurarea.

    Fondată în 2002 de Mike Cannon-Brookes şi Scott Farquhar, ambii incluşi pe lista celor mai bogaţi 50 de australieni realizată de Forbes, Atlassian a beneficiat de o creştere accelerată în perioada pandemiei, când munca la distanţă a alimentat cererea pentru instrumente de colaborare digitală.

    După acel boom al sectorului tech, compania a trecut deja printr-o rundă de concedieri în 2023, când a redus aproximativ 5% din personal.

    Actuala restructurare este legată şi de o strategie agresivă de extindere în zona AI. Atlassian a semnat acorduri pentru achiziţia The Browser Company, dezvoltatorul browserelor Arc şi Dia, precum şi a platformei de inteligenţă pentru dezvoltatori DX, pe care intenţionează să o integreze în produse precum Jira şi Bitbucket.

    Schimbările afectează şi poziţii de conducere. Directorul tehnologic al companiei, Rajeev Rajan, va părăsi funcţia la 31 martie, după aproape patru ani.

    Potrivit documentelor depuse la autorităţile americane, angajaţii afectaţi vor primi pachete compensatorii de minimum 16 săptămâni, beneficii medicale extinse şi bonusuri calculate proporţional.

    Costul total al restructurării este estimat între 225 şi 236 milioane de dolari, în principal din plăţi compensatorii şi reducerea spaţiilor de birouri.

    În tranzacţiile after-hours de după anunţul restructurării, titlurile companiei au crescut cu peste 1%, semn că investitorii pariază pe repoziţionarea companiei în jurul inteligenţei artificiale.

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală îşi va concentra, în 2026, controalele pe persoanele care afişează averi sau cheltuieli mari fără venituri declarate, folosind inclusiv analize digitale şi date centralizate.

    Anunţul a fost făcut de preşedintele ANAF, Adrian Nica, în cadrul Conferinţei Anuale de Fiscalitate EY. Şeful Fiscului a explicat că instituţia nu va face verificări „la întâmplare” şi nici controale pe criterii de rudenie, ci va urmări diferenţele evidente dintre averea deţinută şi veniturile declarate oficial.

    „O persoană care îşi cumpără o casă de 500.000 de euro, ceasuri de 130.000 de euro, face publice aceste achiziţii şi, în acelaşi timp, declară venituri zero, va fi vizată de ANAF”, a spus Adrian Nica, citat de Ziarul Financiar.
    Preşedintele ANAF a respins ideea vehiculată în spaţiul public potrivit căreia Fiscul ar verifica rudele contribuabililor. „ANAF nu controlează pe nimeni pentru că este rudă cu cineva. Avem treabă doar cu persoanele care au proprietăţi şi cheltuieli nejustificate. Dacă cineva invocă donaţii sau împrumuturi fictive, aceste situaţii vor fi analizate”, a declarat acesta.

    El a dat exemple concrete de practici frecvente identificate de Fisc: achiziţii de bunuri de valoare pe numele unor persoane fără venituri sau pe numele unor rude în vârstă, urmate de revânzări rapide, pentru a masca provenienţa banilor.
    Adrian Nica a atras atenţia că ANAF a identificat şi zone cu venituri importante nedeclarate, inclusiv în mediul online, unde unele persoane obţin sume consistente fără a plăti taxe. „Avem situaţii în care se obţin zeci de milioane de lei într-un an şi nu se declară nimic. Aceste cazuri sunt deja în analiză şi vor fi tratate diferit”, a precizat şeful ANAF.

    Potrivit acestuia, digitalizarea instituţiei permite acum identificarea mai rapidă a acestor situaţii, prin corelarea informaţiilor fiscale, bancare şi a datelor raportate electronic.

    Şeful ANAF a subliniat că obiectivul nu este creşterea numărului de controale, ci controale mai bine ţintite, bazate pe analiză de risc, pentru a reduce evaziunea şi a creşte colectarea fără a pune presiune pe contribuabilii corecţi.
    Potrivit lui Adrian Nica, ANAF nu derulează o campanie generală, ci îşi selectează ţintele exclusiv pe baza analizei de risc: „Nu ne propunem să hărţuim contribuabilii de bună credinţă. Ne interesează acele cazuri unde există diferenţe evidente între ce se declară şi ce se vede în realitate”.

  • Două nave care transportă GPL spre India au traversat în siguranţă Strâmtoarea Ormuz

    Autorităţile de la New Delhi au anunţat sâmbătă că două nave sub pavilion indian, care transportă gaz petrolier lichefiat (GPL), au traversat în siguranţă Strâmtoarea Ormuz. 

    Anunţul privind traversarea Strâmtorii Ormuz a fost făcut de ministerul Transporturilor Maritime, prin vocea lui Rajesh Kumar Sinha, secretar în cadrul ministerului, potrivit Le Figaro.

    În cadrul conferinţei de presă acesta a declarat că două nave au trecut în siguranţă prin Strâmtoare în cursul dimineţii şi continuă deplasarea către porturile din vestul ţării.

    Anunţul a fost confirmat şi de ambasadorul Teheranului în India, Mohammad ​Fathali, relatează Reuters.

    Traficul prin Strâmtoarea Ormuz, punct de tranzit pentru aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol, a fost puternic perturbat de Iran după ce, la finalul lunii februarie, Israel şi Statele Unite ale Americii au început o campanie ofensivă împotriva Iranului.

  • Oana Ionită, ZF: Ne-am dezvoltat mult în ultimii ani, dar nu suficient cât să nu mai pornim războaie. Conflictele armate au devenit parte dintr-o „normalitate” pe care nu ştim cum să o gestionăm

    Ritmul de dezvoltare al umanităţii este astăzi mai rapid decât în aproape orice perioadă din istorie. Progresul se vede în tehnologie, medicină, ştiinţă şi în modul în care trăim. Am ajuns să facem lucruri pe care doar ni le puteam imagina (sau nici măcar atât). Astăzi putem edita ADN-ul pentru a trata anumite boli genetice, am trimis roboţi pe Marte care explorează planeta şi trimit date înapoi pe Pământ, se pot realiza transplanturi de faţă sau de mâini, poţi merge cu maşini fără şofer, iar China a testat chiar şi maşini zburătoare.

    Paradoxul este că, în timp ce devenim tot mai avansaţi din punct de vedere tehnologic, nu reuşim întotdeauna să evoluăm la fel de mult ca societate. Deşi suntem capabili să realizăm descoperiri extraordinare, continuăm să pornim războaie şi să distrugem vieţi. Empatia, cooperarea şi capacitatea de a învăţa din greşelile trecutului par uneori să rămână în urmă, iar conflictele armate ajung să fie privite ca ceva aproape obişnuit în lume.

    Sorin Pâslaru, redactorul şef ZF, spunea într-o opinie recentă că una din problemele celui mai recent război este că „stocurile cu ură” nu se termină prea repede. La sfârşitul zilei, după toate dezbaterile pe care le putem avea, din toate perspectivele din care putem privi (politice, economice, istorice) – despre ce e vorba de fapt într-un război? Despre ură? Setea de putere? Lipsa empatiei?

    Poate că, în esenţă, este vorba despre incapacitatea oamenilor de a rezolva conflictele fără violenţă. În timp ce lumea noastră devine tot mai avansată din punct de vedere tehnologic, relaţiile dintre oameni par uneori să rămână blocate în aceleaşi tipare vechi de mii de ani. Şi noi, cu toţii, permitem asta. Dar oare putem avea vreun control asupra ceva?

    Devine tot mai greu să îţi trăieşti viaţa ca şi cum totul ar fi normal. Să mergi la muncă, să îţi faci planuri, să îţi îndeplineşti responsabilităţile de zi cu zi, în timp ce ştii că în alte părţi ale lumii oameni îşi pierd casele, familiile sau vieţile din cauza războaielor. În timp ce vezi lucrurile astea non stop pe telefon, pe orice reţea socială, la toate publicaţiile de presă. Există o ruptură care devine din ce în ce mai mare între realitatea noastră de zi cu zi şi realitatea celor care trăiesc direct aceste conflicte. Încercăm să ne continuăm vieţile, dar gândul că astfel de tragedii se întâmplă constant face ca această „normalitate” să pară uneori fragilă.

    Pentru generaţiile tinere, mai ales pentru noi cei din generaţia Z, războiul trebuia să rămână doar ceva despre care să citim în manualele de istorie, ceva despre care aflăm în documentare sau muzee. Am crescut cu impresia că, oricât de complicată ar fi lumea, există totuşi nişte limite peste care omenirea nu va mai trece. Există tratate, există organizaţii, există umanitate. Cred că asta ne şochează pe noi cel mai tare acum: să descoperim că trăim într-o lume în care războaiele sunt permise şi se desfăşoară în paralel cu viaţa noastră.

    Nu există nicio concluzie pe care să o pot trage zilele astea. Poate doar ne dezvoltăm atât de mult încât nu ne mai pasă de nimic. Poate doar vrem să vedem cât putem împinge limitele, cât de mult putem distruge, la câte vieţi putem renunţa (şi culmea – să avem şi explicaţii, justificări). Poate ura e mai prezentă în lumea asta decât am vrut să credem. Poate trebuie să reînvăţăm empatia – de la definiţie până la practică.

    Indiferent de explicaţiile pe care le primim şi pe care le oferim şi noi la rândul nostru, rezultatul este mereu acelaşi: vieţi pierdute, oraşe distruse şi generaţii marcate de traumă. În spatele strategiilor şi al deciziilor politice se află întotdeauna oameni reali care plătesc preţul acestor conflicte.