BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Ce vor face Fed si BCE in 2006

    Dupa jumatate de an si jumatate de crestere constanta, Rezerva Federala americana – care a marit la 13 decembrie rata dobanzii pentru a 13-a oara consecutiv, la 4,25 puncte procentuale – ar putea finaliza procesul de majorare a ratei dobanzii, anunta agentia de presa Reuters.

    Comunicatul de saptamana trecuta al bancii centrale americane, in care se spunea ca „probabil numarul de majorari ale dobanzilor nu va fi prea ridicat“, s-a soldat imediat cu deprecierea dolarului in raport cu euro si yenul, in timp ce titlurile emise de trezoreria americana au inregistrat o crestere a cotatiilor. Totusi, unii analisti americani cred ca la intalnirea Comitetului Federal pentru o Piata Deschisa din 31 ianuarie, ziua in care Alan Greenspan, presedintele Rezervei Federale, se va retrage, rata dobanzii americane va fi majorata cu 0,25 de puncte procentuale.

    Cat despre Banca Centrala Europeana (BCE), se prevad doua majorari ale ratei dobanzii, una in martie si alta in al doilea trimestru, potrivit unui sondaj Reuters in care au fost intervievati 59 de analisti. Majoritatea economistilor au indicat pentru acest an doua majorari ale dobanzilor, la 2,5% – la sfarsitul primului semestru si la 2,75% – in ultimele sase luni ale anului.

    Asta inseamna ca nivelul dobanzilor ramane sub cel neutru, de 3,5% – la care investitorii nu inregistreaza nici castiguri, nici pierderi – calculat pentru o crestere economica potentiala cuprinsa intre 1,5% si 2%.

    Evolutia dobanzilor depinde insa de o serie de factori. Astfel, in cazul in care cererea din cadrul gruparii va ramane redusa, moneda europeana se va aprecia, iar avansul economiei mondiale va fi modest, Banca Centrala Europeana ar putea decide oprirea majorarii ratei dobanzii.

  • Ne asumam? Sau nu?

    Premierul Calin Popescu Tariceanu (foto) a afirmat saptamana trecuta ca este posibil ca Executivul sa isi asume raspunderea, in februarie, pe pachetul privind reforma sanatatii, precum si pentru alte cateva proiecte.

    „Decizia nu este inca luata, mai avem timp sa ne gândim in aceasta luna. In principiu, am spus ca este posibil ca pentru legile privind reforma sanatatii sa mergem pe formula asumarii raspunderii, dar inca nu a fost luata o decizie“, a adaugat Tariceanu. Principalele proiecte aflate in atentia Guvernului sunt cele referitoare la reforma in sanatate.

    Din lista va fi scos insa proiectul Legii farmaciei, pe motiv ca documentul are multe prevederi controversate. Astfel, noua lege a farmaciei va fi introdusa in dezbaterea camerelor, probabil in procedura de urgenta. Totodata, in pachetul pe care Guvernul isi va asuma raspunderea vor fi incluse câteva proiecte de modificare a legilor justitiei, aflate in curs de redactare la minister, respectiv a legilor pe care actuala putere le-a mai modificat o data, in vara anului trecut, tot prin angajarea raspunderii. Este foarte posibil sa fie luat in discutie si un proiect privind modificarea activitatii CNSAS.

  • Rebeliune peremista la Cluj

    Corneliu Vadim Tudor s-a declarat satisfacut dupa realegerea sa la ultimul congres al PRM, spunand ca el nu va pierde sefia gruparii politice pe care a infiintat-o, precum Ion Iliescu. Iar maniera in care C.V. Tudor isi dirijeaza partidul arata ca nu va pierde conducerea; intrebarea care ramane e pe cine va mai conduce. Filiala din Cluj a PRM, cea mai puternica din teritoriu, a ramas la sfarsitul saptamanii trecute cu un singur om la varf.

    Toti liderii filialei, cu exceptia senatorului Gheorghe Funar, au demisionat din partid, invocand faptul ca organizatiile din Transilvania sunt insuficient reprezentate in Biroul Permanent al PRM. Motivele? Potrivit deputatului Petru Calian, presedintele demisionar al PRM Cluj, nemultumirile fata de conducerea centrala se leaga mai ales de lipsa alegerilor pentru Biroul Permanent National la ultimul congres si lipsa de sustinere a tinerilor din partid. „Nu mai putin de noua judete din Transilvania nu sunt reprezentate in Biroul Permanent“, declara Calian.

    Atat Petru Calian, cat si ceilalti demisionari, au anuntat ca se vor decide in perioada imediat urmatoare in ce grupare politica vor intra. Singurul lider peremist ramas la Cluj, Gheorghe Funar, este sigur ca acestia vor intra sub aripa PD. Pe de alta parte, surse citate de presa centrala sustin ca demisionarii se vor alatura Partidului Conservator, prin mijlocirea ex-peremistului Dan Brudascu. Aceleasi surse mai spun ca presedintele PRM se va confrunta cu probleme similare si in alte filiale judetene, printre care Gorj sau Suceava. Vadim are treaba si in 2006.

  • Cat face RomTelecom?

    Primul pachet de actiuni RomTelecom va fi listat pana la sfarsitul primului semestru – dupa toate probabilitatile, atat pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cat si pe pietele internationale, Ministerul Comunicatiilor selectand deja joia trecuta unul dintre cei noua consultanti inscrisi in cursa, Credit Suisse First Boston (CSFB).

    Listarea RomTelecom va fi cea mai mare tranzactie de pe Bursa de Valori Bucuresti de  anul acesta, comisionul Credit Suisse First Boston urmand sa fie, potrivit unor surse citate de Ziarul Financiar, de 1,4% din valoarea totala a tranzactiei. Ministrul comunicatiilor, Zsolt Nagy, anuntase inca din septembrie ca statul va vinde treptat intregul pachet pe care il mai detine, de 44,99% – din care insa 20% va fi insa alocat Fondului Proprietatea, constituit pentru despagubirea persoanelor ale caror proprietati au fost confiscate in timpul comunismului.

    Ce nu spune insa ministrul e care va fi marimea primului pachet de actiuni care va fi listat – decizia va fi luata impreuna cu consultantul pentru listarea „pe piata locala si/sau internationala de capital“, explica Nagy. Surse citate de Reuters afirma ca statul roman ar avea in vedere vanzarea la bursa londoneza in prima jumatate a anului prin emiterea de Global Depository Receipts (GDR – certificate care atesta detinerea de actiuni). Si aceleasi surse estimau saptamana trecuta ca RomTelecom – al carui actionar majoritar, cu 54,01%, este operatorul elen de telecomunicatii OTE – ar urma sa fie evaluata la maximum doua miliarde de dolari in momentul listarii.

    O valoare ceva mai mare avanseaza un analist independent al pietei telecom din Romania, Nicolae Oaca. El spune ca, dupa calculele lui, RomTelecom „are o valoare de piata de 2,2 – 2,5 mld. euro“, dar ca aceasta se va diminua cu circa 5-10% in momentul listarii din cauza reducerii tarifelor de interconectare, adica a preturilor platite de un furnizor de telefonie unui alt operator in cazul in care clientii lui fac apeluri catre acel operator. Reducerea tarifelor, care ar trebui sa fie in medie de 16%, a fost impusa RomTelecom de catre autoritatea de reglementare si ar urma sa aiba loc in doua etape: una de la inceputul acestei luni si una de la 1 ianuarie anul viitor.

    RomTelecom a contestat  in instanta decizia autoritatii de reglementare ANRC, dar Curtea de Apel Bucuresti a respins cererea companiei, litigiul continuand insa la instanta de fond. Tot Oaca apreciaza ca valoarea de piata a RomTelecom va fi influentata si de felul in care va fi evaluat fostul Cosmorom, actual CosmOTE, pe piata de telefonie mobila, RomTelecom detinand aici 30% din actiuni.

  • Sa nu fim prea optimisti

    Dupa cum e traditia, in ianuarie se fac bilanturile pentru 2005 si se insaila prognoze pentru 2006. Una dintre analize, cea facuta de BankAustria Creditanstaldt (BA-CA), pare ca si-a propus sa contrazica politicos toate cifrele oficiale, atat pe cele pentru 2005, cat si pe cele pentru anul care a inceput.

    Cat a fost cresterea economica in 2005? Prognoza oficiala pentru 2005 a fost de 6%, insa obiectivul a fost revizuit mai intai la 5,7% si ulterior la 5,5%, motivul invocat pentru aceasta ultima revizuire fiind inundatiile.
    Analistii BA-CA spun ca ritmul de crestere a economiei in 2005 ar fi fost insa de 3,7% – si se pare ca cifrele BA-CA dau un diagnostic corect, in concordanta cu ultimele cifre ale Institutului National de Statistica, care spunea ca pe primele noua luni ritmul era de doar 3,6%, fata de 4,9% dupa primul semestru. Pentru 2006, BA-CA prognozeaza o crestere economica mai mare, de 6,3%.

    Indicele preturilor de consum ar fi fost in 2005, potrivit BA-CA, de 9%, nu de 8-8,3%, cat au prognozat autoritatile romane. In 2006, acesta ar urma sa se mentina la o valoare ridicata, de circa 7%, prognozele oficiale avansand un obiectiv de 5%. In privinta deficitului de cont curent, BA-CA spune ca tinta oficiala, de 7,5% din PIB, n-a fost atinsa, nivelul acestuia fiind, in 2005, de 8,7%. Pentru 2006, BA-CA avanseaza un nivel superior, de 9,5%. Cat priveste deficitul bugetar, analistii bancii austriece cred ca acesta se va mentine in 2006 la acelasi nivel ca in 2005 (1% din PIB), contrazicand optimismul oficial, care prevede reducerea acestuia pana la 0,5% din Produsul Intern Brut.

  • Nu sunt incantat…“

    Teoretic, luna aceasta ar urma sa avem ofertele angajante pentru vanzarea CEC – pe care de altfel trebuia sa le avem inca de la sfarsitul lui noiembrie. Autoritatile romane au decis insa ca e mai intelept sa amane termenul pentru ianuarie (fara a fixa o data anume), dupa ce numele castigatorului pentru BCR se va fi aflat deja – mai ales ca unul dintre cei doi competitori ramasi in cursa, Erste Bank, lupta atunci pe ambele fronturi. Nu e insa deloc sigur ca acest al doilea termen va fi respectat.

    Ministrul de finante, Sebastian Vladescu, spune ca acum comisia de privatizare analizeaza „ce e mai bine pentru CEC“, dupa ce au vazut ofertele de la cele sase banci ramase in cursa. „Eu, personal, daca ma intrebati, vazand ofertele indicative, nu sunt foarte incantat…“, a declarat el saptamana trecuta pentru BUSINESS Magazin. Dezamagit (sau poate doar realist) – s-a declarat si premierul Tariceanu la sfarsitul anului, cand a avertizat ca pe CEC statul va capata o suma care va reflecta „valoarea in sine a CEC, nu imaginea“. Dar cum se traduce, in euro, aceasta „valoare in sine a CEC“? Doar o mana de oameni au date despre ofertele indicative, dar piata speculeaza. Pretul cel mai mic vehiculat pentru CEC ar fi de 250-300 de milioane de euro, iar cel mai optimist de circa 600 de milioane. Reuters avansa, ca pret ce ar putea parea rezonabil pentru autoritatile de la Bucuresti, suma de 650 de milioane de euro.

    CEC-ul nu e BCR, asa ca nu e deloc exclus nici ca reprezentantii Ministerului de Finante – care detine banca in proportie de 100% – sa-si puna intrebarea daca nu cumva ar fi mai bine ca, decat sa dea CEC-ul pe nimic, sa-l mai pastreze cel putin o vreme. La urma-urmei, venerabilul CEC – desi pierde viteza cu fiecare an care trece, a ramas neinformatizat si are mai multi angajati decat trebuie, circa 9.000 – macar nu mai pierde bani. Pe primele noua luni ale lui 2005, profitul net era de 870.000 de euro.

    Pe de alta parte, scenariul pastrarii CEC e, si el, purtator de riscuri: piata se misca. Iar anul 2006, cu un BCR aflat in mainile private ale unei banci ambitioase, cu experienta extensiva in retail-ul bancar, va fi oricum, dar plictisitor cu siguranta ca nu va fi.

  • Spre 17 mld. euro

    Rezervele valutare ale BNR au crescut in decembrie cu 62,1 mil. de euro fata de noiembrie 2005 si cu aproape 6 miliarde de euro fata de nivelul inregistrat in perioada similara din 2004, dupa cum reiese din datele BNR.

    La sfarsitul anului trecut, rezervele totalizau 16,794 mld. euro, ceea ce inseamna o crestere de aproape 6 mld. de euro in ultimele 12 luni.

  • Apolitici in acte

    In administratie, anul a debutat cu depolitizarea functiei prefectului. Pusi sa aleaga intre cariera politica si cea din administratie, toti prefectii (mai putin doi) au optat pentru ultima. Una dintre noutati e ca cel putin teoretic prefectii pot sa-si pastreze functia pana la pensie.

    „Atata timp cat respecta regulamentul functionarilor publici, prefectul ramane pana la pensie in functie. Are dreptul acesta, dar asta nu inseamna ca poti fi numai prefect timp de 20 de ani“, spune secretarul de stat in MAI, Victor Paul Dobre. Chiar daca decizia finala de schimbare apartine Executivului, prefectii vor putea fi schimbati numai in urma unor evaluari anuale facute de Agentia Nationala a Functionarilor Publici.

    Deocamdata, nimeni nu asteapta ca depolitizarea sa produca si schimbari de fond, de vreme ce actualii prefecti au fost numiti de actuala putere politica.

  • Mai slabi ca bulgarii

    Pe o scara de la 1 la 5, in care nota 1, cea mai buna, n-a capatat-o nimeni iar nota 5 a luat-o cea mai controlata economie din lume, cea a Coreei de Nord, Romania a obtinut punctajul 3,19 intr-un clasamentul privind gradul de libertate al economiei, realizat de Fundatia Heritage si Wall Street Journal.

    Suntem, cu alte cuvinte, o economie „in cea mai mare parte neliberalizata“, adica o treapta mai sus de calificativul de economie controlata represiv, dar doua trepte mai jos de cel ideal, de economie libera, de care se apropie cel mai mult, cu 1,28 puncte, Hong Kong-ul.

    Daca ne raportam la 2005, se poate spune totusi ca e o nota buna: Romania a inregistrat un salt de 0,39 puncte fata de anul trecut, cel mai mare dupa cel al Pakistanului, de 0,40 puncte.

    Daca insa ne raportam la anii 1999-2000, in care punctajul Romaniei a fost de 3,20, e o nota proasta, pentru ca n-am facut decat sa ajungem de unde am plecat, dupa o inrautatire accentuata in perioada 2001-2004.

    Clasamentul, intocmit de Heritage si Wall Street Journal al 12-lea an consecutiv, ia in calcul 10 criterii pentru care fiecare dintre cele 157 de tari luate in calcul primesc note de la 1 la 5, printre care politica comerciala, cheltuielile guvernamentale, interventia statului in economie, politica monetara, fluxurile de capital si investitiile straine, sistemul bancar, dreptul de proprietate. Cele mai bune punctaje Romania le-a obtinut la cheltuieli guvernamentale (1,9, multumita gradului redus de impozitare a veniturilor si a profitului) si la interventia statului in economie (1,5), iar cele mai proaste la capitolul politica monetara (4, in special din cauza inflatiei), dreptul de proprietate (4) si cadrul legislativ (4).

  • La rascruce de conturi

    Cerneala s-a uscat pe contractul de privatizare a BCR, insa ceea ce s-a negociat intre statul roman si Erste Bank ramane un mister. Se stie insa altceva: in toate bancile pe care le-au preluat pana acum austriecii au taiat in carne vie. Vin vremuri grele pentru BCR?

    Odata ce procesul de achizitie este incheiat, echipa Erste initiaza un program de transformare, cu puncte de referinta financiare si procedurale bine definite. Acesta dureaza, de obicei, intre 18 si 24 de luni si consta in 20-25 de „subproiecte“. Sunt vizate, practic, toate segmentele bancii: clienti de retail si comerciali, produse si servicii, marketing, resurse umane, IT, control financiar si managementul riscului. L-au testat, rand pe rand, la toate bancile pe care le-au cumparat, si nu de putine ori rezultatele au fost spectaculoase. In mai putin de doi ani, banci falimentare, ca Ceska sporitelna din Cehia, au devenit adevarate studii de caz pentru reusita unui proces de restructurare. Prin acelasi program de schimbare au mai trecut, dupa achizitie, si Slovenska sporitelna din Slovacia, Rijecka banka din Croatia, Postabank din Ungaria, iar la jumatatea anului trecut programul a fost demarat si la Novosadska banka din Serbia.

    Nu exista, asadar, motive prea multe sa ne indoim ca austriecii nu vor urma acelasi „plan de bataie“ si in cazul BCR, o banca pentru care au platit  3,75 miliarde de euro. O investitie consistenta, care depaseste deja suma cumulata platita de austrieci pentru toate achizitiile lor anterioare. Care sunt, asadar, principalele schimbari pe care grupul austriac le-ar putea aduce bancii romanesti? Si cand s-ar putea simti primele schimbari?

    Procesul incepe prin formarea unei „echipe de 30-40 de experti in domeniul due diligence (analiza – n.r.)“, explica pentru BUSINESS Magazin, in urma cu mai bine de jumatate de an, Manfred Wimmer, seful departamentului de dezvoltare internationala al Erste Bank. Acesti oameni sunt cei care, timp de un an si jumatate-doi, conduc programul de transformare al bancii. La vremea respectiva, atentia strategului de la Erste era indreptata catre CEC – o banca ce corespunde din toate punctele de vedere experientei europene a austriecilor. Practic, in toate tarile in care a intrat pana acum, Erste Bank a cumparat foste case de economii, nu de putine ori falimentare. Banci pe care au reusit sa le transforme in institutii profitabile, cu un ROE (return on investment) de aproximativ 20% sau chiar superior, dupa cum povestea Wimmer. Nu fara sacrificii insa – programul de transformare al austriecilor nu exclude nici concedierile masive, nici inchiderea de sucursale neprofitabile.

    In final insa, austriecii au ajuns sa cumpere BCR – o banca total diferita de CEC, cu un profil mai complex, cu activitati atat in sectorul de retail, cat si in cel de corporate.  Cat si ce din planul lor „clasic“ va fi pus in practica si in cazul BCR ramane de vazut dupa ce se va finaliza cu totul procesul de achizitie. Adica, asa cum explica ministrul finantelor publice si presedintele comisiei de privatizare, Sebastian Vladescu, „in maximum sase luni, dar poate si mai repede de atat“. Pentru ca banca sa treaca efectiv in mainile austriecilor, mai este de parcurs „multa birocratie“, dupa cum spune Vladescu. „Trebuie sa existe toate aprobarile“ – de la bancile nationale din cele doua tari, Romania si Austria, de la organismele de supraveghere a pietelor de capital, de la cele de asigurari si de la consiliile concurentei.

    Pana atunci, Erste Bank va infiinta un comitet consultativ de tranzitie, alcatuit din zece persoane, care vor avea acces total la informatia interna si externa a bancii romane. Doi dintre membrii acestui comitet au dreptul sa participe la toate reuniunile comitetului executiv si ale board-ului de supraveghere al BCR, precum si la intalnirile actionarilor. Pana una alta, in calitate de observatori, neavand insa drept de vot.

    Despre clauzele stabilite prin contract nu se stie deocamdata mare lucru, intrucat nu au fost facute publice. Decizia de a fi dezvaluite integral sau doar partial apartine, dupa cum explica ministrul Vladescu, austriecilor. „Din punctul nostru de vedere, contractul poate fi facut public integral“. Din spusele ministrului finantelor publice, nu exista insa nici o clauza contractuala care sa vizeze pastrarea unui numar minim de sucursale, de personal sau pentru mentinerea conducerii executive actuale. Exista, totusi, obligatia ca austriecii sa pastreze pentru minimum trei ani de acum inainte numele Bancii Comerciale Romane. Pe de alta parte, acestia au posibilitatea de a modifica sigla bancii, pentru a sublinia apartenenta la Erste Bank. De fapt, acum cativa ani, austriecii au unificat sigla tuturor bancilor pe care le detin – astfel incat este relativ usor de anticipat ca nu va dura prea mult pana cand sigla albastra a BCR va fi inlocuita. Cu una rosie, austriaca de aceasta data.

    In privinta retelei BCR, ce numara in prezent peste 364 de sucursale si agentii, austriecii si-au facut deja publice intentiile. Pana la sfarsitul anului 2008, „suprafata totala a sucursalelor se va reduce cu 50%“, potrivit unor declaratii ale reprezentantilor Erste Bank, citate de agentia de presa Mediafax. Sumele obtinute din vanzarea locatiilor vor fi transformate in castiguri extraordinare pe termen mediu.

    Pentru urmatorii trei ani, austriecii au anuntat un program de investitii de 100 de milioane de euro, in conditiile in care procesul de integrare a institutiei romanesti va avea costuri de 90 de milioane de euro, declarate in anul 2006. Reteta urmata, de fapt, in cazul tuturor celorlalte banci cumparate si restructurate. La banca sarba Novosadska banka, bunaoara, cumparata de austrieci anul trecut pentru  73,167 milioane de euro, a fost deja lansat acelasi program. Punctele vizate: dezvoltarea retelei de distributie de la 71 la 120 de filiale, reinnoirea sistemelor si a infrastructurii informatice, cat si pregatirea personalului. De altfel, austriecii si-au propus ca in decurs de cinci ani sa detina 10% din piata din Serbia, fata de doar 2% cat au in prezent. Durata programului, aceeasi ca si in celelalte cazuri – 18 luni.

    „Perla coroanei“ austriecilor ramane insa fosta casa de economii de stat ceha, Ceska sporitelna. In momentul in care a fost preluata de Erste, Ceska sporitelna era falimentara; lipsa investitiilor lasase banca ceha cu 10-15 ani in urma bancilor din Uniunea Europeana. Aproape jumatate din creditele acordate erau neperformante, iar angajatii aveau, potrivit presedintelui actual al bancii cehe, Jack Stack, cele mai mici salarii din Cehia. In cele 18 luni cat a durat procesul de transformare, o parte importanta din investitiile in restructurare – totalizate la 600 de milioane de euro – a fost alocata tehnologiei.

    Numarul de sucursale a scazut de la peste 1000 la momentul preluarii, la 647 in primul trimestru al anului 2005. La fel, numarul angajatilor a scazut de la 15.500 la aproximativ 12.000. Fiecare angajat obisnuit a facut, in medie, 12 zile de training, iar efortul total de  training a constat in peste 70 de mii de ore de pregatire. Rezultatul? Anul trecut, Ceska sporitelna era cea mai mare banca din Cehia din punctul de vedere al numarului de clienti, cu peste cinci milioane.

    BCR este deja cea mai mare banca romaneasca, detinand aproape 25% din piata. Falimentara nu este nici pe departe – dupa primele noua luni din 2005, BCR avea un profit de aproape 650 de milioane lei (echivalentul a 180 de milioane de euro). Din acest punct de vedere, austriecii par a fi cumparat, in Romania, lozul cu castig sigur. Planul lor nu poate face dintr-o banca profitabila decat una si mai profitabila.