BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cafeaua de dimineata

    Romania are cel mai scazut nivel al consumului de cafea pe cap de locuitor din Europa (de 1,5 kilograme pe cap de locuitor pe an), in timp ce media europeana este de circa 7 kg. Consumul de cafea are si el particularitatile lui pe piata din Romania, dupa cum arata un studiu realizat de Daedalus Consulting.

    CEL PUTIN O CAFEA pe saptamana au consumat 84,5% dintre persoanele adulte, indiferent ca aceasta a fost cafea naturala, ness / cafea instant sau cappuccino.

    FEMEILE consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (91,1% fata de 77,4%).  90,5% din persoanele cu varste peste 30 de ani sunt consumatori de cafea intr-o proportie mai mare decat persoanele mai tinere 76,3%.

    CAFEAUA NATURALA este, de departe, cea mai consumata (77,2% din populatie), in timp ce 15,1% dintre respondenti consuma ness / cafea instant si 8,7% consuma cappuccino.

    SURSA: DAEDALUS. STUDIUL A FOST REALIZAT PE UN ESANTION DE 1.223 DE RESPONDENTI SI ESTE REPREZENTATIV PENTRU PERSOANELE CU VARSTA CUPRINSA INTRE 18 SI 65 DE ANI, DIN MEDIUL URBAN. DATELE AU FOST CULESE IN IUNIE 2004.

  • Cum se naste un stat?

    Daca scoicile se vor ieftini in restaurantele frantuzesti, este posibil ca, pe viitor, Europa sa devina un superstat, cu 450 milioane de locuitori. Soarta Constitutiei Europene si, prin consecinta, a  constructiei Uniunii Europene, poate fi decisa in aceste zile de cateva voturi. Ale unui olandez sau ale unui francez. In cele doua tari dezbaterile pro si contra sunt la ordinea zilei.

    Daniel M. a trait in Romania pana in urma cu cativa ani, cand s-a mutat in Franta. De cateva luni, a primit cetatenia franceza. Iar pe 29 mai va vota pentru prima oara avand aceasta calitate. Primul lui vot francez va fi totodata un prim vot european. Asa s-au potrivit lucrurile.

    Momentul e delicat. Tratatul de instituire a unei Constitutii pentru Europa, asa-zisa Constitutie Europeana, trebuie sa fie ratificat de toate statele membre UE. Deadline: noiembrie 2006. Cateva au facut deja acest lucru, in altele procesul de ratificare urmeaza sa aiba loc. „Nucile“ tari sunt Franta, Olanda si Marea Britanie. 

    Primul hop cu adevarat dificil este referendumul care va avea loc in Franta. Toate sondajele de opinie, cu exceptia unuia singur, arata ca francezii vor vota impotriva. Desi numerosi lideri francezi (in frunte cu Valery Giscard D’Estaing care este „parintele Constitutiei“) sustin cu tarie Tratatul. La fel, cel putin la nivel declarativ, toate partidele importante din Franta. 

    „Francezii, pe langa ca sunt contestatari de felul lor, mai sunt si nemultumiti de actualul guvern“, explica Daniel M. O arata si sondajele de opinie conform carora va fi mai degraba un vot impotriva lui Jacques Chirac, presedintele cu popularitate in scadere. Poate de aceea, Chirac a lansat in acest an ideea reducerii de TVA la restaurante, de la 19,5 la 14%. Se stie, patronii de restaurante se bucura de influenta in randul populatiei. Iar cei din Franta au anuntat ca vor vota impotriva Constitutiei daca aceste taxe nu vor fi reduse. Iata cum, in ultima vreme, taxele restaurantelor franceze au ajuns subiect de negocieri acerbe in randul expertilor europeni. Si, cine stie, poate ca viitorul Europei va depinde de ieftinirea fripturii de iepure. 

    De altfel, campania oficiala pentru referendumul din Franta a fost dominata de eforturi cu adevarat mari ale autoritatilor, ajutate de confrati europeni si de dezbateri indarjite. Chiar si numele Romaniei a ajuns subiect de disputa. Intr-o emisiune televizata, un deputat al Uniunii pentru Miscarea Populara, Nicolas Dupont Aignan, a criticat faptul ca, „de curand, Romania a fost introdusa pe tacute in UE, pentru a nu atrage atentia francezilor care sunt majoritar contra aderarii Romaniei“. In replica, socialista Segolene Royale a atras atentia ca, dupa ce, la Ialta, estul Europei „a fost vandut“, francezii au  inchis ochii si au lasat lucrurile asa.. „Avem o datorie fata de aceste tari“, a aratat ea.

    Un alt motiv pentru care francezii se opun este convingerea acestora  ca, astfel, s-ar renegocia o Constitutie mai buna (asa marturisesc 61% dintre cei care spun ca vor vota Nu). Nu va fi o renegociere, precizeaza presedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso. „Suntem 25. Cu tot respectul cuvenit fiecarui stat UE in parte, exista multe altele care au ratificat Tratatul, ori care il vor ratifica, asa ca n-ar fi deloc realist ca acum sa redeschidem negocierile. „Practic – a spus Barroso – nu exista un «plan B». Votul negativ ar fi perceput ca o slabiciune deopotriva a Frantei si a  Europei. Americanii si chinezii vor spune ca europenii nu sunt capabili sa se puna de acord“, a atras el atentia, adaugand ca respingerea Constitutiei ar putea influenta negativ economia europeana. „Investitorii vor certitudini, securitate. Iar un Nu ar insemna un mare semn de intrebare. Caci incertitudinea e rea pentru economie. Atat pentru consum cat si pentru investitii.“ 

    La randul lui, liderul opozitiei italiene, Romano Prodi, a declarat ca, daca va respinge Constitutia, Franta va deveni „mai rau decat oaia neagra“ a Europei. „Nu ar mai exista Europa. Am trece printr-o criza de proportii.“  Admitand ca textul Constitutiei e perfectibil, Prodi a incercat sa miste coarda sensibila a francezilor: „Toata lumea stie ca nu poate exista Europa fara Franta, dar si Franta trebuie sa inteleaga ce sansa are cu Europa. Singura, ar fi foarte slaba“. Aceeasi idee a fost lansata si de presedintele Partidului Popular European, Wilfried Martens: „E nevoie de o Franta  puternica in Europa, nu una care sa stea sa se uite de pe margine“. Jacques Chirac are un discurs asemanator:  „Ce autoritate morala va mai avea Franta in viitoarele structuri europene daca ar spune Nu?“. La fel Jo Leinen, presedintele Comitetului Con-stitutional si membru al Comitetului de Politica Externa al PE, care are si o explicatie plina de umor: „In general, francezilor le place drama si, ca atare, totul trebuie sa fie dramatic pentru a fi si interesant“.

    Sondajele de pana acum ii arata insa drept cei mai inversunati oponenti ai Constitutiei europene nu pe francezi ci pe brita-nici, care n-au acceptat nici trecerea la moneda euro. Principala tema a dezbaterii britanice este legata de transferul a prea multa putere la Bruxelles. „Functionarii de acolo ar putea crede ca sunt destul de destepti incat sa decida pentru oamenii de rand; insa e nevoie ca acestia sa decida, la nivel local, sa aiba control asupra deciziilor care ii privesc“, spun opozantii Constitutiei. Ei vad respingerea ca pe o modalitate de a continua/incuraja reformele din Europa si nu ca pe o cale de a iesi din UE. „Cum poti reforma UE daca nu vrei sa fi parte a UE inca de la inceput?“, se intreaba sustinatorii Constitutiei. Eurodeputatul Timothy Kirkhope, liderul conservatorilor din PE, care a fost si membru al Conventiei Constitutionale (forul in care s-a plamadit Constitutia europeana), are o pozitie clara: „Europa nu are nevoie de o Constitutie; un Tratat simplificat ar fi suficient pentru modernizarea si buna functionare a UE“. 

    Putini sunt cei care par sa ia in serios componenta olandeza a ecuatiei. Desi, la referendumul care va avea loc aici, pe 1 iunie, oamenii sunt mai tentati sa spuna Nu. Dincolo de respingerea ideii de superstat european, si temerile de pierdere a identitatii nationale, a mai aparut o problema Lucrurile au luat o turnura proasta dupa ce directorul Bancii Nationale, Het Parool, a declarat ca moneda nationala (guldenul) a fost subevaluata cu 5-10% in momentul trecerii la euro (2001). Declaratia a fost sustinuta si de ministrul de finante, Gerrit Zalm, desi anterior, acesta sustinuse contrariul. Asa ca acum, afirma Mark Beunderman de la publicatia online EUObserver, principala tema de discutie in campania olandeza este acea subevaluare a guldenului si inflatia care a urmat trecerii la euro, lucru care a facut ca atunci noua moneda sa fie impopulara in Olanda. 

    „In orice caz, va fi un vot strans, dar nu sunt sigur pentru Da“, a declarat ministrul Zelm. Potrivit unui sondaj comandat de guvern, 40% dintre olandezi vor vota impotriva si 39% in favoarea Constitutiei. Autorii sondajului scot insa in evidenta un lucru interesant: doua treimi dintre cei care vor vota Nu sunt convinsi ca Parlamentul nu va tine cont de referendum si va ratifica Tratatul. „Cinism olandez tipic“, sustin autorii sondajului. Tot sondajele dezvaluie insa ca dezbaterile se fac mai ales dupa ureche. O treime dintre cetatenii UE nu  auzisera, la inceputul acestui an, ca ar exista macar un proiect de Constitutie europeana, in vreme ce mai bine de jumatate (56%) au habar ca exista, dar nu stiu mare lucru despre prevederile ei. Cei  mai putin informati erau, la sfarsitul anului trecut, spaniolii, portughezii, irlandezii si britanicii. Dintre cei care se opun adoptarii Constitutiei majoritatea critica „pierderea suveranitatii nationale“ (37%). „Procesul de ratificare a Constitutiei va avea succes numai daca guvernele si alti actori relevanti se mobilizeaza pentru a furniza informatii cetatenilor, pentru a asigura o dezbatere cu adevarat informata“, a comentat vicepresedintele Comisiei Europene, Margot Wallstrom. Asadar, ce aduce nou aceasta Constitutie? 

    In principiu, documentul, desavarsit in cadrul Conventiei privind viitorul Europei si semnat la Roma, la 29 octombrie 2004, ar urma sa inlocuiasca multitudinea de tratate existente ale UE. „Conventia Europeana a propus un concept pentru o Uniune de dimensiunea continentului, adaptata secolului 21, concept care sa-i aduca Europei unitate, respectandu-i, in acelasi timp, diversitatea“, a explicat ambasadorul Ion Jinga, participant la Conventie. Chiar daca initiatorii n-au spus-o explicit, Constitutia creeaza premisele unui stat federal. Deocamdata, cele mai mari noutati sunt clauza de solidaritate, in cazul unui atac extern asupra uneia dintre statele UE, care permite, practic, o politica de aparare comuna si infiintarea posturilor de presedinte al Consiliului European si, mai ales, de ministru de externe, ceea ce sugereaza o politica externa comuna. Alte aspecte importante: puterea juridica pe care o vor avea prevederile din Carta Drepturilor Fundamentale, faptul ca UE va capata personalitate juridica unica, extinderea competentelor UE in domeniul sanatatii publice si crearea unei baze juridice europene pentru problemele de interes general, infiintarea unui Parchet European contra fraudelor la bugetul comunitar si a criminalitatii grave trasfronstaliere, care va putea declansa anchete penale si propune inceperea urmaririi penale. Si, de asemenea, introducerea, in premiera, a unei clauze care permite parasirea UE daca un stat membru doreste acest lucru.

    O problema pe care Constitutia nu o rezolva este cea ridicata de Biserica catolica (care sustine totusi, oficial, Constitutia europeana) si de activistii religiosi, feministi si gruparile pro-viata, respectiv pro-avort. Ale cui drepturi sa le protejezi mai intai?, pare intrebarea iscata de aici. „Nu e suficient sa exprimi protejarea demnitatii umane, cata vreme lasi posibilitatea ca aceasta sa poata fi incalcata in unele jurisdictii“, spune, de exemplu, John Smeaton, de la societatea de protectie a copiilor nenascuti, care considera ca drepturile femeilor au devenit mai mari decat ale nenascutilor. Ingrijorari asemanatoare sunt si referitor la eutanasie. In sfarsit, Biserica catolica ar putea sa fie nevoita sa accepte preoti-femei, conform principiului nediscriminarii. Deocamdata, noul papa, Benedict al XVI-lea s-a multumit doar sa constate ca „pentru unii, Biserica catolica si Constitutia europeana au pozitii ireconciliabile la acest capitol“.

    Acestea sunt doar cateva elemente ale complexei probleme ridicate de Constitutia europeana. Iar rezolvarea lor poate sta intr-un singur vot. Cine stie, poate in cel al lui Daniel M. care n-a mancat scoici in restaurantele din Romania, ci doar salam cu soia.

  • 10 au spus da

    Zece din cele 25 de state UE au ratificat deja Constitutia europeana. Dintre acestea, in Spania a fost un referendum, al carui rezultat a fost confirmat de Parlament, iar in Germania si Austria  s-a dat OK-ul principal, in camerele inferioare.  

    AU RATIFICAT in ordine cronologica Lituania, Ungaria, Slovenia, Italia, Grecia, Spania*, Austria, Slovacia, Germania**, Belgia 

    IN CURS DE RATIFICARE Letonia (mai), Cipru (iunie), Malta (iunie-iulie), Finlanda (decembrie), Suedia (decembrie), Estonia

    REFERENDUM Franta (29 mai), Olanda (1 iunie), Luxemburg (10 iulie), Polonia (25 septembrie), Marea Britanie (2006), Cehia (2006), Irlanda, Portugalia

    • DACA RASPUNSUL E NU

    Cei ingrijorati de eventuala respingere a Constitutiei europene intr-unul dintre statele membre fac deja calcule. Deocamdata, istoria recenta arata doua cazuri: votul danez impotriva ratificarii Tratatului de la Maastricht (1992) si cel irlandez contra Tratatului de la Nisa (2002). In ambele cazuri, a fost reluata procedura ratificarilor prin referendum, opinia publica din cele doua tari fiind convinsa ulterior de avantajele acceptarii tratatelor respective. Ce s-ar putea intampla acum? 

    UN NOU REFERENDUM dupa modelele danez si irlandez, pentru acelasi text al Constitutiei. 

    MODIFICAREA CONSTITUTIEI astfel incat ratificarea sa devina posibila si in cazul tarilor care au esuat la prima incercare. 

    O NOUA CONSTITUTIE mai putin cuprinzatoare, alcatuita pe principiul celui mai mare divizor comun.

    RENUNTAREA LA CONSTITUTIE asa cum s-a intamplat in 1954, UE urmand sa functioneze dupa tratatele deja existente. 

    IESIREA DIN Uniunea Europeana a statului membru care nu a reusit ratificarea. Aceasta ar fi cea mai dramatica solutie. 

  • Statele Federale ale Europei

    Irlandezul Anthony Coughlam, profesor universitar la Trinity College, Dublin, sustine ca rezultatul cel mai important al adoptarii Constitutiei e acela ca va inlocui actuala UE cu un Stat Federal supranational. El aduce cinci argumente.  

    ABOLIREA UE si a actualei Comunitati Europene (art. IV-437 arata ca noua Constitutie inlocuieste Tratatul de infiintare a Comunitatii europene si Tratatul UE).

    CREAREA unei noi UE, bazata pe o constitutie proprie (Art. I-1). In acelasi timp, articolul IV-438 transfera legile si institutiile actualei Comunitati noii UE. 

    SUPREMATIA noii Constitutii si a legilor europene asupra constitutiilor nationale si a legilor din statele membre este data de articolul I-6.

    PERSONALITATEA JURIDICA (art. I-7) conferita UE, similara celei pe care o au alte state. Practic, UE se va comporta ca un stat, va avea o singura voce in comunitatea internationala, presedinte, ministru de externe, procuror general, moneda si drapel proprii (articolul I-8).

    CETATENIA UE este statutata de articolul I-10 („Fiecare cetatean al unui stat UE este cetatean UE. Cetatenii UE se bucura de drepturile si obligatiile prevazute in Constitutie“).

     

  • Constitutia, pe scurt

    Constitutia UE are 357 de pagini. Sunt 148 de articole, structurate in patru parti. 

    PARTEA I: contine definitii, principii, drepturi, valori, obiective si prezinta institutiile europene si modul lor de functionare. Ca noutate, sunt descrise aici, in premiera, mecanismele iesirii din UE. 

    PARTEA a II-a: reprezinta Carta Drepturilor fundamentale ale UE, adoptata la Nisa in 2000. Are capitole referitoare la demnitatea, libertatile, egalitatea, solidaritatea, justitia si cetatenia locuitorilor UE.

    PARTEA a III-a: se refera la politicile si functionarea UE si cuprinde detalii institutionale si de procedura, precum si bazele juridice ale actiunilor UE. 

    PARTEA a IV-a: prezinta dispozitii generale referitoare la tranzitia de la Comunitatea Europeana la Uniunea Europeana, modalitati de revizuire a Constitutiei si mecanisme de intrare in vigoare.

  • Unde poti avea 3 ani la rand cu cresteri de 3 digiti?

    Cel putin opt milioane de europeni au instalate pe telefoanele mobile un joc „made in Romania“. „Vinovata“ este compania franceza Gameloft, care are cel mai important studiou de productie in Romania – aproape un sfert din cei 2.000 de angajati pe plan mondial si cea mai semnificativa capacitate de productie.

     

    Gameloft tocmai a depasit al treilea an de „three digit growth“, adica sporirea cu peste 100% a veniturilor, evolutie ce a tinut pasul cu mersul rapid al inovatiilor pe piata telefoanelor mobile si cu dezvoltarea exploziva a capabilitatilor tehnice de care dispun noile terminale.

     

    Compania a fost initial o divizie a producatorului de jocuri Ubisoft, prezent si acesta in Romania, si a devenit entitate de sine statatoare in 1999. „In anul 2000 aveam 16 angajati, iar in prezent in jur de 480“, spune Paul Friciu, studio manager al Gameloft. Explozia rezultatelor afisate de companie a venit in 2002, anul aparitiei primelor telefoane mobile cu suport Java, platforma care asigura capabilitatile multimedia ale acestora. In timp, programatorii de la Gameloft au trecut si pe alte platforme de dezvoltare – Brew, folosita cu precadere in Statele Unite, precum si Symbian.

     

    Conform unui studiu Screen Digest, piata jocurilor pentru telefoane mobile a ajuns in 2005 la 1,7 miliarde de euro – de la 850 de milioane de euro in 2004. Iar pentru 2010, specialistii estimeaza o valoare a pietei de 7 miliarde de euro. „Daca veniturile obtinute de operatorii de telefonie din traficul de voce si-au mai pierdut din elan, atunci a crescut traficul de date.

     

    Jocurile aduc venituri in crestere, iar sectorul este din ce in ce mai important“, spune analistul David MacQueen. Liderii pietei, care cumuleaza 30% din venituri, sunt Gameloft, in Europa, si Jamdat – in SUA. Jamdat a fost achizitionata, in decembrie 2005, de catre Electronic Arts, unul din gigantii jocurilor pe computer, intr-o tranzactie de 680 de milioane de dolari. Mai trebuie spus ca Jamdat isi face simtita prezenta si  in Romania – compania a achizitionat deja spatii pentru birouri si a inceput sa caute progamatori, fiind o prezenta activa pe site-urile de recrutare a fortei de munca.

     

    Si studioul Gameloft din Romania se va muta din actuala locatie, devenita de ceva vreme neincapatoare. La cei 30 de ani ai sai, Paul Friciu nu pare apasat de faptul ca studioul pe care il conduce se afla, in ierarhia interna a Gameloft, pe primul loc in ceea ce priveste puterea de productie si pe locul doi in privinta numarului de angajati. A venit la Gameloft ca game-designer, dupa ce a fost redactor la o publicatie specializata pe jocuri si dupa o scurta colaborare cu o editura bucuresteana care a cochetat la un moment dat cu ideea producerii unui joc pentru PC.

     

    Ultimul joc finalizat este varianta „telefonica“ a filmului „King Kong“, lansare menita sa intregeasca echipa „film – joc pe PC – joc pe console“, care practic a reinventat povestea gorilei uriase. Din cate spune Friciu, in cazul jocurilor pentru mobile, profilul consumatorului este diferit fata de al utilizatorilor de PC sau consola: multi nu au experienta in ceea ce priveste jocurile, de unde nevoia de claritate in gameplay; in acelasi timp, este nevoie ca jocul sa poata fi jucat in reprize scurte, in timpul calatoriilor cu metroul sau la vreo coada in magazin sau la cinema. „Teoretic, este un utilizator normal, multi nefiind dedicati jocurilor. Cel mai activ segment este cel al tinerilor cu varste cuprinse 14 si 26 de ani“, explica el. 

     

    „Rubedenia“ cu studiourile Ubisoft le-a asigurat celor de la Gameloft un numar de licente de jocuri PC care au fost adaptate pentru piata mobilelor – „Prince of Persia“, „Might and Magic“ sau „Brothers in Arms“; un alt segment care furnizeaza idei pentru jocuri este cel cinematografic – mai sus pomenitul „King Kong“ este un exemplu, alaturi de „War of the Worlds“, de exemplu, film lansat in vara anului trecut in regia lui Steven Spielberg, cu Tom Cruise in rolul principal.

     

    Jocurile dezvoltate in-house, special pentru piata mobilelor, compun ultima categorie: „Block Breaker“, „Asphalt: Urban GT“ sau „New York Nights“. Nu lipsesc nici clasicul Solitaire sau cateva variante de poker cu tenta sexy. Dintre toate acestea, „Block Breaker“ este un concept 100% romanesc si un hit, aflandu-se pe telefoanele a circa doua milioane de europeni; produse in Romania in intregime sau intr-o pondere importanta mai sunt „King Kong“, „War of the Wolds“, „Prince of Persia Warrior Within“. „In 2002 lucram pentru telefoane alb-negru, cu rezolutii mici, memorie putina si procesoare slabe.

     

    In prezent, multe telefoane ofera posibilitatea rularii de jocuri complexe, in 3D, iar puterea de calcul a crescut considerabil. PC-urile au parcurs acest drum in 15 ani, telefoanele mobile in numai doi ani. Tehnologia exista, a trebuit numai sa apara cererea si vointa de a pune la lucru tehnologia“, spune seful Gameloft Romania.

     

    Crearea unui joc poate lua de la sase luni pana la un an, iar numarul membrilor unei echipe poate ajunge la 50 (cazul „Prince of Persia Warrior Within“). Costurile nu sunt atat de mari ca si in cazul jocurilor pentru PC, dar exista cazuri  in care pot ajunge la cateva sute de mii de dolari. Un alt element specific jocurilor pentru telefoane este personalizarea acestora – exista sute de tipuri de telefoane si peste 120 de operatori de telefonie mobila pe plan mondial, iar producatorii trebuie sa asigure compatibilitatea cu cat mai multe modele, sa traduca jocul in cinci limbi de circulatie mondiala si sa fie in stare sa-l faca accesibil si publicului din Turcia sau Cehia.

     

    Secretul cresterii explozive a vanzarilor de jocuri pentru telefoanele mobile poate fi, crede Paul Friciu, modul simplu de achizitionare – omul intra pe site-ul companiei de telefonie mobila, alege jocul, il descarca si il plateste o data cu factura. Preturile mici, de cel mult cinci euro, le fac accesibile: in Romania, operatorii de telefonie mobila au anuntat o triplare a numarului de jocuri descarcate anul trecut, in cazul Orange. Clientii Connex Vodafone au descarcat, tot in 2005, peste 150.000 de jocuri, prin intermediul portalului Play. Cat ar mai putea dura acest „boom“?

     

    „Telefonul va deveni un instrument complex de comunicare si distractie – telefon mobil, mp3 player, aparat foto digital, video player, platforma pentru jocuri – asemeni tricorderului din Star Trek“, spune Friciu, in opinia caruia piata jocurilor va urma aceeasi tendinta de dezvoltare: la moda va fi multiplayerul, iar jocurile vor insemna tot mai mult trei dimensiuni si grafica cat mai realista.

     

    Inevitabil, se poate pune intrebarea cat sunt de pregatiti programatorii romani sa faca fata noilor tendinte. „Am fost indoctrinati mult timp cu faptul ca suntem cei mai buni, ca noi castigam toate olimpiadele si suntem geniali. Suntem buni, dar si altii sunt buni, chiar daca statistic stam mai bine. Caracteristic pentru Romania este faptul ca ne lipsesc artistii specializati, exista o cultura a matematicii, dar nu exista cultura benzii desenate, nu prea avem idee ce inseamna cu adevarat entertainmentul“, crede Friciu. De aceea, spune el, multe decizii luate la Paris au parut initial stranii romanilor ce lucrau la Gameloft, dar s-au dovedit corecte ulterior.

  • JOCUL NUMERELOR

    Primul joc produs pentru un telefon mobil a fost Snake, in 1997; este vorba de sarpele patratos care se hranea cu puncte pe ecranul alb-negru al modelului Nokia 6110.

     

    265.144 Numarul de culori afisate de telefoanele moderne.

    2 MILIARDE – Totalul telefoanelor mobile folosite la aceasta ora in intreaga lume.

     

    7 MILIARDE € La atat este estimata valoarea pietei de jocuri pentru telefoane mobile in 2010.

     

    130 Nr. angajatilor Gameloft in iunie 2003

    2000 Numarul angajatilor Gameloft in 2006

  • EVOLUTIA VANZARILOR

    Gameloft a inregistrat, trei ani la rand, cresteri ale vanzarilor de peste 100%, fiind desemnata anul trecut a patra cea mai rapida in dezvoltare companie europeana in Europe’s 500 fastest-growing companies.

     

    Perioada

    Valoare mil. Euro

    Variatie

    2002-2003

    10,5

    304%

    2003-2004

    23,5

    128%

    2004-2005

    46,8

    102%

     

  • Pentru industria tutunului, "taxa de viciu" e un infarct anuntat

    Niciodata in istorie, spun producatorii de tutun, tigarile nu s-au mai scumpit cum se prevede ca se vor scumpi acum, daca guvernul va reusi sa treaca prin parlament – la pachet cu legile sanatatii – si taxa de viciu pentru tigari si alcool. Industria tigarilor nici macar nu reuseste, deocamdata, sa-si estimeze pagubele.

     

    Nimeni nu se astepta ca pretul tigarilor sa ramana la nivelul de acum – procesul de aliniere a accizelor la cele din UE aduce oricum, periodic, scumpiri de maximum 3.000 de lei la fiecare pachet –, dar planul Ministerului Sanatatii de a percepe asa-numita taxa de viciu inclusa in pretul tigarilor e, pentru piata tutunului, echivalentul unui infarct programat. Nimeni nu se hazardeaza sa socoteasca pagubele din curtea producatorilor de tutun, pentru ca o astfel de scumpire n-a mai avut loc niciodata.

     

    Cei 20 de centi cat reprezinta taxa din proiectul Ministerului Sanatatii inseamna circa 7.200 de lei, dar vor antrena o scumpire la raft de circa 15-16.000 de lei pentru fiecare pachet de tigari – adica mai mult decat suma tuturor scumpirilor din ultimii trei ani –, pentru ca se prevede ca taxa sa fie inclusa in pretul tigarilor, ceea ce duce la o crestere a bazei la care se aplica alte taxe (ca TVA si acciza pe valoare). Or, o scumpire la raft cu 15-16.000 de lei inseamna dublarea pretului tigarilor ieftine, precum Carpati si Marasesti, o crestere de circa 50% pentru tigarile cu pret mediu (cum ar fi Winston, L&M sau Pall Mall) si aproximativ 40% in plus pentru fiecare pachet de tigari premium (de exemplu Marlboro, Kent sau Camel).

     

    Ce inseamna asta pentru industria tutunului? Preturile vor ajunge la nivelul programat pentru 2008, spune Adrian Popa Corporate & Regulatory Affairs al liderului pietei romanesti de tigarete, British American Tobacco Romania (BAT). Dar impactul nu poate fi inca estimat, intrucat nu exista nici un model, nici in Romania, nici in alte tari, pentru scumpiri atat de dramatice.

     

    Totusi, simularile facute de BAT arata ca piata neagra va creste in doua luni de aproape patru ori, explodand „de la 7,2% cat este in prezent la peste 27%“, spune Adrian Popa. Iar cresterea pietei negre nu loveste doar in producatorii de tutun, ci si in bugetul statului, care nu-si va mai incasa accizele ca pana acum. „Scopul declarat de Ministerul Sanatatii, in propunerea sa, nu va fi indeplinit“, crede Simona David, manager pe relatii externe & guvernamentale la Philip Morris Romania, companie care ocupa locul doi in topul companiilor de pe piata tigarilor. Ministerul Sanatatii nu a dorit sa comenteze pentru acest articol.

     

    Care e, de fapt, scopul Ministerului Sanatatii? Bineinteles, acela de a face rost de bani pentru a sustine cel mai amplu proiect de reforma din ultimul deceniu prin investitii in infrastructura sistemului sanitar. Ministerul socoteste ca, daca taxa pe viciu va fi aplicata de la 1 martie (guvernul si-a propus sa-si asume raspunderea pentru pachetul de legi ale sanatatii luna aceasta, dar o data nu a fost inca fixata), atunci va incasa circa circa 150 de milioane de euro anul acesta si circa 200 de milioane la anul.

     

    Un alt efect, pe care nimeni nu l-a urmarit in mod explicit, dar pe care Ministerul Sanatatii l-a adus in discutie, este o scadere a numarului de fumatori – desi e greu de estimat cati romani se vor lasa de fumat din cauza pretului mai mare. Producatorii de tutun se impotrivesc, dupa cum era de prevazut, introducerii taxei de viciu in aceasta formula. Pe langa cresterea pietei negre, cu efecte incalculabile atat pentru ei, cat si pentru bugetul statului (la care producatorii de tutun contribuie cu peste un miliard de euro anual), acestia aduc si alte argumente in sprijinul primei variante de introducere a taxei de viciu, propusa tot de minister, dar abandonata intre timp.

     

    In prima faza, in consens cu producatorii, proiectul Ministerului Sanatatii viza ca taxa pe viciu sa fie de 7.000 de lei si sa fie incasata ca procent din valoarea accizei, varianta care nu ar fi afectat pretul tigarilor. Proiectul de lege publicat pe site-ul ministerului se refera insa acum la o taxa pe viciu ca taxa suplimentara de sine statatoare.

     

    Producatorii spun ca taxa de viciu intra in contradictie si cu Legea Finantelor Publice (care impune renuntarea la fondurile speciale incepand cu anul 2005), si cu legislatia europeana, care prevede ca „produsele din tutun pot fi taxate doar de trei tipuri de taxe: acciza specifica, acciza ad valorem si TVA“, dupa cum spune Gilda Lazar, director Corporate Affairs la Japan Tobacco International (JTI), al treilea jucator de pe piata.

     

    Acest tip de taxare a fost impus „inca din 1972“, spune Adrian Popa de la BAT, precizand ca acciza in sine e o taxa proiectata sa penalizeze un produs periculos pentru sanatate. Asta inseamna ca daca se aplica si acciza, si taxa de viciu, tigarile sunt taxate de doua ori pentru acelasi lucru. Un alt argument al producatorilor e ca noua taxa va da peste cap graficul de crestere a accizei agreat cu UE: aceasta isi va diminua astfel ponderea din pretul pachetului de tigari de la 49% la 46% – un pas inapoi, pentru ca acciza trebuie sa urce pana la 57% in urmatorii 4-5 ani.

     

    Varianta de mijloc, intre cele doua tabere – producatori si reprezentantii MS – a fost propusa chiar de reprezentantii companiilor din industrie, care nu mai exclud scumpirea, dar cer ca taxa de viciu sa fie calculata ca procent din valoarea accizei, ca si in cazul taxei de sport de 1% pe care producatorii de tutun o vireaza lunar catre fondul de sport.

     

    Exista putine sperante ca Ministerul Sanatatii sa se lase convins de argumentele producatorilor de tutun. Cea mai buna sansa pe care acestia o au e ca pachetul de legi pentru care guvernul isi va asuma raspunderea sa fie respins in parlament. Ceea ce n-ar face bine la sanatate.

  • De ce s-au retras E.ON si EnBW din cursa pentru "perla coroanei"?

    Grupurile germane E.ON Energie si EnBW Energie s-au retras din cursa pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud. Intr-o forma sau alta, motivatia celor doua companii are un numitor comun.

      

    Compania noastra a trecut in ultimii doi ani printr-o restructurare de succes. Avem deja participatii importante in Ungaria, Polonia si Cehia si acum radarul nostru strategic ne spune ca e momentul sa investim in Romania.“ Asa suna cu patru luni in urma discursul lui Utz Claasen, CEO al EnBW Energie AG, care venise in Romania pentru a-si face cunoscuta imaginea de competitor ferm decis pentru cea mai importanta distributie de electricitate, Electrica Muntenia Sud (EMS).

     

    In patru luni insa, „radarul strategic“ al EnBW a urmarit piata romaneasca, a cantarit estimarile de pret si a ajuns la concluzia ca mai poate amana intrarea in Romania. „Asteptarile si ofertele vehiculate au fost mult peste ceea ce credem ca este rezonabil si se sustine din punct de vedere economic, dar EnBW este interesat in continuare de viitoare oportunitati prin care sa devina o prezenta activa pe aceasta piata“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Hermann Schierwater, vicepresedinte executiv pentru comunicare corporativa a EnBW Energie Baden-Württemberg AG.

     

    Declaratia dateaza din 1 februarie, la o zi dupa ce publicarea ofertelor angajante a aratat ca EnBW si E.ON nu mai sunt pe lista. Asa se face ca numarul trei pe piata de energie germana a luat decizia sa nu depuna oferta finala pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud, „urmare a procedurilor interne care au impiedicat grupul sa incheie acest proces“, dupa cum continua declaratia oficiala a lui Schierwater.

     

    Cu alte cuvinte, mobilizarea unei echipe de avocati si consultanti nu s-a justificat, in conditiile in care piata romaneasca are asteptari atat de mari de la aceasta privatizare. Pe de alta parte, se poate ca EnBW sa fi pus in balanta si preturile la care s-au vandut companiile surori ale EMS din Europa de Est: EnBW este actionar minoritar la Prazska Energetika, compania de distributie a electricitatii in Praga, companie al carei pachet majoritar a fost vandut in 2004, contra sumei de 172  mil. dolari, bancii cehoslovace JT (Praga are o suprafata aproape dubla fata de Bucuresti, dar o populatie de 1,2 milioane locuitori, fata de cele doua milioane ale Bucurestiului). Dar sunt asteptarile atat de mari?

     

    Desigur ca o companie intrata intr-o cursa importanta de privatizare afla „din zbor“  informatii despre concurenta si intentiile ei, precum si previziuni de pret care nu ajung la urechea publicului. De la lansarea la privatizare a EMS, estimarile de pret despre care s-a vorbit in presa au variat intre 250 si 350 mil. euro, suma apropiata de cat a luat statul pana acum pe patru distributii vandute: Electrica Banat, Dobrogea, Moldova si Oltenia.

     

    Presedintele Institutului pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie (IRE), Jean Constantinescu, spunea intr-o convorbire cu BUSINESS Magazin ca „350 mil. euro nu inseamna un pret exagerat si nu e nici suma minima care ar putea fi luata pentru EMS, ci este un pret rezonabil, daca ne gandim la gradul de amortizare si la reputatia internationala pe care si-o va putea face cel care va castiga aceasta competitie si va alimenta Bucurestiul“. Atuurile EMS sunt aceleasi cu ale oricarei companii energetice care deserveste o capitala: concentratie mare de consumatori, zona restransa de investitii in infrastructura, clienti buni-platnici, cea mai mare cerere constanta si zona cu ritm foarte bun de crestere.

     

    Atuurile EMS le-au stiut cu siguranta toti cei zece competitori care au cumparat caietul de sarcini pentru EMS, inclusiv E.ON Energie AG, grup ce a renuntat si el la cursa pentru EMS. Declaratia oficiala a grupului nu a ajuns la BUSINESS Magazin pana la inchiderea editiei, dar posibile motivatii se pot gasi in strategia de grup a germanilor stabiliti la Bacau si Targu-Mures.

     

    In Germania, E.ON este cunoscuta drept o companie „multi-utility“, care ofera clientilor pachete integrate de energie electrica, gaze, apa, dar si Internet si televiziune prin cablu. Conform declaratiilor anterioare ale grupului, E.ON va lansa in viitorul apropiat facturi integrate de electricitate si gaze pentru clientii din Moldova (grupul a achizitionat anul trecut Electrica Moldova si Distrigaz Nord). Controlul distributiei de gaze in nordul tarii face asadar ca E.ON sa fie mult mai interesat de distributii de electricitate precum Transilvania Nord si Transilvania Sud, pentru care si-a exprimat interesul de a depune oferte cand vor fi lansate la privatizare.

     

    Din aceeasi categorie a companiilor ce vor sa opereze in sistem „multi-utility“ in Romania face parte si Gaz de France (GDF), in opinia caruia Electrica Muntenia Sud este „cartea pe care trebuie sa o joace“ pentru a intra rapid pe piata de electricitate din Romania. Grupul francez intentioneaza sa devina „un furnizor de utilitati care sa ofere clientilor atat energie electrica, cat si gaze naturale“, dupa cum afirma directorul diviziei internationale a GDF, Pierre Clavel. Oficialii GDF considera ca achizitionarea EMS ar putea duce la formarea unui operator comun cu Distrigaz Sud, care ar activa in acelasi perimetru si ar face piata competitiva, in ideea ca un operator comun ar putea reduce costurile de administrare a portofoliului de clienti de gaze si electricitate.

     

    EMS este o miza importanta si pentru companiile ce detin capacitati de productie in zona si care ar putea furniza energie pentru Bucuresti. Cum productia de electricitate nu a fost inca privatizata in Romania, de acest avantaj ar dispune companii precum AES Corporation (aceasta a semnat la inceputul lunii decembrie acordul de finantare pentru construirea unei noi centrale, AES Maritza East din Bulgaria, care va produce 1.670 MW, va costa 1,1 miliarde de euro si va functiona din 2008), Enel (care detine in Bulgaria centrala de 840 MW Maritza East III, in Slovacia are pachetul majoritar la cel mai mare producator de energie, Slovenske Elektrarne, care produce 7.000 MW, iar in Rusia are o capacitate de 450 MW la St. Petersburg), CEZ (care este al doilea exportator energetic din Europa) sau Iberdrola (care este unul din cei mai mari si experimentati producatori de energie eoliana din Europa si si-a exprimat interesul de a exploata acest segment de energie si in Romania).

     

    Finalistii pentru privatizarea EMS vor fi anuntati peste o luna, urmand ca licitatia sa aiba loc pana in luna iunie, cand ar trebui anuntat si castigatorul. Robert Peterson, reprezentantul firmei care acorda consultanta statului in acest proces, PricewaterhouseCoopers (PwC), a declarat ca licitatia pentru EMS este una dintre cele mai spectaculoase din domeniu: „Nu cred ca am mai vazut un astfel de interes din partea unor companii de prima marime pentru o tranzactie similara in aceasta parte a Europei“. Potrivit lui Peterson, statul roman ar putea negocia cu un singur investitor, daca primul clasat a oferit un pret cu mult mai mare fata de ceilalti investitori, sau cu cinci finalisti, clasati in functie de calitatea ofertelor depuse, in care pretul oferit este doar unul din criterii.

     

    E de presupus ca fiecare din cele opt companii care au depus oferte angajante pentru preluarea EMS are atuuri si strategii proprii si va veni cu oferte avantajoase daca va fi selectat intre primii cinci in licitatia finala. Dar, dupa cum spunea unul din cei doi retrasi din cursa: strategia fara oferta financiara nu e buna, iar banii multi fara strategie sunt egali cu zero.