BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Preşedintele Donald Trump acordă o derogare de la o lege veche de peste 100 de ani, care limita transportul bunurilor între porturile americane. Casa Albă încearcă să calmeze piaţa internaţională a petrolului

    Preşedintele Donald Trump a emis o derogare de 60 de zile de la o lege maritimă americană veche de peste un secol, în încercarea de a stabiliza pieţele petroliere în contextul conflictului cu Iranul, a confirmat Casa Albă pentru CNBC.

    Suspendarea temporară a Jones Act „va permite resurselor vitale precum petrolul, gazele naturale, îngrăşămintele şi cărbunele să ajungă liber în porturile americane timp de 60 de zile”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.

    Administraţia Trump „rămâne angajată să consolideze lanţurile critice de aprovizionare”, a mai precizat aceasta.

    Legea Jones, promulgată în 1920 de preşedintele Woodrow Wilson, impune ca transportul de mărfuri între porturile americane să fie realizat exclusiv de nave sub pavilion american.

    Actul normativ a fost conceput pentru a susţine industria navală internă după Primul Război Mondial. Totuşi, legea a fost frecvent criticată ca fiind protecţionistă, iar unii economişti susţin că îngreunează comerţul intern.

    Derogarea acordată de Trump vine într-un moment în care preţurile petrolului şi-au reluat creşterea pe fondul conflictului dintre SUA şi Israel cu Iranul, în care infrastructura energetică majoră a fost vizată de atacuri, iar Strâmtoarea Hormuz — rută esenţială pentru transportul global de petrol — este practic blocată.

    Cotaţiile Brent crude, reperul internaţional al pieţei petroliere, au crescut cu peste 6% miercuri dimineaţă, depăşind 109 dolari pe baril. În acelaşi timp, petrolul american s-a apreciat cu 2,95%, ajungând la 99,05 dolari pe baril.

  • Scandal în Parlament privind legea bugetului: După un blocaj de câteva ore, PSD cere reluarea votului. AUR îşi menţine poziţia şi refuză să voteze

    PSD a cerut oficial reluarea votului pe amendament. „Acum că suntem mai calmi, vă rog să reluăm discuţia. Solicităm reluarea votului”, a declarat Zamfir. Preşedintele de şedinţă, liberalul Bogdan Huţucă, a spus că nu se opune reluării votului, însă şi-a menţinut interpretarea asupra regulamentului.

    „Poziţia mea vizavi de cum se interpretează regulamentul nu s-a schimbat în niciun fel. Ca orice să treacă e nevoie de jumătate plus unu din numărul parlamentarilor prezenţi”, a afirmat Huţucă.

    Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a explicat că absenţa votului, deşi parlamentarii formaţiunii sunt prezenţi, reprezintă „o opţiune politică”. Acesta a criticat amendamentul PSD şi a susţinut că este „nedemocratic şi neconstituţional” ca, de la un an la altul, să se decidă discreţionar cine primeşte mai mulţi bani. În opinia sa, singurul cadru corect este legea pensiilor, iar dacă nu există bani pentru indexarea integrală, Guvernul ar trebui să aplice o majorare în limita resurselor disponibile, dar în interiorul legii.

    „Noi nu putem să votăm o propunere dacă nu respectă legea. Pot spune că sunt prezent şi nu votez în toate activităţile Parlamentului”, a afirmat Peiu, poziţie care a inflamat şi mai mult disputa procedurală. Replica PSD a venit imediat, prin Daniel Zamfir, care a taxat formula „prezent, nu votez” spunând că aceasta înseamnă, de fapt, „să nu fii la muncă”.

    Schimbul de replici dintre PSD şi AUR a devenit rapid tensionat. Peiu a ridicat tonul şi a acuzat că nimeni nu are dreptul să decidă arbitrar ce pensionari primesc bani şi care nu, câtă vreme există o lege clară a pensiilor. De cealaltă parte, Daniel Zamfir a insistat că, în comisiile de specialitate, parlamentarii nu pot folosi formula „prezent, nu votez” în felul în care au procedat cei de la AUR şi a susţinut că o asemenea atitudine echivalează cu indiferenţa faţă de subiectul supus votului.

    UPDATE Şedinţa s-a reluat după ore de întrerupere
    A început şedinţa din comisii după ore de haos.

    La şedinţă sunt acum prezenţo 51 de parlamentari. PSD doreşte reluarea votului pe amendamentul ce a dus la scandalul de dimineaţă.

    Amendamentul vizează ajutoarele sociale pentru pensionari şi persoanele cu venituri reduse.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax

  • Instrumentele AI îţi fac munca mai uşoară sau doar îţi cresc numărul de sarcini?

    Mulţi angajaţi care sunt la început de drum credeau că inteligenţa artificială le va face viaţa mai uşoară la locul de muncă şi le va lăsa mai mult timp liber pentru viaţa personală. În realitate, datele arată contrariul: AI nu contribuie la reducerea sarcinilor de lucru, ci face munca mai intensă şi mai complexă, se arată într-un articol realizat de The Wall Street Journal.

    Potrivit unui studiu realizat de ActivTrak, o companie care analizează activitatea angajaţilor şi oferă software pentru monitorizarea productivităţii, pe 164.000 de angajaţi, se arată că folosirea inteligenţei artificiale accelerează ritmul de lucru, dar creşte şi presiunea asupra angajaţilor. Practic, oamenii ajung să muncească mai rapid, dar nu mai puţin. Studiul a analizat volumul orelor de muncă, precum şi activitatea angajaţilor, iar rezultatele sugerează că orele petrecute pe e-mail, chat şi mesagerie s-au dublat, iar utilizarea aplicaţiilor de business a crescut cu peste 90%.

    Acelaşi studiu menţionează că folosirea AI la locul de muncă a crescut mai rapid decât te aşteptai: mai bine de 80% dintre angajaţi o folosesc instrumente AI, comparativ cu 53% acum doi ani. Totodată, timpul mediu de lucru unde se folosesc aceste instrumente s-a mărit de opt ori,  iar mulţi angajaţi nici măcar nu au reuşit să reducă din timpul petrecut la birou, se arată într-un articol publicat de The Wall Street Journal.

    „Nu e vorba că AI nu sporeşte eficienţa, ci că resursele pe care le eliberează sunt imediat redirecţionate către alte sarcini, iar aici este probabil să apară problema”, explică Gabriela Mauch, directorul de relaţii cu clienţii al ActivTrak şi şefa laboratorului de productivitate al companiei, în cadrul unui interviu pentru The Wall Street Journal.

    Dean Halonen, cofondator şi director de venituri la startup-ul Steelhead Technologies, a declarat, pentru The Wall Street Journal, că efectele intensificării muncii s-au revăzut şi în compania sa. Deşi utilizarea inteligenţei artificiale a ajutat la automatizarea unor sarcini administrative şi la dezvoltarea rapidităţii în scrierii de coduri, volumul de muncă al angajaţilor săi nu s-a micşorat.

    Utilizarea inteligenţei artificiale îi determină pe angajaţi să preia mai multe sarcini de lucru, pentru că adesea doar par mai simple şi mai accesibile, ceea ce le induce ideea că pot lucra mai mult, subliniază Aruna Ranganathan, profesor asociat la Universitatea din California, Şcoala de Afaceri Haas din Berkeley, într-un articol publicat de Harvard Business Review.

    „Lucrez în IT, de aproximativ un an de zile, foloseam instrumente care să mă ajute cu scrierea de scripturi şi în facultate. Totuşi, deşi ne este permis să folosim AI la locul de muncă, nu ni se uşurează sarcinile pe care le avem de făcut, pentru că, se aşteaptă de la tine să termini mult mai repede un volum mai mare de sarcini”, spune Giulia, o tânără în vârstă de 22 de ani.

    Octavian, un tânăr în vârstă de 24 de ani, foloseşte inteligenţa artificială mai mult pentru a simplifica activităţile repetitive pe care le are de făcut, dar numărul responsabilităţilor nu s-a micşorat, ba din contră, sunt mai multe comparativ cu acum doi ani, când nu utiliza la fel de des AI.

    „Clar instrumentele de AI te ajută mult în ce ai de făcut, dar nu înseamnă că face şi corect, uneori timpul pe care îl petreci ca să corectezi sau să îmbunătăţeşti ceea ce e scris cu ChatGPT sau Gemini, nu se justifică. Prefer să fac singur o sarcină decât să petrec timp în plus verificând ce e greşit la ce e generat de AI”, menţionează Octavian.

    Unii tineri Gen Z riscă să fie cei mai afectaţi de creşterea volumului de muncă, dată de aşteptările ridicate ale companiilor, şi presiunea de a face mai mult, chiar dacă pe moment productivitatea pare că se intensifică.

  • Vestea neaşteptată. Preţul cafelei ar putea scădea drastic. Explicaţia specialiştilor

    Tot mai mulţi experţi compară evoluţia recentă a pieţei cafelei cu cea a pieţei de cacao, după ce boabele de cafea arabica au atins maxime istorice pe fondul vremii nefavorabile din regiunile tropicale şi al perturbărilor comerciale.

    „Aş fi şocată să nu se întâmple”, a declarat Carley Garner, strateg senior pe mărfuri la DeCarley Trading, divizie a Zaner. „Cred că cafeaua este noua cacao”, a spus ea pentru Reuters.

    Comparaţia vine după prăbuşirea spectaculoasă a cotaţiilor la cacao. În decembrie 2024, cacao a atins la New York un nivel record de peste 12.000 de dolari pe tonă, după ce vremea slabă din ţările producătoare a redus oferta. La puţin peste un an distanţă, preţurile au scăzut cu peste 70%, pe fondul reducerii consumului de ciocolată premium, al micşorării gramajelor de către producători şi al reformulării produselor cu ingrediente mai ieftine.

    Pe piaţa cafelei, arabica a urcat la un maxim istoric în februarie 2025 şi a rămas la niveluri ridicate după ce tarifele SUA au distorsionat comerţul. Totuşi, aşteptările privind o revenire puternică a producţiei în Brazilia, cel mai mare producător mondial, au început deja să împingă preţurile în jos în acest an.

    Garner estimează că preţul cafelei ar putea coborî la 2 dolari pe livră până la finalul anului, considerând că nivelurile ridicate actuale afectează cererea. O prognoză şi mai pesimistă pentru cafea vine de la Digby Beatson-Hird, analist la Avere Commodities, care vede contractele de cafea de la New York scăzând la 1,80 dolari pe livră în acest an. Piaţa a închis zilele acestea la aproape 2,93 dolari pe livră.

    Presiunea asupra cererii începe să fie vizibilă şi în comportamentul consumatorilor. Un sondaj realizat de NCA în ianuarie, pe un eşantion de 1.500 de persoane din SUA, arată că 61% dintre respondenţi au luat măsuri pentru a reduce cheltuielile cu cafeaua. Unii au mers mai rar la cafenele şi au băut mai multă cafea acasă, în timp ce alţii au trecut la mărci mai ieftine. Totuşi, organizaţia a precizat că numărul total al consumatorilor de cafea nu a scăzut.

    Industria s-a adaptat la rândul ei. David Behrends, managing partner şi şef al diviziei de trading la Sucafina SA, unul dintre cei mai mari comercianţi de cafea din lume, a spus că sortimentele de arabica mai scumpe, precum cele din Columbia şi America Centrală, au pierdut cotă de piaţă, în timp ce boabele de robusta, mai ieftine, au câştigat teren.

    Carlos Mera, analist-şef pentru cafea la banca olandeză Rabobank, afirmă că cererea de cafea a stagnat în 2025, fără creştere faţă de ritmul istoric mediu de 2,3% pe an înregistrat înainte de pandemie. Potrivit acestuia, ieftinirea recentă a cafelei se va transmite în cele din urmă şi la consumatori, ceea ce ar putea susţine o revenire a cererii, estimată la 2% în 2026.

     

  • Dragoş Damian, Terapia: GenZee, hai să viralizăm campania ”Lasă maşină acasă în weekend!”. A ajuta în criza combustibililor este o responsabilitate socială, nicidecum o ”amintire ceauşistă”. Singura soluţie pentru criza combustibililor este să mergem cu maşina mai puţin, aşa cum recomanda Alfred Stern, şeful OMV

    GenZee, împreună cu părinţii tăi, când eram GenZee ca tine, am împins Dacii la coadă la PECO la sfârşitul anilor ’80. De fapt nu era penurie, România îşi plătea datoria externă inclusiv prin barter de combustibil, astfel încât romanilor li se restricţiona benzina şi motorina. Închipuie-ţi împinsul la Dacii ca un fel de ”valet service”, împingeai o noapte întreagă câte maşini iţi lăsau şoferii în grija, costa intre 25 si 50 de bani de Dacie, la banii de atunci. După cum iţi poţi imagina, era cartel, intrai în joc numai daca te lăsau angajaţii de la PECO, se dădea taxă de protecţie jumătate din sumă. Iar angajaţii de la PECO o dădeau mai departe, ştiau ei unde.

    GenZee, era nasol în comunism, în ultimii zece ani de comunism a fost chiar foarte nasol, nu mai crede tot ce se spune pe tiktok.

    Astăzi există restricţii de combustibil în foarte multe ţări civilizate. Sunt restricţii responsabile care se iau atunci când exista penurii de combustibil, atunci când preturile o iau razna, atunci când poluarea atinge niveluri insuportabile sau atunci când apar cazuri de forţă majoră.

    Cei care ne conduc nu au învăţat nimic din criza combustibilului din 2022, o să repete aceleaşi greşeli şi în 2026. Este clar că se repetă situaţia din 2022, când a început conflictul din Ucraina, mai ţii minte? S-a făcut 9 lei preţul la pompă, ba chiar a ajuns 13 lei preţul la o benzinărie şi, în panică, toţi au început să cumpere combustibil. Speculă.

    S-a dat atunci pomană 50 de bani compensare de preţ, bani aruncaţi degeaba, din banii românilor care plătesc taxe, impozite şi contribuţii.

    Suntem în furtuna perfectă. Există, pe de o parte, ofertă mică de combustibil pentru că războiul a oprit producţia şi aprovizionarea şi, pe de alta parte, cerere mare de combustibil, uită-te la cozile din benzinării şi la furnicarul de mijloace de transport de pe drumuri. 

    Cel mai greşit lucru ar fi ca cei care ne conduc să intervină. GenZee, mai bine primeşti burse mai mari decât să se intervină pe o piaţă în care funcţionează legea cererii si ofertei. Şi, în orice caz, nu trebuie luate măsuri într-o piaţă globală care încă este turbulentă. Iată câteva posibile scenarii ca efect al propunerilor de măsuri care circula în  piaţă.

    1. Plafonare de pret? Va genera speculă, cineva va cumpăra la preţul plafonat şi va vinde la altcineva, mult mai scump, sigur va găsi clienţi.
    2. Raţionalizare? Va genera speculă plus posibila penurie, dacă scade artificial cererea scade şi mai tare producţia, aşadar oferta în piaţă.
    3. Scădere de acciză? Statul va colecta mai puţini bani si va trebui să crească alte taxe, impozite şi contribuţii ca să rămână în ţinta de deficit. Plus că, dacă preţul barilului la nivel internaţional mai creşte, o scădere de acciza poate să fie “înghiţită” de noul preţ, aşadar zero impact. Şi, da, va genera speculă;
    4. Scădere de TVA? Exact acelaşi efect ca în cazul scăderii accizei şi, evident, speculă;
    5. Compensare de preţ? Acelaşi efect ca în 2022, bani aruncaţi degeaba care vor adânci deficitul bugetar.

    Sar toţi să arate că se preocupă, să arate că ajută poporul, să arate că ajută economia, să arate că se mai poate da o pomană. După care toţi arată către Ministerul de Finanţe să găsească banii pentru pomană. Păi o să-i găsească, o să crească taxele, impozitele şi contribuţiile.

    Cauza crizei combustibilului din 2026 este aceeaşi ca şi în 2022, războiul a blocat producţia şi lanţurile de aprovizionare în condiţiile în care cererea globală a crescut vertiginos, de la 95 milioane de barili pe zi, în 2022, la aproape 110 milioane de barili pe zi, în 2025. 

    Acum patru ani era Rusia, anul asta sunt Ţările Arabe şi Rusia.

    Oferta mică, mai mica decât în 2022, şi cerere mare, mai mare decât în 2022.

    Dacă statul decide să intervină, poate că o să cumpărăm combustibil mai ieftin acum dar o să ne coste foarte scump mai încolo – au să crească taxe, impozite şi contribuţii.

    Sigur că, anul ăsta, statul are toate motivele să aplice una-două taxe windfall adevărate, nu mărunţiş ca în trecut. Să vedem dacă o va face.

    Aşadar, GenZee, arată-le celor care ne conduc ce trebuie făcut, hai să viralizăm campania ”Lasă maşina acasă în weekend!”. Cei care ne conduc se vor feri de o astfel de campanie pentru că le e frică că va declanşa ”amintiri ceauşiste”…. Astfel încât, GenZee, salvarea stă la tine, tu nu ştii şi nu iţi pasă ce înseamnă ”amintiri ceauşiste”.

  • ​Compania aeriană Ryanair încheie un parteneriat cu Vola şi Fru. Prin acest acord, clienţii celor două platforme vor avea acces la zborurile companiei aeriene

    Compania aeriană Ryanair, unul dintre cei mai mari operatori aeriene de pe plan local, a anunţat încheierea unui parteneriat cu platformele de rezervări a biletelor de avion Vola şi Fru, parte din ITH Group. Platformele de travel au printre cele mai rapide creştere din Europa Centrală şi de Est, care operează în România şi, respectiv, în Polonia. Prin acest acord, clienţii Vola şi Fru vor avea acces la zborurile low-cost Ryanair şi la serviciile auxiliare oferite de companie.

    „Suntem încântaţi să anunţăm parteneriatul cu Vola şi Fru – care se adaugă listei noastre în creştere de parteneri. Prin acest nou acord, clienţii Vola şi Fru vor putea rezerva zborurile low-cost Ryanair cu garanţia unei transparenţe totale a preţurilor şi acces direct la rezervările lor. Aşteptăm cu interes să colaborăm cu Vola şi Fru şi să transportăm clienţii acestora în reţeaua noastră de zboruri Ryanair, lider pe piaţă”, spune Dara Brady, directorul de marketing al Ryanair.

    Astfel, clienţii celor două platforme vor putea alege dintre destinaţiile operate de Ryanair. Prin acest acord, Vola şi Fru intră în categoria Approved OTA a Ryanair, ceea ce înseamnă că pasagerii vor avea transparenţă totală asupra preţurilor şi vor primi informaţii despre zbor direct de la Ryanair.

    „Vola şi Fru au fost construite în jurul unei singure idei: eliminarea obstacolelor din procesul de rezervare a călătoriilor. Acest parteneriat este un pas firesc în construirea celei mai avansate experienţe de rezervare pentru clienţii noştri. Conectarea directă cu cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa înseamnă că utilizatorii noştri au acum acces la zborurile care contează, prin platformele noastre. Exact asta am urmărit să construim”, spune Daniel Truică, CEO şi cofondator al ITH Group.​​​

  • Dragoş Andronache, Head of Digital, United Media: Cele mai mari bugete de promovare merg spre Google şi social media, dar retail media vine puternic din urmă şi are potenţialul de a ajunge în top trei

    Bugetele de promovare din e-commerce rămân concentrate în jurul Google şi al platformelor de social media, însă un nou canal câştigă rapid teren: retail media, care are potenţialul de a intra în top trei în următorii ani. Într-un context în care accesul la tehnologie şi automatizări devine tot mai facil, iar datele sunt disponibile în timp real, brandurile încep să testeze tot mai activ acest ecosistem, chiar dacă piaţa locală se află încă într-o fază incipientă de adopţie, spune Dragoş Andronache, Head of Digital, United Media. 

    „Ai nevoie de o planificare din timp tocmai pentru a avea timp să te gândeşti la canalele noi. În zona clar de Google sau social media, cred că şi Tiktok a luat destul de mult avânt în zona asta de e-commerce . Rămân şi celelalte teritorii, partea de partea de SEO. Retail media cred că vine destul de puternic din urmă, sunt branduri care deja testează ecosistemul acesta nou şi cu siguranţă va fi acolo în top trei. Dar cred că ai nevoie de puţin timp ca brandurile să înţeleagă, să vadă impactul. Este foarte frumos pentru că totul e măsurabil, adică zona asta de trade marketing, care e una dintre cele mai vechi structuri din zona de marketing şi vânzări poate să beneficieze de datele pe care le are digitalul şi acesta e un avantaj major. Nu trebuie să mai aştepţi neapărat după diverse studii şi aşa mai departe, ai acces în timp real la dat”, a spus el în cadrul evenimentului ZF eCommerce Summit 2026. 

     

    Ce a mai declarat Dragoş Andronache în cadrul evenimentului ZF: 

    • Ce mi se pare mie din perspectiva unei agenţii de marketing este că s-a democratizat foarte mult, nu doar accesul la tehnologie, ci efectiv implementarea tehnologiei. Nu ai neapărat nevoie de un background foarte tehnic pentru a putea să implementezi chiar şi câteva automatizări de bază la nivel de companie. Cred că în continuare există un mic gap de între nivelul de speech, care este într-adevăr foarte avansat, şi ceea ce se implementează de fapt în piaţă. 

    • Sunt foarte multe lucruri noi şi cred că în mod normal e nevoie să treacă puţin timp tocmai pentru a şti ce să prioritizezi şi a vedea exact calea corectă. Dar cred că o să fie un viitor destul de tehnologizat şi dominat de tot ce înseamnă automatizări, eficientizare şi aşa mai departe.

    • Ca să păstrăm focusul în zona de retail media, aş spune că pentru un retailer este un teritoriu destul de atractiv. Reprezintă evident o sursă de venituri extra, atât pe asseturile digitale care pot fi conectate şi pot fi măsurate, cât şi pentru retailerii care au o amprentă offline destul de mare.

    • La fel, este o sursă de venituri importantă care poate fi digitalizată şi iarăşi măsurată. Încă suntem. Cred că suntem în fazele timpurii cu zona asta, pentru că din punct de vedere tehnic cred că infrastructura e destul de dificil de dezvoltat şi stă aşa la graniţa între mai multe departamente, fie că vorbim de marketing, ecommerce, trade. De asta cred că încă suntem în fazele de început.

    • E clar că e o zonă super atractivă. În SUA, cred că zona asta de retail media depăşit undeva la 50-60 de miliarde de dolari. E nevoie de puţin timp şi pentru branduri să testeze teritoriul, în special pentru brandurile care nu au un ecosistem de ecommerce, doresc să vândă şi să fie în controlul bugetelor pe care le investesc în zona asta ecommerce e clar că e un avantaj major, dar mai cred că mai este de testat.

    • Uşor-uşor o să intre cumva şi în bugetele brandurilor şi o să reprezinte o sursă din ce în ce mai mare de revenit şi pentru retaileri din partea brandurilor de pe piaţă. Noi ca şi companie agenţie reprezentăm undeva la 70-80 de branduri, vedem o deschidere foarte mare, toată lumea e dispusă să înveţe chestii noi despre zona asta, au organizat training-uri, workshop-uri, dar încă suntem aşa în zona de testare, să vedem cum funcţionează, să ne aşezăm

    • Trebuie să ne dăm seama cine trebuie să se ocupe de chestia asta, echipa de marketing, echipa de ecommerce, echipa de trade. Sincer, noi vedem zona asta de retail media ca pe un upgrade al trade-ului tradiţional. Nu vine să-l înlocuiască sub nicio formă, mai degrabă un upgrade digital şi poate fi o nouă sursă de revenim şi o democratizare cumva şi a celor care să-i ajute pe cei care nu au o platformă de comun în spate şi doreşti să vândă totuşi sau să fie în control. 

     

  • Concordia: Mediul de afaceri şi-a onorat angajamentele. Cerem acelaşi lucru statului român. Un mediu economic impredictibil, o structură a cheltuielilor publice ineficientă şi semnale contradictorii sunt obstacole în calea dezvoltării

    Confederaţia Patronală Concordia solicită Guvernului responsabilitate fiscală autentică, optimizarea cheltuielilor publice şi alocarea resurselor acolo unde generează efect economic multiplicator, subliniind că mediul de afaceri şi-a onorat angajamentele, iar statul trebuie să facă acelaşi lucru.

    ”Lumea se schimbă rapid şi în moduri pe care nu le putem controla. Ceea ce putem controla este felul în care răspundem la schimbare. România are capacitatea să traverseze această perioadă de răscruce, însă decidenţii politici trebuie să acţioneze cu responsabilitate şi asumarea deciziilor pe care momentul le impune”, se arată într-un mesaj al Concordia.

    Reprezentaţii patronatelor spun că România este la începutul unui an bugetar în care deciziile care se iau vor defini traiectoria economiei româneşti pentru anii următori. Concordia subliniază că economia dă deja semne de contracţie, producţia industrială a scăzut în ianuarie cu 3,8% faţă de anul trecut, iar vânzările cu amănuntul cu 6,5%, în timp ce indicatorii externi se deteriorează, iar sentimentul mediului privat este caracterizat de scepticism.

    În acest context, cel mai periculos lucru pe care îl poate face România este să adopte măsuri nesustenabile, să amâne reforme necesare sau să trimită pieţelor şi partenerilor internaţionali semnale de inconsecvenţă. Un eventual downgrade al ratingului de ţară nu ar fi un episod tehnic, ci un şoc cu efecte directe asupra finanţării publice şi asupra dobânzilor, care se vor transmite rapid asupra cetăţenilor şi companiilor.

    “Am traversat un an greu, cu presiuni semnificative asupra costurilor, cu incertitudine legislativă şi fiscală, cu un mediu investiţional care a cerut predictibilitate şi a oferit rezilienţă. Companiile membre Concordia şi-au onorat angajamentele – faţă de angajaţi, faţă de parteneri, faţă de stat. Au plătit taxe, au menţinut locuri de muncă, au continuat să investească acolo unde condiţiile au permis-o. Cerem acest angajament şi o atitudine responsabilă şi statului român.”, a declarat Paul Aparaschivei, Director Executiv, Confederaţia Patronală Concordia.

    Reprezentanţii confederaţiei spun că este o perioadă de turbulenţe fără precedent în plan global şi regional. Criza energetică cu care se confruntă lumea în acest moment este, prin amploare şi complexitate, una dintre cele mai grave crize energetice din ultimele decenii. Instabilitatea geopolitică, fragmentarea lanţurilor de aprovizionare, presiunile inflaţioniste persistente şi reconfigurarea ordinii economice internaţionale generează un context extrem de dificil pentru toate economiile europene, iar România nu este imună la aceste şocuri. Dimpotrivă, vulnerabilităţile noastre structurale ne expun în mod special.

    Sectorul privat are nevoie, înainte de orice, de stabilitate şi predictibilitate. Investiţiile, care crează locuri de muncă, care susţin inovarea, care generează creştere sustenabilă, nu se fac în vid. Ele se fac pe baza unor calcule de risc, a unor orizonturi de planificare, a unor angajamente credibile din partea autorităţilor.

    În acest context, se arată în mesaj, un mediu economic impredictibil, o structură a cheltuielilor publice ineficientă şi semnale contradictorii din partea statului sunt obstacole evidente în calea dezvoltării.

    În acelaşi timp, România are în faţă un set de oportunităţi istorice, respectiv aderarea la OCDE, finalizarea proiectelor finanţate prin PNRR, absorbţia fondurilor europene, valorificarea efectivă a finanţărilor disponibile prin mecanismul SAFE. ”Vorbim despre pârghii reale de transformare structurală a economiei româneşti, care pot finanţa modernizarea infrastructurii, atrage investiţii de calitate şi pot stimula economia. Mediul de afaceri este pregătit să fie partener în acest efort. Dar parteneriatul presupune reciprocitate”, spun reprezentanţii Concordia.

    Confederaţia Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti, cu o contribuţie de 30% din PIB şi aproape jumătate de milion de angajaţi în peste 4.200 de companii mari şi mici, cu capital românesc şi străin.

     

  • Un robot chelner a început să spargă farfurii în mijlocul unui restaurant. A fost oprit cu greu

    Un robot chelner „a înnebunit” chiar la serviciu. Potrivit Nexta, incidentul a avut loc într-un restaurant din California, SUA. Angajatul robot a început să se mişte haotic, spărgând farfurii şi lovind mesele.

    Clienţii au reacţionat diferit: unii au râs, alţii s-au speriat. O tânără angajată a încercat să-l oprească cu ajutorul aplicaţiei. Metoda nu a funcţionat şi a fost nevoie de intervenţia altor oameni pentru a imobiliza robotul scăpat de sub control.

    Un incident asemănător s-a produs recent în Macao, China. Un robot umanoid a fost escortat de poliţişti după ce a fost acuzat că a speriat o bătrână. Femeia a ţipat la robot, iar acesta a reacţionat ridicând ambele braţe.

  • Cum reuşeşte Iranul să exporte petrol chiar şi cu Strâmtoarea Ormuz aproape închisă

    Aproape 90 de nave au traversat strâmtoarea în prima jumătate a lunii martie, în timp ce exporturile iraniene au depăşit 16 milioane de barili, potrivit datelor maritime şi comerciale.

    Iranul a continuat să exporte milioane de barili de petrol prin Strâmtoarea Ormuz de la începutul războiului, în ciuda faptului că una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii a fost, în practică, închisă pentru mare parte din traficul comercial, arată datele platformelor de monitorizare maritimă şi de comerţ, potrivit unei analize AP.

    De la începutul lunii martie, cel puţin 89 de nave au traversat Strâmtoarea Ormuz, inclusiv 16 petroliere, potrivit Lloyd’s List Intelligence. Volumul rămâne însă mult sub nivelurile de dinaintea conflictului. În paralel, aproximativ 20 de vase au fost atacate în zonă, ceea ce a dus la oprirea majorităţii traficului comercial prin acest coridor esenţial pentru transportul global de petrol şi gaze.

    Cu toate acestea, Iranul a reuşit să exporte peste 16 milioane de barili de petrol de la începutul lunii martie, potrivit estimărilor Kpler. China a rămas principalul cumpărător al petrolului iranian, pe fondul sancţiunilor occidentale şi al riscurilor crescute asociate transportului.

    Analiştii spun că exporturile iraniene au demonstrat o „rezilienţă continuă”, iar Teheranul a reuşit nu doar să profite de pe urma vânzărilor de petrol, ci şi să îşi protejeze propriul canal de export prin controlul asupra punctului strategic de trecere. „Strâmtoarea nu este pur şi simplu închisă”, a explicat Kun Cao, director de clienţi la firma de consultanţă Reddal. În opinia sa, traficul este mai degrabă „închis selectiv pentru anumite nave, în timp ce continuă să funcţioneze pentru exporturile iraniene şi pentru un set restrâns de mişcări tolerate ale unor nave non-iraniene”.

    Potrivit Lloyd’s List Intelligence, peste o cincime dintre cele 89 de nave care au tranzitat Strâmtoarea Ormuz între 1 şi 15 martie erau considerate afiliate Iranului. Alte nave aveau legături cu China şi Grecia. O parte dintre traversări au fost realizate în regim „dark”, fără semnalizare completă, pentru a evita sancţiunile occidentale şi supravegherea autorităţilor.

    În ultimele zile, şi nave cu legături cu India şi Pakistan au reuşit să treacă prin strâmtoare, pe fondul intensificării negocierilor diplomatice. Petrolierul MT Karachi, sub pavilion pakistanez şi controlat de Pakistan National Shipping Corp., a traversat duminică, potrivit Lloyd’s List Intelligence.

    De asemenea, transportatoarele de gaz petrolier lichefiat Shivalik şi Nanda Devi, aflate sub pavilion indian şi deţinute de Shipping Corp. of India, au traversat strâmtoarea în jurul datelor de 13-14 martie. Gazul petrolier lichefiat este folosit drept combustibil de bază pentru gătit de milioane de gospodării din India. Ministrul indian de externe, Subrahmanyam Jaishankar, a declarat pentru Financial Times că trecerea celor două nave a fost posibilă în urma unor discuţii cu Iranul. Şi Irakul poartă negocieri similare pentru a permite trecerea petrolierelelor sale.

    Editorul-şef al Lloyd’s List, Richard Meade, a spus că unele nave ar putea tranzita zona „cu cel puţin un anumit nivel de intervenţie diplomatică”. În acest context, Iranul ar fi creat „un coridor sigur” de-a lungul coastei sale, prin care anumite nave pot trece cu un risc redus. Analize anterioare ale platformei MarineTraffic au arătat că unele vase aflate în apropierea strâmtorii s-au declarat ca fiind legate de China sau având echipaje integral chineze, pentru a diminua riscul unui atac, profitând de relaţiile mai apropiate dintre Beijing şi Teheran.

    Pe piaţa petrolului, efectele conflictului au fost imediate. Preţul ţiţeiului a crescut cu peste 40% de la începutul războiului şi a depăşit pragul de 100 de dolari pe baril. În acest context, preşedintele american Donald Trump a făcut presiuni asupra aliaţilor şi partenerilor comerciali pentru a trimite nave militare şi a redeschide Strâmtoarea Ormuz, în speranţa calmării pieţei.

    Totodată, administraţia americană a transmis că permite petrolierele iraniene să traverseze strâmtoarea pentru a evita o criză globală de aprovizionare. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat pentru CNBC că „navele iraniene au reuşit deja să iasă, iar noi am permis asta pentru a alimenta restul lumii”. În acelaşi timp, Statele Unite au lovit ţinte militare pe insula Kharg, punct-cheie pentru reţeaua petrolieră iraniană, însă Trump a spus că, pentru moment, infrastructura petrolieră a Iranului a fost cruţată.

    Analiştii ING avertizează însă că, dacă strategia Teheranului este să provoace presiune economică prin scumpirea energiei, numărul navelor pe care le va lăsa să treacă prin Strâmtoarea Hormuz ar putea rămâne foarte limitat. În aceste condiţii, una dintre cele mai importante artere energetice ale lumii continuă să funcţioneze doar parţial, sub control strict şi în funcţie de interesele strategice ale Iranului.