BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Raiffeisen vrea 15% din piata

    Activele Raiffeisen Bank Romania au crescut, in 2004, cu 107%, pana la 2,085 mld. euro. Dintre acestea, aproape 58% reprezinta credite, in timp ce profitul net a urcat de peste cinci ori, totalizand 28,1 mil. euro. „Practic, bilantul s-a dublat, in conditiile in care noi am prevazut o majorare de 60%“, aprecia presedintele bancii, Steven van Groningen.

    Potrivit datelor prezentate de banca, depozitele au totalizat 1,387 mld. euro, iar imprumuturile au ajuns, in 2004, la 1,198 mld. euro. El a adaugat ca banca isi propune sa atinga, in urmatorii 4-5 ani, o cota de piata de 15%. La 31 decembrie 2004, Raiffeisen avea o cota de piata de 9,2%, ceea ce o situeaza pe locul al treilea in sistem, dupa BCR si BRD-Société Générale.        

  • Siria si Iranul, in aceeasi oala

    Asasinarea fostului premier libanez Rafik Hariri, un adversar declarat al prezentei militare siriene pe teritoriul tarii sale, a tensionat si mai mult relatiile intre Siria si Statele Unite, tocmai intr-un moment cand SUA si-au inasprit tonul la adresa Iranului si a Siriei, state considerate principalele focare ale terorismului in Orientul Mijlociu. 

    Desi autoritatile de la Damasc au negat orice legatura cu atentatul in care a fost ucis Hariri, SUA si-au rechemat ambasadorul din Siria, in semn de protest, seful diplomatiei ame-ricane, Condoleezza Rice, a afirmat ca SUA „incearca sa destabilizeze Libanul“, iar seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, a spus ca Siria „saboteaza eforturile SUA in Irak“.  Siria mentine o prezenta militara de 14.000 de oameni pe teritoriul Libanului si continua sa ofere sprijin unor organizatii ca Hezbollah, Hamas sau Jihadul Islamic, considerate de SUA inamici ai procesului de pace dintre Israel si Autoritatea Palestiniana. Desi raspunderea Siriei nu a fost dovedita in asasinarea lui Rafik Hariri, este posibil ca atentatul sa grabeasca impunerea de catre ONU a sanctiunilor impotriva regimului de la Damasc, pentru faptul ca nu-si retrage militarii din Liban. SUA au impus deja in mod unilateral sanctiuni impotriva Siriei, dar la nivelul ONU exista inca o reticenta in acest sens. 

    Deocamdata, Damascul a acuzat Israelul ca a pus la cale uciderea lui Hariri ca sa submineze pozitia Siriei pe plan international. Oficialii iranieni, vizati si ei de amenintarile Statelor Unite pe motiv ca vor sa fabrice arme nucleare, s-au solidarizat cu sirienii, declarand ca Iranul si Siria vor face front comun impotriva amenintarilor din exterior. 

    Cel mai mult gaz pe foc a pus insa Rusia, membru al Consiliului de Securitate al ONU, care saptamana trecuta a sfidat indirect SUA, anuntand ca va vinde sisteme de aparare antiaeriana Siriei (intentie criticata virulent de SUA si de Israel in ultimele luni) si ca va semna cu Iranul un acord de punere in functiune a primei centrale nucleare civile din aceasta tara, in virtutea convingerii exprimate de presedintele Vladimir Putin ca Teheranul nu are de gand in nici un caz sa se doteze cu arme nucleare.

  • Magnatii rusi tintesc Ucraina

    Compania siderurgica ru-seasca Severstal planuieste sa participe la a doua licitatie pentru privatizarea combinatului ucrainean Krivorojstal, recent readus in proprietatea statului dupa ce guvernul condus de Iulia Timosenko a anulat privatizarea dubioasa facuta in timpul regimului Kucima. Este de asteptat ca investitorii rusi sa vizeze multe achizitii pe piata ucraineana, avand in vedere ca guvernul Timosenko a promis sa revizuiasca aproape 3.000 de contracte de privatizare incheiate de fostul regim. Se confirma astfel promisiunea presedintelui Iuscenko ca Rusia va continua sa fie un partener economic de prim rang al noului regim de la Kiev. Mai ales ca presedintele ucrainean si-a luat si un consilier rus pe probleme economice, in persoana omului de afaceri si a fostului lider liberal Boris Nemtov. 

    Severstal, companie controlata de miliardarul Aleksei Mordasov (foto), nu e la prima achizitie in strainatate. Saptamanile trecute, Mordasov a anuntat ca ofera 570 de milioane de dolari pentru 62% din actiunile producatorului italian de otel Lucchini, pretul modic fiind explicabil prin datoriile mari ale firmei italiene – 2,4 miliarde de dolari.  Faptul ca Mordasov preia o firma cu datorii asa de mari e explicat de comentatori mai putin prin ratiuni comerciale si mai mult prin pura vanitate: pe langa Lucchini si Krivorojstal, magna-tul negociaza si preluarea unui combinat siderurgic din Canada si a unuia din Cehia.

  • Iarasi va zic voua: mizati pe leu

    BNR si-a continuat politica staruitoare de descurajare a speculatiilor pe cursul valutar: saptamana trecuta a cumparat de pe piata 600 de milioane de euro, recuperand astfel 8-10% din deprecierea monedei europene fata de leu si, in alta ordine de idei, completandu-si la un pret bun rezerva valutara.

    Guvernatorul Mugur Isarescu a si iesit in public ca sa repete ceea ce spune din toamna trecuta: ca nu are nici un obiectiv de curs valutar, ci dimpotriva, ca vrea ca evolutia cursului sa fie cat mai putin previzibila (ba chiar, intr-o intalnire anterioara cu exportatorii, un reprezentant al BNR a spus ca nu banca centrala a stabilit cursul mediu de 39.000 lei/euro la care urmeaza sa se faca rectificarea bugetului pe 2005). Ca toate bancile centrale din lume, BNR nu are, deci, decat un obiectiv, cel de asigurare a stabilitatii preturilor, adica de limitare a inflatiei. 

    In subsidiar insa mai are un obiectiv, pe care n-a incetat sa-l enunte de fiecare data cand reprezentantii ei indemnau cetatenii si firmele „sa mizeze pe leu“ atunci cand decid unde sa-si plaseze economiile sau cum sa-si evalueze riscul de credit. De la vremurile incipiente ale tranzitiei, cand aveam o economie „dolarizata“ – preturile ori salariile erau calculate automat in dolari, fiindca moneda americana era considerata elementul tare si stabil in raportul leu-dolar – ar urma deci sa ajungem la o economie „leificata“, cu preturi, salarii si credite calculate, contractate si exprimate in lei (grei). Inceputul a fost facut in tranzactiile imobiliare, unde proprietarii si constructorii sunt impinsi sa stabileasca preturile locuintelor in lei, ca sa nu mai aiba probleme cu scaderea continua a euro. Tot variatiile de curs ar urma sa-i convinga si pe angajatori sa renunte la negocierea salariilor in euro sau dolari, in favoarea mo-nedei nationale. 

    In fine, BNR incearca sa-i determine acum si pe cei ce iau credite sa prefere leii: a cerut bancilor comerciale sa constituie rezerve minime obligatorii si pentru pasivele cu scadenta mai mare de doi ani, ceea ce va atrage o scumpire a creditului in valuta. Banca Nationala urmareste sa descurajeze creditele in valuta, care anul trecut au crescut in termeni reali cu peste 50%, ca sa-i protejeze pe debitori in cazul unei prabusiri a monedei nationale – pe care unii analisti o considera posibila in a doua jumatate a anului sau anul viitor, ca efect al retragerii capitalurilor speculative din strainatate, care in prezent imping in sus cursul leului.

  • In cautarea unui compromis onorabil

    N-au iesit preferatii nostri, inseamna ca alegerile au fost viciate: aceasta e concluzia dupa scrutinul din Irak, castigat de siitii ayatollahului Ali Sistani si de kurzi, pierdut de siitii laici ai premierului Iyad Allaui si de sunitii actualului presedinte Ghazi Al-Yauar. Rezultatele alegerilor nu convin nici SUA – care acum se tem ca nu cumva in Irak sa ajunga la putere tocmai prin vot democratic un regim islamist siit, la fel ca in Iran – si nici Turciei, nelinistita ca succesul electoral al kurzilor va redestepta vechile lor ambitii separatiste, so-lidare cu ale kurzilor din Turcia. 

    Cum insa nimeni nu are interesul sa provoace o repetare a alegerilor, avand in vedere dificultatea cu care a fost mentinuta securitatea scrutinului din ianuarie, viitorul politic al Irakului va depinde de jocul aliantelor electorale, din urmatoarea perioada, cand va trebui ca noul parlament sa pregateasca votarea unei noi Constitutii, proces imposibil fara acordul sunitilor, majoritari in Irak. In ceea ce priveste functia de prim-mi-nistru, pierduta de Allaui, analistii sustin ca Alianta Irakiana Unita, coalitia siita sprijinita de liderul religios Ali Sistani, va prefera totusi un candidat moderat, in persoana medicului Ibrahim Al-Jaafari (foto). Al-Jaafari, emigrat din Irak in anii ‘80 si actualmente vicepremier, s-a pronuntat pentru o Constitutie care, desi sa aiba la baza Islamul ca religie oficiala, sa contina insa si principii laice, ca de pilda dreptul femeilor de a alege si de a fi alese in structurile puterii. 

    Daca insa kurzii si sunitii se vor opune numirii lui Al-Jaafari, Alianta are la dispozitie, in chip de solutie de compromis, candidatura lui Ahmad Chalabi, un alt emigrant siit, fost favorit al Washingtonului, insa iesit din gratiile acestuia ca urmare a suspiciunilor ca ar fi furnizat informatii secrete Iranului despre misiunile de spionaj americane.

  • Verizon a castigat MCI

    A treia mare fuziune din industria americana de telecomunicatii s-a consumat saptamana trecuta, prin preluarea operatorului de telefonie la distanta MCI de catre Verizon Communications, intr-o tranzactie de peste 6,7 mld. $. Pretul oferit de Verizon a fost cu o jumatate de miliard mai mic decat cel oferit de firma Qwest Communications, si ea candidata la preluarea MCI, insa Verizon a avut castig de cauza pentru ca se afla intr-o situatie financiara mai buna decat Qwest si acopera o zona (nord-estul SUA) mult mai populata decat cea acoperita de Qwest (Muntii Stancosi si nord-vestul SUA). Tranzactia vine la doua saptamani dupa fuziunea de 16 mld. $ intre operatorii SBC Communications si AT&T, in urma caruia primul a devenit li-derul pietei americane. In decembrie au fuzionat si Sprint si Nextel.

  • OTP, pe lista pentru CEC

    Dupa Bank Austria Creditanstalt, Raiffeisen si Erste Bank, si banca ungara OTP s-a declarat interesata de privatizarea CEC, cu acelasi argument ca si primele – extinderea retelei lor in Europa Centrala si de Est. OTP, cea mai mare banca din Ungaria, urmareste sa castige o cota de 10% din piata bancara din tarile unde este prezenta, in special prin cumpararea de banci scoase la privatizare.


    Recent, OTP a cumparat o banca in Croatia si intentioneaza sa se extinda si in Slovacia. Despre Banca Comerciala Romana, scoasa si ea la privatizare in 2005, OTP n-a spus insa nimic. Ungurii au mai incercat sa candideze pentru privatizarea BCR, dar oferta lor a fost descalificata de autoritatile romane.

  • Celebrex ramane pe piata

    O comisie de experti care consiliaza autoritatile americane in privinta politicii de autorizare a punerii pe piata a medicamentelor a stabilit ca medicamentele Celebrex si Bextra, produse de firma Pfizer, pot fi vandute in continuare pe piata. Comisia a studiat cazul medicamentului Vioxx, produs de Merck, retras anterior de pe piata dupa ce anumite studii aratasera ca folosirea lui ar creste riscul de infarct.

    Celebrex si Bextra, sunt medicamente antiartritice, din aceeasi clasa cu Vioxx. Comisia de experti a stabilit ca toate cele trei medicamente pot fi comercializate in continuare pe piata americana. Presedintele comisiei medicale, Alastair Wood, a declarat ca, in urma studiilor efectuate, Celebrex s-a dove-dit a fi cel mai sigur dintre cele trei medicamente analizate.

  • Cat de tare bate vantul schimbarii la BCR?

    A devenit clar in ultimele saptamani ca atmosfera din jurul BCR se schimba. Curtata intens, banca ar putea sa aiba parte de o privatizare mai rapida decat calendarul initial. Dar si de un sef nou, conform zvonurilor de pe piata bancara.

    Pe langa functia de presedinte al Bancii Comerciale Romane, Nicolae Danila a mai avut cel putin o constanta in viata sa in ultimii cinci ani. Aproape ciclic, pe piata apar zvonuri ca urmeaza sa fie schimbat din functie.

    S-a intamplat in martie 2001, cand sistemul bancar „gemea“ de zvonuri ca va fi inlocuit cu Dan Pascariu, pe atunci presedintele Bank Austria Romania. S-a intamplat si anul trecut, cand Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) au cumparat 25% din actiunile BCR.

    Se intampla din nou acum, cand schimbarea regimului politic a redat viata zvonurilor privind schimbarea lui Danila. Schimbare care, spun unele voci, ar fi dorita chiar de Cotroceni. Sau care, spun altele, ar fi chiar optiunea presedintelui BCR, deja in discutii pentru un post la Banca Mondiala. Potrivit altor surse, discutiile legate de inlocuirea lui Danila au survenit pe fondul nemultumirii BERD legata de evolutia activitatii bancii.  Zvonurile s-au intensificat in ultimele saptamani, pe fondul disparitiei aproape totale a lui Nicolae Danila din viata publica. Dar si a tacerii pe care banca prefera sa o pastreze pe aceasta tema, in ciuda solicitarilor BUSINESS Magazin de a-si preciza pozitia oficiala. In lipsa acesteia, zvonurile s-au intensificat, pe piata fiind vehiculate si nume ale posibililor inlocuitori. 

    Unul dintre ele ar fi cel al lui Mihai Bogza, fost viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei si viitor sef al bancii pentru locuinte pe care grupul german HVB urmeaza sa o infiinteze in Romania.

    Alt nume este cel al lui Dan Sandu, actual vicepresedinte al Citibank Romania.  In sfarsit, a treia varianta vehiculata este cea inlocuirii lui Danila cu Dan Bunea, actual director financiar al BCR.

    Dan Sandu si Dan Bunea nu au dorit sa comenteze pe marginea zvonurilor. „De cateva zile nu sunt in tara si nu stiu nimic despre aceasta chestiune“, a spus si Mihai Bogza. Bogza a fost schimbat anul trecut din functia de viceguvernator al bancii nationale o data cu alegerea noului Consiliu de Administratie al BNR. Schimbarea sa a fost pusa pe seama „neindurarii“ de care a dat dovada in functia de sef al supravegherii bancare, fapt care ar fi deranjat conducerea Partidului Social Democrat, pe atunci la guvernare.

    Schimbarea lui Bogza a survenit in ciuda sprijinului pe care acesta l-a avut din partea parlamentarilor PNL-PD. 

    Varianta numirii lui Bogza in locul lui Nicolae Danila a inceput sa fie vehiculata tocmai datorita sprijinului pe care fostul viceguvernator l-a avut din partea partidelor aflate acum la putere.

    Aducerea lui Bogza la BCR in locul lui Danila ar putea fi impiedicata insa si de faptul ca Bogza si-a preluat doar de curand functia la HVB.

    Dan Sandu, cel de-al doilea nume vehi-culat pentru BCR, lucreaza pentru Citibank de zece ani, iar principalul impediment in calea venirii sale la BCR ar putea fi chiar procesul de privatizare prin care va trece banca. Proces care nu va garanta sefului BCR ca va ramane in functie incepand cu 2006.

    Dan Bunea, ultimul dintre cele trei nume vehiculate, a fost promovat in structura de management a BCR chiar de catre Nicolae Danila. Cum Danila a fost considerat permanent in ultimii ani un apropiat al PSD (si din cauza pozitiilor comune pe care conducerea PSD si presedintele BCR le-au avut in timp fata de privatizarea bancii), aceiasi a fost opinia generala si vizavi de Dan Bunea.

    Surse din banca spun insa ca acesta este in relatii bune cu actualul premier, Calin Popescu Tariceanu, si cu viceprim-ministrul Adrian Videanu.

    Bunea nu a dorit sa comenteze pentru acest articol.

    Schimbarea lui Nicolae Danila va fi greu de realizat daca el isi va dori sa sa ramana in functia de presedinte executiv. Asta pentru ca Nicolae Danila este cunoscut in piata si ca „om al guvernatorului Mugur Isarescu“.

    In 1998, Danila a fost consilier al lui Isarescu la BNR iar ulterior, in 1999, a pre-luat, la insistentele guvernatorului, postul de administrator al falimentarei Bancorex. La scurt timp dupa ce BCR a „inghitit“ Bancorex, Danila a preluat, in februarie 2000, conducerea BCR.

    Miscarea a fost considerata suprinzatoare pentru ca Danila a luat locul lui Ion Ghica, cel care conducea BCR inca de la infiintarea bancii, dupa 1989. Varianta oficiala atunci a fost ca Ghica s-a pensionat. Cu toate acestea, el a revenit dupa nici patru luni in sistemul bancar, in plina criza FNI, ca presedinte al CEC.

    In afara de eventualele jocuri politice, mai exista insa si alte cauze care ar putea duce la schimbarea lui Danila. Iar una este chiar accelerarea procesului de privatizare al BCR, devenita probabila dupa vizita Fondului Monetar International (FMI) la Bucuresti. Si chiar foarte probabila dupa ce reprezentantii a doua mari grupuri financiare europene l-au vizitat saptamana trecuta pe Gabriel Zbarcea, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Este vorba de manageri ai grupului italian Unicredit si al celui german Deutsche Bank, care au exprimat intentia celor doua banci de a participa la privatizarea BCR. Lor li se adauga HVB, grup german ce isi afirma dorinta de a cumpara BCR de mai bine de un an.

    „Finalizarea privatizarii BCR este unul dintre obiectivele pe care intentionam sa il atingem cat mai curand si in cele mai avantajoase conditii“, a declarat, pentru BUSINESS Magazin, Gabriel Zbarcea. Cine are cele mai mari sanse sa preia BCR nu se poate estima in momentul de fata. 

    Tot ce se poate spune deocamdata este ca interesul Deutsche Bank pare ciudat, din moment ce banca abia a finalizat un proces dur de restructurare, renuntand la 6.000 de angajati, si a anuntat ca prioritatea sa este dezvoltarea afacerii de investment banking, nu de retail. De asemenea, HVB, al doilea grup financiar din Germania, a incheiat anul trecut cu pierderi, agentia de rating Standard & Poor’s intrevazand chiar posibilitatea revizurii calificativului pentru aceasta banca. Pe de alta parte, Bank Austria, banca austriaca membra a grupului HVB, are o situatie financiara buna. Iar Bank Austria va fi cea care va face oferta pentru CEC si/sau BCR. 

    Surse apropiate procesului de privatizare sustin ca actiunile BCR ar putea fi vandute chiar anul acesta, cu cateva luni mai devreme decat estimase premierul Tariceanu. Grabirea procesului de trecere in proprietare privata a BCR s-ar face pe fondul negocierilor cu Fondul Monetar International (FMI). Privatizarea BCR si CEC a fost una dintre conditiile pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in cadrul acordului semnat cu FMI. 

    O varianta care ar multumi Fondul Monetar ar fi, dupa unele surse, chiar si ajungerea intr-o faza finala a negocierilor pana la sfarsitul lui 2005. Acest lucru inseamna ca AVAS ar trebui sa finalizeze, pana atunci, toate procedurile de preselectare a investitorilor si de depunere a ofertelor.

    Daca toate acestea se vor intampla cu sau fara presedintele Nicolae Danila, nu se stie clar. Mai ales ca exista posibilitatea ca peste 2-3 ani, zvonurile privind schimbarea lui Danila din functia de presedinte BCR sa revina. 

  • Cat de tare bate vantul schimbarii la BCR?

    A devenit clar in ultimele saptamani ca atmosfera din jurul BCR se schimba. Curtata intens, banca ar putea sa aiba parte de o privatizare mai rapida decat calendarul initial. Dar si de un sef nou, conform zvonurilor de pe piata bancara.

    Pe langa functia de presedinte al Bancii Comerciale Romane, Nicolae Danila a mai avut cel putin o constanta in viata sa in ultimii cinci ani. Aproape ciclic, pe piata apar zvonuri ca urmeaza sa fie schimbat din functie.

    S-a intamplat in martie 2001, cand sistemul bancar „gemea“ de zvonuri ca va fi inlocuit cu Dan Pascariu, pe atunci presedintele Bank Austria Romania. S-a intamplat si anul trecut, cand Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si IFC (divizia de investitii a Bancii Mondiale) au cumparat 25% din actiunile BCR.

    Se intampla din nou acum, cand schimbarea regimului politic a redat viata zvonurilor privind schimbarea lui Danila. Schimbare care, spun unele voci, ar fi dorita chiar de Cotroceni. Sau care, spun altele, ar fi chiar optiunea presedintelui BCR, deja in discutii pentru un post la Banca Mondiala. Potrivit altor surse, discutiile legate de inlocuirea lui Danila au survenit pe fondul nemultumirii BERD legata de evolutia activitatii bancii.  Zvonurile s-au intensificat in ultimele saptamani, pe fondul disparitiei aproape totale a lui Nicolae Danila din viata publica. Dar si a tacerii pe care banca prefera sa o pastreze pe aceasta tema, in ciuda solicitarilor BUSINESS Magazin de a-si preciza pozitia oficiala. In lipsa acesteia, zvonurile s-au intensificat, pe piata fiind vehiculate si nume ale posibililor inlocuitori. 

    Unul dintre ele ar fi cel al lui Mihai Bogza, fost viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei si viitor sef al bancii pentru locuinte pe care grupul german HVB urmeaza sa o infiinteze in Romania.

    Alt nume este cel al lui Dan Sandu, actual vicepresedinte al Citibank Romania.  In sfarsit, a treia varianta vehiculata este cea inlocuirii lui Danila cu Dan Bunea, actual director financiar al BCR.

    Dan Sandu si Dan Bunea nu au dorit sa comenteze pe marginea zvonurilor. „De cateva zile nu sunt in tara si nu stiu nimic despre aceasta chestiune“, a spus si Mihai Bogza. Bogza a fost schimbat anul trecut din functia de viceguvernator al bancii nationale o data cu alegerea noului Consiliu de Administratie al BNR. Schimbarea sa a fost pusa pe seama „neindurarii“ de care a dat dovada in functia de sef al supravegherii bancare, fapt care ar fi deranjat conducerea Partidului Social Democrat, pe atunci la guvernare.

    Schimbarea lui Bogza a survenit in ciuda sprijinului pe care acesta l-a avut din partea parlamentarilor PNL-PD. 

    Varianta numirii lui Bogza in locul lui Nicolae Danila a inceput sa fie vehiculata tocmai datorita sprijinului pe care fostul viceguvernator l-a avut din partea partidelor aflate acum la putere.

    Aducerea lui Bogza la BCR in locul lui Danila ar putea fi impiedicata insa si de faptul ca Bogza si-a preluat doar de curand functia la HVB.

    Dan Sandu, cel de-al doilea nume vehi-culat pentru BCR, lucreaza pentru Citibank de zece ani, iar principalul impediment in calea venirii sale la BCR ar putea fi chiar procesul de privatizare prin care va trece banca. Proces care nu va garanta sefului BCR ca va ramane in functie incepand cu 2006.

    Dan Bunea, ultimul dintre cele trei nume vehiculate, a fost promovat in structura de management a BCR chiar de catre Nicolae Danila. Cum Danila a fost considerat permanent in ultimii ani un apropiat al PSD (si din cauza pozitiilor comune pe care conducerea PSD si presedintele BCR le-au avut in timp fata de privatizarea bancii), aceiasi a fost opinia generala si vizavi de Dan Bunea.

    Surse din banca spun insa ca acesta este in relatii bune cu actualul premier, Calin Popescu Tariceanu, si cu viceprim-ministrul Adrian Videanu.

    Bunea nu a dorit sa comenteze pentru acest articol.

    Schimbarea lui Nicolae Danila va fi greu de realizat daca el isi va dori sa sa ramana in functia de presedinte executiv. Asta pentru ca Nicolae Danila este cunoscut in piata si ca „om al guvernatorului Mugur Isarescu“.

    In 1998, Danila a fost consilier al lui Isarescu la BNR iar ulterior, in 1999, a pre-luat, la insistentele guvernatorului, postul de administrator al falimentarei Bancorex. La scurt timp dupa ce BCR a „inghitit“ Bancorex, Danila a preluat, in februarie 2000, conducerea BCR.

    Miscarea a fost considerata suprinzatoare pentru ca Danila a luat locul lui Ion Ghica, cel care conducea BCR inca de la infiintarea bancii, dupa 1989. Varianta oficiala atunci a fost ca Ghica s-a pensionat. Cu toate acestea, el a revenit dupa nici patru luni in sistemul bancar, in plina criza FNI, ca presedinte al CEC.

    In afara de eventualele jocuri politice, mai exista insa si alte cauze care ar putea duce la schimbarea lui Danila. Iar una este chiar accelerarea procesului de privatizare al BCR, devenita probabila dupa vizita Fondului Monetar International (FMI) la Bucuresti. Si chiar foarte probabila dupa ce reprezentantii a doua mari grupuri financiare europene l-au vizitat saptamana trecuta pe Gabriel Zbarcea, presedintele Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Este vorba de manageri ai grupului italian Unicredit si al celui german Deutsche Bank, care au exprimat intentia celor doua banci de a participa la privatizarea BCR. Lor li se adauga HVB, grup german ce isi afirma dorinta de a cumpara BCR de mai bine de un an.

    „Finalizarea privatizarii BCR este unul dintre obiectivele pe care intentionam sa il atingem cat mai curand si in cele mai avantajoase conditii“, a declarat, pentru BUSINESS Magazin, Gabriel Zbarcea. Cine are cele mai mari sanse sa preia BCR nu se poate estima in momentul de fata. 

    Tot ce se poate spune deocamdata este ca interesul Deutsche Bank pare ciudat, din moment ce banca abia a finalizat un proces dur de restructurare, renuntand la 6.000 de angajati, si a anuntat ca prioritatea sa este dezvoltarea afacerii de investment banking, nu de retail. De asemenea, HVB, al doilea grup financiar din Germania, a incheiat anul trecut cu pierderi, agentia de rating Standard & Poor’s intrevazand chiar posibilitatea revizurii calificativului pentru aceasta banca. Pe de alta parte, Bank Austria, banca austriaca membra a grupului HVB, are o situatie financiara buna. Iar Bank Austria va fi cea care va face oferta pentru CEC si/sau BCR. 

    Surse apropiate procesului de privatizare sustin ca actiunile BCR ar putea fi vandute chiar anul acesta, cu cateva luni mai devreme decat estimase premierul Tariceanu. Grabirea procesului de trecere in proprietare privata a BCR s-ar face pe fondul negocierilor cu Fondul Monetar International (FMI). Privatizarea BCR si CEC a fost una dintre conditiile pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in cadrul acordului semnat cu FMI. 

    O varianta care ar multumi Fondul Monetar ar fi, dupa unele surse, chiar si ajungerea intr-o faza finala a negocierilor pana la sfarsitul lui 2005. Acest lucru inseamna ca AVAS ar trebui sa finalizeze, pana atunci, toate procedurile de preselectare a investitorilor si de depunere a ofertelor.

    Daca toate acestea se vor intampla cu sau fara presedintele Nicolae Danila, nu se stie clar. Mai ales ca exista posibilitatea ca peste 2-3 ani, zvonurile privind schimbarea lui Danila din functia de presedinte BCR sa revina.