BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Patru miliarde pentru alimente ecologice

    Incomparabil mai sanatoase, alimentele ecologice sunt si mult mai scumpe decat cele obisnuite (cu E-uri si conservanti). Cu toate acestea, gustul consumatorilor din Germania se rafineaza, tot mai multi preferand produsele naturale. Recentele scandaluri de pe piata carnii din Germania nu sunt singurul motiv pentru care consumatorii de aici au inceput sa prefere produsele ecologice.

    Potrivit cercetarilor Agentiei de Monitorizare a Preturilor din Germania (ZMP), consumatorii cred ca produsele ecologice sunt mai proaspete si au un gust mai bun, pretul trecand de-abia pe al doilea plan. Intre 35-40% dintre consumatori cumpara astfel de produse cel putin o data pe luna, se arata intr-un studiu recent. Cumparatorii sunt persoane educate, cu venituri peste medie, dar si familii cu copii sau chiar pensionari. Anul trecut, germanii au cheltuit aproximativ patru miliarde de euro pe produse ecologice, determinand o crestere de 10-15% a veniturilor producatorilor. 

  • Un summit fara scop

    Prima intalnire a grupului G8 sub presedintia Rusiei, stabilita pentru 10-11 februarie la Moscova, nu este asteptata cu interes de nici unul dintre statele membre. La mai putin de o luna pana la deschiderea evenimentului, nimeni nu poate spune cu exactitate care este agenda summit-ului, comenteaza publicatia rusa Kommersant. 

    Pana de curand, singura declaratie edificatoare fusese facuta de presedintele rus Vladimir Putin, care, la sfarsitul summit-ului de acum un an tinut in Gleneagles, Scotia, afirma ca tema urmatoarei intalniri se va referi la „securitatea energiei si la educatie“. Sectiunea „agenda“ de pe site-ul oficial al summit-ului – g8russia.ru – este goala. 

    Desi locatia intalnirii fusese stabilita la Moscova, sub prezidiul ministrului de finante al Rusiei, Alexei Kudrin, in decembrie anul trecut a aparut un zvon potrivit caruia ar putea avea loc o intalnire in Washington, pe motiv ca Rusiei nu i s-au acordat drepturi depline la conducerea clubului. 

    In fine, pe 13 ianuarie, John Snow, secretarul trezoreriei Statelor Unite, care ar trebui sa reprezinte SUA in cadrul summit-ului, a declarat ca, din cunostintele sale, intalnirea va avea loc la data si locatia stabilite initial: 10-11 februarie, in capitala Rusiei. Cat despre agenda, lucrurile raman complicate. Pe fondul recentei crize a gazului iscate la inceputul anului de Rusia, e putin probabil ca propunerea americanilor de a dezbate „transparenta“ si pretul energiei pe piata globala va fi pe placul gazdelor.

  • Pascariu, Sef la HVB Tiriac

    Banca HVB Tiriac, rezultata in urma fuziunii Bancii Tiriac cu HVB Bank Romania, va fi condusa de presedintele acesteia din urma, Dan Pascariu (foto), care urmeaza sa coordoneze diviziile de management al riscului si de trezorerie. De la Banca Tiriac, in conducerea noii banci vor fi cooptati Florian Kubinschi, ca director financiar, si Catalin Parvu, in prezent responsabil de activitatile de retail si cele legate de IMM-uri. In schimb, presedintele Bancii Tiriac, Selcuk Saldirak, nu va mai ocupa nici o functie in noua institutie bancara. Echipa de conducere a HVB Tiriac ii mai include pe Manuela Plapcianu, responsabil de retail banking, Wolfgang Schoiswohl, responsabil de corporate banking, si Andreas Gschwenter, COO. 

    HVB Tiriac va functiona ca subsidiara a Bank Austria Creditanstalt, cea mai mare banca din Austria, membra a grupului UniCredit. Procesul de consolidare va continua in cursul acestui an prin fuziunea HVB Tiriac cu UniCredit Romania, eveniment care ar putea sa implice o noua serie de schimbari in managementul noii institutii.

  • Nu mai e mult pana in 2007

    Ultimul termen avansat de Ministerul Finantelor pentru intrarea in vigoare a noului Cod fiscal este 1 octombrie. Oficial, data s-ar explica prin necesitatea respectarii legii: ministrul de resort Sebastian Vladescu spune ca pe de o parte este nevoie de timp pentru ca Parlamentul sa poata discuta propunerile fiscale pe care i le va inainta Guvernul, iar pe de alta parte e vorba de perioada legala de sase luni din momentul aprobarii Codului si pana la intrarea in vigoare. 

    In realitate insa, problema tine de lipsa de posibilitati sau de interes pentru a ajunge la o forma finala a actului in cauza. De pilda, acelasi ministru Vladescu spune ca din ultima varianta, publicata pe Internet, a disparut propunerea pretului minim la alcool si la tigari, dar ca el personal nu e convins sa renunte la aceasta masura si ca va discuta cu specialistii UE. 

    La randul sau, ministrul de stat Gheorghe Pogea a promis solemn saptamana trecuta ca in 2005 nu vor fi majorate taxele si impozitele, ca TVA va ramane la 19% si ca nu vor fi introduse taxe noi, dar a recunoscut ca „ar putea creste nivelul unor impozite indirecte“ (daca TVA nu creste, atunci inseamna ca e vorba de accize si de taxe vamale, dar Pogea n-a dat deocamdata nici un fel de detalii).

    In aceste conditii, nimeni nu mai vorbeste de vreo strategie fiscala multianuala, pana nu de mult data ca sigura pentru primavara. Iar in ce priveste ideea de predictibilitate fiscala, ea e asigurata pe deplin, atata vreme cat mediul de afaceri s-a obisnuit deja sa considere noul Cod fiscal drept o fata morgana. Nu-i exclus, de altfel, ca amanarile sa aiba in vedere ca oricum n-are sens sa se adopte un Cod fiscal cu prevederi care vor deveni inoperante o data cu aderarea la UE, teoretic la 1 ianuarie 2007. Asa ar disparea disputele si eforturile de lobby pe langa Finante, cu un motiv simplu: daca avem cutare impozit, ne obliga UE. Veniturile programatorilor in noul Cod fiscal? Pai oricum vor fi impozitate din 2007, raspunde Sebastian Vladescu.

  • Un obiectiv „foarte ambitios“

    Ca de multe ori pana acum, unele din cele mai importante declaratii ale oficialilor BNR sunt facute pentru agentii de presa ori periodice straine. A fost si cazul afirmatiilor de saptamana trecuta ale viceguvernatorului Cristian Popa, care a comentat pentru Reuters ca obiectivul unei inflatii de 5% pentru 2006 – dupa 8,6% in 2005, fata de o tinta initiala de 7% – este „foarte ambitios“ (in jargonul analistilor economici, termenul contine sugestia de estimare exagerata), dar ca „deocamdata“ ramane in vigoare.

    Pentru incadrarea in obiectivul de inflatie, Cristian Popa a spus ca BNR are in vedere sa foloseasca un mix de politici referitoare la rata dobanzii, flotarea administrata a cursului de schimb, sterilizarea surplusului de bani de pe piata si limitarea creditului in valuta.  In privinta ratei dobanzii, Popa a afirmat ca „nu este exclusa“ o majorare, desi o asemenea masura ar fi in continuare riscanta, in conditiile in care stimuleaza cresterea in continuare a creditelor in valuta, poate atrage influxuri de capital speculativ din strainatate si impinge leul spre o apreciere nominala complet nerealista in raport cu situatia economiei. 

    Pentru BNR, limitarea inflatiei ramane insa un pariu realmente ambitios, atata vreme cat in 2006 urmeaza sa aiba loc noi cresteri ale tarifelor la energie si utilitati, nu numai din cauza alinierii la nivelurile de tarif din Uniunea Europeana, dar si in eventualitatea unor noi cresteri de accize (posibilitate avansata de ministrul de stat Gheorghe Pogea, care spune ca anul acesta nu este exclusa majorarea unor impozite indirecte).

    Si mai interesanta este insa opinia lui Popa despre cresterea economica a Romaniei, care in 2005 ar fi ajuns la 4,5-5%, adica peste cat a estimat acelasi ministru Pogea (4,2-4,5%). Ca si Pogea insa, viceguvernatorul sustine ca ritmul de crestere sub asteptari se explica exclusiv prin vremea nefavorabila, in speta prin inundatii, care au afectat productia din agricultura si „au impiedicat realizarea unor proiecte de infrastructura“. In viziunea BNR, cresterea economica pentru 2006 va ajunge la 5-6%, in timp ce cifra avansata de Comisia Nationala de Prognoza este de 6%. 

    Mai putin au comentat insa oficialii nostri calitatea cresterii economice. Analistii considera ca este posibil ca rezultatul pe anul trecut sa fi fost influentat pozitiv de consumul crescut din ultimul trimestru, insa e improbabil ca idealul de 6% crestere pentru 2006 sa se intemeieze tot pe un avant al consumului. De altfel, costul consumului, hranit in principal din importuri, s-a si vazut in cifra deficitului de cont curent pe anul trecut, care de la o tinta de 6,6% din PIB a ajuns in final la 9%.

  • Economie cu imunitate sporita

    Inflatia, petrolul si pretul locuintelor vor decide daca economia globala intra in  recesiune in anul 2007. Riscul e de 20%.

    Socurile repetate pe care economia Statelor Unite si economiile globale le-au suferit in ultimii ani (atacuri teroriste, tsunami si uragane devastatoare, preturile record ale petrolului si energiei, caderea preturilor pe piata actiunilor, scandaluri corporatiste si lista ar putea continua) nu au lasat urme vizibile, scrie revista Newsweek. Explicatia? O combinatie intre decizii macroecomice intelepte si o flexibilitate sporita la nivel microeconomic. De mai bine de doua decenii, bancile centrale din intreaga lume au incercat sa tina inflatia in frau, mentinand un nivel scazut al ratelor dobanzii – principalul motiv al cresterii inflatiei pe termen lung. In plus, bancherii au invatat din greselile din trecut. La „imblanzirea“ inflatiei au contribuit, in egala masura, intetirea competitiei la nivel global si local, cat si initiativa unor tari dezvoltate de a renunta la anumite restrictii legislative in sectoarele comercial, industrial si financiar. Aceste masuri le-au conferit economii mai flexibile, rezistente la socurile inflationiste.

    Chiar daca pretul petrolului ar ajunge la 80-90 de dolari barilul, cresterea ar fi afectata cu doar 1%, sustin analistii. Iar daca pretul locuintelor ar scadea cu 5% in 2006, cresterea economica ar suferi o incetinire de 0,5-1%. Dar daca ar avea loc alte atacuri teroriste? Un atac de factura celui din 11 septembrie 2001 sau a celor de la Madrid sau Londra ar afecta economia chiar in mai mica masura decat ipotezele amintite anterior. 

    Acest lucru nu inseamna ca economia mondiala e infailibila. Dar sistemul sau imunitar actual o face rezistenta la socuri care ar fi trimis-o in recesiune in urma cu 25 de ani. Potrivit cercetarilor intreprinse de Global Insight, pentru a intra acum in recesiune, ar trebui ca pretul petrolului sa sara de 100 de dolari per baril, inflatia si ratele dobanzii sa urce cu trei puncte procentuale fata de nivelul lor curent, iar preturile locuintelor sa scada cu aproximativ 10% in tarile industrializate (precum SUA, Marea Britanie, Spania, Australia, Suedia). Toate acestea, concomitent. Desi o asemenea combinatie terifianta s-ar putea produce in 2007, analistii sustin ca probabilitatea este de sub 20%.

  • Marketing pe partia de schi

    Un recent sondaj, realizat de ARC Rynek i Opinia din Polonia, demonstreaza nu numai ca sponsorizarea este un instrument de marketing eficient, ci si ca polonezii iubitori de sport asociaza cu exactitate anumite marci cu anumite sporturi sau chiar sportivi, scrie Warsaw Business Journal. 

    Rezultatele sondajului arata ca sponsorizarea ajuta companiile sa-si construiasca o imagine pozitiva si de lunga durata in randul fanilor. Dintre cei chestionati, 35% considera marca de bere Lech cel mai important sponsor al fotbalului polonez, desi producatorul marcii, Kompania Piwowarska, a retras-o din sponsorizarile sportive, inlocuind-o cu Tyskie, in prezent sponsorul echipei nationale de fotbal si al ligii campionilor din Polonia. 

    Nu numai evenimentele sportive, ci si sportivii sunt instrumente de marketing eficiente in Polonia. Intrebati care sunt sportivii asociati cel mai adesea cu o campanie promotionala sau cu o reclama, 42% dintre respondenti l-au indicat pe Adam Malysz, care efectueaza sarituri pe partia de schi purtand pe cap logo-ul Red Bull, pe umar cel al Milka si simbolul Axel Springer Fakt pe costumul sportiv. „Investitia in vedetele sportive este profitabila, deoarece garanteaza prezenta permanenta a unui brand in mintea oamenilor“, crede Grzegorz A. Kita, presedintele Sport Management Polska. 

    Succesul unui sportiv este transmis si sponsorului, adauga Kita. Potrivit acestuia, impactul unei campanii de sponsorizare sportiva asupra comportamentului de consum este chiar mai mare decat cel al unei reclame TV. In plus, sponsorizarea evenimentelor sportive nu este la fel de costisitoare ca o reclama la televizor. 

    Potrivit unei cercetari de piata, daca firma ING, care in 2003 a sponsorizat o competitie de sarituri pe partia de schi in Zakopane, ar fi cumparat aceiasi timpi de televiziune pentru difuzarea unei reclame TV si nu pentru sponsorizarea evenimentului, ar fi trebuit sa cheltuie peste 30 de milioane de zloti, in timp ce cumparand drepturile de sponsorizare, a scos din buzunar cateva sute de zloti. 

    Conform estimarilor, piata sponsorizarilor sportive se ridica in Polonia la 100 de milioane de zloti (peste 26 de milioane de euro) anual, in timp ce la nivel global aceasta atinge 14 miliarde de dolari anual.

  • Liberal-Taranisti sau liberal-populari?

    Cele mai bune vesti de saptamana trecuta au venit dinspre PNL, adica exact de unde in ultimele cateva luni aparusera cele mai multe conflicte. E adevarat, mai intai a fost iesirea lui Viorel Catarama, unul din stalpii financiari ai formatiunii, care a cerut convocarea unui congres extraordinar al partidului, unde actuala conducere sa fie suspendata. 

    Dupa Catarama, pozitia actuala a PNL in sondaje ar indreptati PD sa preia el functia de prim-ministru, ceea ce trebuie luat ca o ironie, dar si ca expresia unei disperari fata de viitorul partidului; nu altfel se explica ideea lui Catarama ca PNL sa fuzioneze cu PPCD (fostul PNTCD). 

    Replica a venit insa imediat din partea taberei lui Calin Popescu-Tariceanu, care a facut pace cu fostul presedinte Valeriu Stoica, invitandu-l sa discute pe tema fuziunii cu PD. Cei doi par a avea aceeasi viziune, adica a unui viitor partid liberalo-popular, situat mai la centrul spectrului politic decat ar fi fost un PNL aliat cu fostii taranisti, dar evident mai puternic ca forta politica. 

    In plus, alianta conducerii PNL cu aripa Stoica inseamna aplanarea surselor de conflict cu o serie de alti liberali (Musca, Stolojan, Boureanu) si constituie o contrapondere puternica fata de curentul de opinie din PNL potrivnic fuziunii cu democratii.

  • George, avocatul lui Gheorghe

    Saptamana trecuta a inceput cu autosuspendarea lui Adrian Nastase din conducerea PSD din cauza scandalului cu averea matusii si s-a sfarsit cu vestea urmaririi penale pentru frauda a vicepremierului Gheorghe Copos. Cum era de asteptat, miezul faptic al chestiunii, adica ilegalitatile imputate respectivilor, a fost repede acoperit de consecintele politice, avand in vedere ca orice suspiciune de frauda, atunci cand e vorba de un politician si de un demnitar, pateaza imaginea partidului, respectiv a institutiei pe care acesta o reprezinta. 

    Numai ca de aici apele incep sa se desparta. Dupa autosuspendarea lui Adrian Nastase din conducerea PSD, fruntasi ai Aliantei i-au cerut si demisia din conducerea Camerei Deputatilor, pe motiv ca scandalul cu matusa afecteaza onorabilitatea institutiei. Prilejul de replica a venit imediat o data cu citarea la DNA a vicepremierului Copos, proaspat demisionat din conducerea Partidului Conservator, dar caruia PSD i-a cerut sa-si dea demisia si din Guvern. 

    Desi solicitarile de renuntare la functiile publice sunt evident motivate de rivalitatea intre partide, ele ridica o problema interesanta, anume genul de dedublare adoptat de personajele noastre politice. Vicepremierul George Copos sustine ca nu are de ce sa plece din functie, atata vreme cat faptele de care e acuzat, respectiv revanzarea (in profit si fara plata impozitelor) catre Loteria Romana, societate de stat, a unor spatii comerciale cumparate ieftin tot de la stat, sunt mult anterioare momentului de cand a inceput sa faca parte din Guvern. Acest lucru il explica intr-o declaratie de presa fara antetul Guvernului si semnata simplu „Gheorghe Copos“ – in care sustine si ca nu stie ce invinuiri i se aduc. Dedublarea in cauza are darul ca slujeste foarte bine argumentatia invinuitilor potrivit careia dosarele cu fraude sunt de fapt represalii pentru acte corecte savarsite de ei ca demnitari. 

    In cazul lui Adrian Nastase a fost invocata dorinta puterii de a-l da jos de la conducerea Camerei, fiindca acolo s-a comportat corect in calitate de parlamentar de opozitie. In cazul urmaritului penal Gheorghe Copos ar fi vorba de faptul ca vicepremierul George Copos s-a opus vara trecuta ca Asociatia Salariatilor din Petrom sa preia 8% din companie, pe motiv ca actiunile ar incapea de fapt pe mana gruparii Liviu Luca-Sorin Ovidiu Vantu. 

    Atitudinea de atunci a lui Copos a fost sustinuta de presedintele Basescu, insa violent criticata de presa controlata de Liviu Luca, al carei contraargument a fost ca seful de partid al lui Copos, Dan Voiculescu, ar urmari de fapt sa preia el cele 8%. In ceea ce priveste atitudinea de acum a presedintelui Basescu, acesta l-a sustinut indirect pe Copos, criticand presa pentru „show-ul mediatic“ creat in jurul unor oameni a caror vinovatie e departe de a fi fost dovedita. Mai putin clare sunt lucrurile la nivel de partid, dat fiind ca intrarea lui Copos in vizorul DNA i-a facut pe unii conservatori sa readuca in discutie sperietoarea iesirii de la guvernare. Singura concluzie mai evidenta e ca, atat in privinta PSD, cat si in cea a PC, scandalurile de coruptie, cu autosuspendari si regrupari de forte, au ajuns sa dicteze literalmente viata de partid. Cele doua sedinte de partid de la sfarsitul saptamanii trecute au confirmat aceasta stranie evolutie de pe scena politica autohtona.

  • Potul cel mare

    Daca si cand va fi privatizata, CEC va avea un avantaj important, acum ca a castigat licitatia pentru derularea operatiunilor comerciale ale Fondului Proprietatea. Potrivit presedintelui Consiliului de supraveghere al Fondului, Nicolae Ivan, tranzactiile care se vor derula in 2006 prin contul central al institutiei deschis la CEC vor insuma circa 500 de milioane de euro, ceea ce explica faptul ca pentru acest contract s-au luptat sapte banci (invinsele CEC sunt BRD-SocGen, HVB, ABN Amro, Raiffeisen, Citibank si National Bank of Greece).

    Procedura de preschimbare in actiuni a titlurilor de proprietate si de distribuire a actiunilor prin intermediul CEC ar urma sa inceapa in februarie. Dupa Nicolae Ivan, Fondul Proprietatea ar putea avea intre 120.000 si 180.000 de actionari, iar valoarea despagubirilor cerute ar putea ajunge la 5-6 miliarde de euro.