Belgienii de la Dexia au deschis doua fronturi de lucru in Romania: BCR si CEC. Noul CEO al grupului explica, in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin, de ce. BUSINESS Magazin: Doua banci scoase la privatizare, doua scrisori de interes din partea Dexia. Este Romania interesanta? AXEL MILLER: Ne uitam catre Romania de ceva vreme… Un an-doi am incercat sa cunoastem Romania mai bine, sa intelegem cat mai bine aceasta tara si sa vedem daca suntem interesati sa venim aici. Acum sunt cateva elemente care inclina balanta in a ne face sa credem ca vrem sa fim prezenti in Romania. Vedem o tara cu aproximativ 22 de milioane de locuitori si o tara ai carei indicatori merg in aceeasi directie – cea buna. Dar vedem si o tara care are nevoi importante in materie de infrastructura, ce vor trebui finantate de catre autoritatile publice, probabil in parteneriat cu sectorul privat. Sunt o multime de lucruri care trebuie facute in materie de infrastructura – drumuri, poduri, multe lucruri legate de partea de mediu, apa, energie – si toate acestea in contextul aderarii la Uniunea Europeana in urmatorii ani. Inteleg ca finantarea sectorului public este unul dintre domeniile forte in activitatea grupului…. Dexia are acum o capitalizare de piata de aproape 21 miliarde de euro, este una dintre primele 20 de banci ca marime din zona euro si exista de aproape 150 de ani. In trecut eram o banca prezenta in Belgia si in Franta, care avea ca scop principal finantarea autoritatilor locale, a municipalitatilor, a provinciilor – acesta este business-ul in care activam de mult timp. Dupa al doilea razboi mondial ne-am dezvoltat, devenind o banca universala – am investit in piata de retail, piata de corporate. Va concentrati pe anumite piete? Suntem acum prezenti in 24 de tari din intreaga lume. Ne-am dezvoltat si in afara celor doua piete de origine, Franta si Belgia, avem o pozitie buna in Spania, Italia, pe cateva piete din Europa Centrala si de Est. In afara Europei, o pozitie interesanta detinem si in SUA. Strategia globala a Dexia este ca pornind de la pietele mature sa se extinda si in alte zone – pana de curand in Europa de Vest, si de cativa ani si catre zona central si est-europeana. Ati inceput sa intrati Europa Centrala si de Est. In ce alte tari din Europa Centrala si de Est mai sunteti prezenti? AXEL MILLER: De cativa ani suntem prezenti in Slovacia, am cumparat acum 5-6 ani o banca axata in principal pe finantarea municipalitatilor si a sectorului corporate, dar care isi dezvolta si o activitate de retail. Am intrat si in Polonia, unde vrem sa ne adresam sectorului public, ne cream de asemenea o pozitie in Bulgaria tot pentru finantarea sectorului public. De cativa ani, incercam sa finantam nevoile publice in toata regiunea, fara a avea neaparat o prezenta acolo. Ne uitam de asemenea si la alte posibilitati de dezvoltare in regiune: Bulgaria, sa vedem cum ne putem extinde prezenta acolo; Turcia este de asemenea o tara interesanta. Revenind la cazul celor doua privatizari, care dintre banci este mai apropiata de profilul grupului Dexia? Interesul nostru este pentru Romania, nu neaparat pentru o banca sau alta. BCR si CEC sunt doua banci foarte diferite, si fiecare are parti bune si parti mai putin bune…. Este un pic cam devreme sa spunem care ni se potriveste mai bine, abia acum ne uitam la cele doua banci. In acest moment stim doar ca sunt doua banci extrem de diferite, si va trebui sa implementam modele diferite de afaceri pentru fiecare dintre ele. Nu cunoasteti bancile, dar trebuie sa stiti bine ce va doriti… Sa spun altfel…sunt tatal a patru copii, si ii iubesc pe toti, desi sunt foarte diferiti unul de celalalt…Cam la fel stau lucrurile si cu cele doua banci. Sunt foarte diferite, dar le iubim pe amandoua. Si la un moment dat, in functie de ce vom afla in urma procesului de analiza al celor doua, vom vedea ce vom decide. Nu vad, in acest moment, nici un motiv pentru care am prefera-o pe una sau pe cealalta. Acum le consider pe fiecare dintre ele puncte de intrare foarte valide pentru a intra pe piata romaneasca. …dar nu au existat pana acum astfel de puncte valide de intrare? Asa cum am spus, ne uitam la piata romaneasca de un an jumatate-doi. Si, ca sa fiu sincer, de anul trecut s-au schimbat multe in Romania. Nu doar conditiile macroeconomice, nu doar situatia politica, dar a avut loc si o dezvoltare a pietei bancare romanesti, Banca Comerciala Romana si Casa de Economii si Consemnatiuni sunt si ele foarte diferite de ceea ce erau anul trecut Si daca nu veti cumpara in final, nici una…? Ramaneti interesati de Romania si in aceasta situatie? Vom traversa podul abia in clipa in care ajungem acolo… Ati mai participat si la alte procese de privatizare in aceasta parte a Europei? Nu de curand… Care este valoarea bugetului pe care l-ati alocat pentru piata romaneasca? Sa spunem ca nu am venit aici doar ca turisti… Suntem aici pentru ca vrem cu adevarat si suntem pregatiti sa punem pe masa oferta necesara.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Le iubim la fel de mult
-
Lupta pentru Bucuresti
AES CORPORATION, SUA: Corporatia AES, cu sediul central in Virginia, SUA, detine si deruleaza afaceri in domeniul generarii si distributiei de energie electrica in 27 tari, fiind prezenta pe toate continentele, cu o cifra de afaceri de 9,5 miliarde de dolari in 2004. AES furnizeaza energie electrica prin 20 de distributii pentru 16 milioane de clienti din intreaga lume. Compania are 30.000 de angajati, dintre care 90% in afara Statelor Unite. In regiune, AES este deja prezenta in Ungaria, Republica Ceha, Ucraina si Bulgaria.
Compania are o pozitie puternica in Marea Britanie, unde a construit compania Barry, pe baza tehnologiei CCGT si a castigat inca o uzina pe aceeasi tehnologie CCGT, Medway. Ca urmare a micsorarii capacitatii National Power, AES a cumparat cea mai mare termocentrala pe baza de carbune, Drax. Aceste miscari au transformat AES in una din primele doua jucatoare de pe piata britanica de energie, alaturi de Edison. In Marea Britanie, AES mai detine termocentrala pe carbuni Belfast West si termocentrala pe carbuni si petrol Kilroot. Cea din urma, alaturi de Ballylumford, asigura 90% din productia de energie electrica a Irlandei de Nord.
CEZ A.S., REPUBLICA CEHA: CEZ, al doilea mare exportator energetic din Europa, detine in Europa de Est distribuitorul roman de electricitate Electrica Oltenia si trei retele de electricitate in Bulgaria. CEZ a fost scos la privatizare de statul ceh in 2003, iar dupa esuarea privatizarii, guvernul a angrenat CEZ, producator si distribuitor al peste trei sferturi din energia electrica furnizata la nivel national, intr-un program ambitios de achizitii regionale, pentru a-i creste valoarea de piata. Astfel au fost cumparate capacitati importante de productie si distributie din Bulgaria, Romania si Polonia, cu bani asigurati printr-o emisiune internationala de obligatiuni, in valoare de 500 de milioane de euro.
ENBW ENERGIE AG, GERMANIA: Energie Baden-Wurttenberg AG (EnBW este a treia mare companie furnizoare de energie din Germania. Alaturi de pachetele de actiuni detinute de EnBW la companii din Elvetia (EnAlpin AG – 100%) si Austria (Energieversorgung Niederösterreich AG, EVN – 13%), participatiile EnBW sunt concentrate in special pe tarile noi membre ale Uniunii Europene – Ungaria, Republica Ceha, Polonia. In Ungaria, grupul detine actiuni la centrala electrica pe baza de lignit Matra (22%) si la doi furnizori regionali EMASZ (27%) si ELMÜ (27%).
In Republica Ceha, EnBW are participatii la Praûská energetika (PRE) (34%), compania care distribuie si alimenteaza cu electricitate Praga, si Praûská teplarenska (PT), companie furnizoare de agent termic (49%), aflata de asemenea in Praga. In Polonia, germanii detin pachete de actiuni la centrala electrica pe baza de carbune Rybnik (26%) si la centrala de cogenerare Wroclaw (Kogeneracja SA – 16%). De asemenea, mai au actiuni (33%) la compania distribuitoare de agent termic Wroclaw (MPEC Wroclaw SA). Compania EnBW a obtinut in 2004 venituri din vanzari de peste 9,8 miliarde de euro si are peste 10 milioane de clienti.
ENEL SPA, ITALIA: Enel este una din cele mai mari companii de energie electrica din lume si principalul operator de energie electrica din Italia, cu o capacitate instalata de peste 40.000 MW si cu aproximativ 30 de milioane de consumatori. De asemenea, Enel este a doua companie de distributie de gaze naturale din Italia, cu aproximativ doua milioane de consumatori de gaze naturale. In afara Italiei, Enel are o filiala in Spania, Enel Viesgo, cu o capacitate instalata de 2.400 MW si este actionarul principal al centralei electrice Maritza East 111 de 900 MW din Bulgaria. Enel produce energie regenerabila in America de Nord si America Latina, dar si energie nucleara in Slovacia. Enel este proprietarul Electrica Banat si Electrica Dobrogea, pe care le-a cumparat cu 112 milioane de euro, dupa ce a ramas singurul ofertant din competitie. Enel Italia are ca proprietar statul italian (60%).
E.ON ENERGIE AG, GERMANIA: E.ON Energie AG este cea mai mare companie privata de electricitate din Europa cu activitati in Germania si in alte 9 tari europene, incluzand Olanda, Ungaria, Slovacia, Republica Ceha, Elvetia, Italia si Polonia. E.ON AG detine E.ON Energie AG si E.ON Ruhrgas. Compania deserveste mai mult de 14 mil. consumatori de energie electrica si gaze naturale in Europa. In 2004, E.ON detinea capacitati de productie de 27.542 MW, inregistrand vanzari de energie electrica de 244 mld. KWh si vanzari de gaze naturale de 102 mld. KWh. Cu o cifra de afaceri de 21,3 mld. euro pe an, grupul a achizitionat 51% din actiunile Electrica Moldova, platind 100 mil. euro.
EVN AG, AUSTRIA: Probabil cea mai mica din lupta pentru EMS, EVN AG este o companie din Austria care furnizeaza mai multe servicii de interes public, nu doar electricitate. Societatea, care apartine municipalitatii, are o cifra de afaceri de peste un miliard de euro, din care jumatate se realizeaza din vanzarea de energie electrica, si circa 750.000 de consumatori. Concernul german EnBW detine 5,1% din actiunile companiei austriece. Grupul s-a retras de pe lista scurta de la privatizarea Electrica Banat si Dobrogea.
GAZ DE FRANCE, FRANTA: Grupul asigura servicii pentru aproape 11 milioane de clienti din Franta, la care se adauga peste patru milioane in restul Europei. In prezent, societatea se afla ea insasi in proces de privatizare. A inregistrat in 2004 o cifra de afaceri de 18,1 miliarde de euro si un profit de 1,1 mld. euro. Activitatile economice din afara Frantei reprezinta 28% din cifra de afaceri totala a companiei franceze. In Belgia, unde grupul este prezent in distributie de energie electrica si servicii, Gaz de France a achizitionat 50% din Asociatia de gaz din Liege. Grupul este prezent in Europa prin Egaz si Degaz in Ungaria (un total de 752.000 de consumatori), Gasag in Germania (mai mult de 700.000 de consumatori), Arcalgas si Italcogim in Italia (155.000, respectiv 552.000 de consumatori), SPP in Slovacia (1,4 milioane de consumatori) si Portgas in Portugalia (mai mult de 139.000 de consumatori).
IBERDROLA SA, SPANIA: Cel mai mare producator de energie eoliana din Europa, grupul spaniol Iberdrola a preluat in ianuarie 49,9% din actiunile producatorului elen de electricitate eoliana Rokas, care au anuntat ca firma spaniola masoara cu interes viteza vantului si fluctuatiile curentilor din diferite zone din Bulgaria si Romania, deoarece au un potential semnificativ. Iberdrola a participat la privatizarea Electrica Oltenia si Moldova. Grupul are o retea de distributie si transport de 196.000 kmp, compania furnizand energie electrica pentru aproximativ 41% din populatia Spaniei.
RWE ENERGY AG, GERMANIA: Grupul este prezent in pozitii cheie atat in tara de origine, Germania, cat si in alte tari europene. RWE detine 12% din piata de distributie de electricitate din tarile din Europa Centrala si de Est, de unde are venituri anuale de 2.112 milioane de euro, 4,2 milioane de consumatori si 7.610 angajati. RWE s-a extins in ultimii ani achizitionand companii de furnizare de electricitate, transport de gaz si apa in Spania, Chile, SUA, Marea Britanie, Olanda, Franta si Norvegia. RWE a achizitionat in 2002 pachetul majoritar la societatea de distributie a energiei electrice din Varsovia.
RWE a avut rezultate solide pe primul semestru al acestui an, atat din operare, cat si ca profit net. Veniturile actionarilor au crescut cu 5,4%, iar datoriile au ramas la un nivel scazut. RWE isi mentine estimarile pozitive si pentru a doua jumatate a anului. Veniturile din operare au crescut cu 5%, iar EBITDA a crescut cu 7%. In 2002, grupul a facut numeroase achizitii, printre care 49% din compania Slovak Vychodoslovenska Energetika (Slovacia), pentru 256 de milioane de euro, 85% din Stoen (Polonia), pentru 395 de milioane de euro, intregul pachet de actiuni al AERSA (Spania), pentru 10 milioane de euro, respectiv 12% din Elettra (Italia), pentru 120 de milioane de euro.
UNION FENOSA INTERNACIONAL, SPANIA: Grupul Union Fenosa este al treilea mare producator si distribuitor de energie electrica din Spania. Are investitii in 47 de tari, in domeniul energiei electrice, al distributiei de gaze si de apa. Grupul dispune de centrale termice si nucleare proprii, precum si de un numar mare de hidrocentrale, furnizand peste 23.000 GMh. In 2004, grupul a avut o cifra de afaceri de 5,5 miliarde de euro. Union Fenosa a participat la privatizarea Electrica Banat si Dobrogea, ca parte a unui consortiu alaturi de Power Development Limited din Malta. In Mexic, Columbia si America de Sud, detine producatori de electricitate, prin care livreaza anual 10.000 GW. Din anul 2000, Union Fenosa este proprietara a retelelor electrice de distributie Centru, Sud si Chisinau din Republica Moldova, care aprovizioneaza in aceasta tara aproximativ 720 de mii de consumatori.
-
Radiografia pietei
Tendinta de consolidare a afacerilor pe segmentul de IT&C si multimedia este resimtita in intreaga industrie locala.
MOTIVE: Retailerii se uita spre segmentul de vanzari cu cele mai mari rate de crestere, pe care vor sa si-l adauge in portofoliu, respectiv computerele personale. Anul 2004 a marcat o crestere spectaculoasa a vanzarilor de PC-uri in Romania, cu peste 43% fata de 2003, conform estimarilor companiei de analiza IDC. Segmentul de laptopuri a inregistrat cea mai mare crestere a vanzarilor, de cca. 54,2% fata de 2003.
CONCURENTA: devine tot mai acerba pe masura ce volumele de vanzari cresc pe segmentul IT&C si multimedia. Marii retaileri simt ca au nevoie sa exploateze acest segment, iar micii jucatori specializati nu mai au resursele necesare pentru a rezista concurentei. In plus, lanturile mari de retail IT&C din Europa se pregatesc sa intre pe piata romaneasca, deci efervescenta industriei va continua.
AMBITII: Octavian Radu a subliniat faptul ca intentioneaza sa transforme Diverta in cel mai mare retailer de IT&C din Romania. Nici nu e de mirare, avand in vedere dinamica sectorului. Altex a anticipat primul aceasta tendinta si a intrat pe acest domeniu anul trecut cu noul lant de magazine Media Galaxy. Recent, Domo a anuntat o campanie de rebranding, printr-o orientare care sa cuprinda mai mult IT&C. La randul lor, specialistii in retail general precum Carrefour sau Cora au in oferta calculatoare personale, imprimante, telefoane mobile, jocuri video, componente si accesorii IT&C.
PREVIZIUNI: Studiile prevad pentru 2005 vanzari totale de computere in valoare de 250 mil. euro, dar si vanzari de componente hardware de peste 200 mil. euro. La fel, cresc si celelalte segmente din IT&C – imprimante si consumabile, echipamente digitale foto, video si audio, echipamente mobile de buzunar, telefoane mobile sau accesorii. Piata de PC-uri din Romania va inregistra o crestere de aproximativ 82% pana in 2008, arata studiile IDC.
-
Trei in unul
RTC HOLDING BV
Octavian Radu, proprietarul companiei, isi propune dublarea cifrei de afaceri in 2005 fata de 2004 prin achizitii.
- CIFRA DE AFACERI: 105 milioane de euro in 2004; 180-200 de milioane de euro in 2005, potrivit estimarilor lui Octavian Radu.
- PROFIT: 3 milioane de euro in 2004.
- PROIECTE: Dupa Best Computers, Best Distribution si Sistec, ar trebui sa urmeze, potrivit planului proprietarului RTC, alte doua achizitii pana la sfarsitul anului (o companie de distributie prepay si o firma specializata in service-ul echipamentelor IT).
BEST COMPUTERS
- CIFRA DE AFACERI: 10 mil. euro in 2004
- MARJA DE PROFIT: 8% in 2004
- ACTIONARIAT INAINTE DE TRANZACTIE: 50% Teo Paduraru, 50% Robert Coman
- ACTIONARIAT DUPA TRANZACTIE: 100% RTC Holding BV
BEST DISTRIBUTION
- CIFRA DE AFACERI: 3 mil. euro in 2004
- MARJA DE PROFIT: 20-30% in 2004
- ACTIONARIAT INAINTE DE TRANZACTIE: Teo Paduraru (42,5%), Robert Coman (42,5%), Dan Custura (15%)
- ACTIONARIAT DUPA TRANZACTIE: 60% RTC Holding BV, 40% vechii actionari
-
-
Cum si de ce cumparam
Factorii luati in considerare de clienti la achizitia unui autoturism de import arata ca suntem interesati mai mult de ce masina conducem si mai putin de cati bani vom da pe service.
IMAGINE: Cei mai multi dintre clienti considera ca numele unui autoturism e uneori mai important decat pretul de vanzare.
PRET: Fara a fi criteriul de baza, pretul unui automobil de import ocupa locul al doilea in topul criteriilor dupa care este ales un autoturism.
FIABILITATE: Romanii par mai putin interesati de cate ori va trebui sa mearga cu masina la service atunci cand isi achizitioneaza un autoturism.
SERVICII: Ca urmare a criteriilor enumerate mai sus, cel al serviciilor oferite de dealer este impins pe un loc codas. Este insa de asteptat ca acest lucru sa se schimbe in 2-3 ani.
-
Perla coroanei
Gerovital este una dintre cele mai cunoscute marci romanesti in strainatate. Descoperit de Ana Aslan, medicamentul Gerovital H3 – care are la baza substanta activa procaina clorhidrat – este utilizat in prevenirea si tratamentul unor probleme de sanatate cauzate de inaintarea in varsta.
DIVIZIUNE: Marca Gerovital este impartita in prezent de mai multe companii. Sicomed detine drepturile asupra acesteia pentru produse farmaceutice, Farmec Cluj si Gerovital Cosmetics Bucuresti au dreptul de a fabrica produse cosmetice sub acest nume, in timp ce serviciile Gerovital sunt oferite de Institutul Ana Aslan.
MEDICAMENTE: Sicomed produce Gerovital H3 si Aslavital (un alt medicament geriatric), medicamente care necesita prescriptie medicala.
VANZARI: Vanzarile anuale de Gerovital H3 se ridica la 500.000 de dolari (peste 400.000 de euro) pe piata interna si 750.000 de dolari (615.000 de euro) la export.
PERSONALITATI: Peste 50 de milioane de persoane din intreaga lume au apelat la tratamentele dezvoltate de Ana Aslan. Printre acestia se numara si celebritati ca Ronald Reagan, Marlene Dietrich, Kirk Douglas, Greta Garbo, Aristotelis Onassis sau Charlie Chaplin.
EXTINDERE: In aceasta vara, compania bucuresteana a lansat gama Gerovital Line – suplimente minerale (care nu necesita prescriptie medicala) – medicamente destinate tot problemelor cauzate de imbatranire, dar care nu au la baza procaina.
-
Actorii tranzactiei
Zentiva, noul proprietar al Sicomed, isi propune sa devina producatorul nr. 1 de medicamente din Europa Centrala si de Est. Nu este exclus ca Zentiva sa aiba in plan si alte achizitii.
- ZENTIVA
Zentiva este cel mai important producator de medicamente din Cehia si Slovacia si unul dintre cei mai importanti din Europa Centrala si de Est. Compania este controlata de una dintre cele mai mari firme de investitii din lume – Warburg Pincus.
ISTORIC: Potrivit informatiilor disponibile, Zentiva isi are originile intr-o veche farmacie pragheza din secolul al XV-lea. Productia de masa a inceput totusi in 1930. Fabrica a fost nationalizata dupa razboi si a trecut prin diferite procese de restructurare dupa 1989. In 1998, a fost privatizata si tot in acelasi an Warburg Pincus a devenit actionar majoritar.
PRIMA PRELUARE: In 2003, firma americana cumpara si fabrica slovaca de medicamente Slovakofarma, care va fuziona in acelasi an cu Zentiva. In iunie 2004, compania rezultata va fi listata la bursa din Praga in urma unei oferte publice initiale.
ACTIONARI: Principalul actionar este firma americana de investitii Warburg Pincus (47,7%). Conducerea si angajatii detin 12,1%, iar procentul actiunilor liber-tranzactionabile (free-float) este de 40,2%.
REZULTATE FINANCIARE: Zentiva a avut anul trecut vanzari de 10,7 miliarde de coroane (circa 370 mil. euro). In prima jumatate a acestui an, vanzarile s-au ridicat la 5,5 mld. coroane (188,5 mil. euro), in crestere cu 5,6% fata de primul semestru din 2004.
- SICOMED
Sicomed este cel mai mare producator roman de medicamente, cu o cota de piata – din punct de vedere valoric – de 4,6% la sfarsitul primului semestru, conform datelor firmei de cercetare Cegedim. Ca numar de unitati vandute, Sicomed domina insa vanzarile din Romania, practic o pastila din patru vandute iesind din fabrica bucuresteana.
ISTORIC: In 1962 a fost infiintata Uzina de Medicamente Bucuresti, numita ulterior Intreprinderea de Medicamente Bucuresti si, din 1990, Sicomed. In 1998, compania este listata la Bursa de Valori Bucuresti. Un an mai tarziu, se finalizeaza privatizarea companiei, pachetul majoritar fiind cumparat de vehiculul de investitii Venoma Holdings, controlat de mai multe fonduri de investitii.
ACTIONARI: In prezent, Venoma Holdings (detinut in proportii egale de GED Capital si Global Finance) are 50,98% din actiunile Sicomed. SIF Muntenia (11,99%) si SIF Oltenia (10,11%) sunt alti actionari semnificativi, in timp ce restul titlurilor sunt controlate de alti investitori minoritari (26,85%).
REZULTATE FINANCIARE: Compania a inregistrat in primul semestru al acestui an un profit net de 16,7 milioane de lei (4,6 milioane de euro), in crestere cu 66% fata de perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a fost de 99,5 milioane de lei (27,6 mil. euro), in crestere cu 15%.
-
-
Mai bine ca in China
Slovacia a devenit una din atractiile preferate ale investitorilor nemti. Dintre tarile grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia), aceasta din urma este cea mai atractiva pentru investitorii germani, potrivit lui Michael Kern, membru in conducerea Camerei Slovaco-Germane de Comert si Industrie, scrie The Slovak Spectator.
Bazata pe rezultatele unei anchete la care au raspuns 83 de investitori germani care opereaza in Slovacia, Kern a adaugat ca Slovacia este mai populara chiar si decat
Putine tari au atins rezultate asa de bune precum Slovacia. Avantul luat de tara este simtit in cresterea cifrei de afaceri si a profiturilor companiilor care opereaza aici, a spus Kern. In jur de 75% din cei chestionati au declarat ca cifra de afaceri inregistrata in 2005 a fost mai mare decat cea din 2004, in timp ce doua treimi se asteapta la vanzari mai mari in 2006. Doua treimi cred ca si costurile lor vor creste, in timp ce 28% prognozeaza o sporire a cheltuielilor cu salariile.
-
Raiffeisen, cu un picior in Rusia
Raiffeisen International spera sa finalizeze pana luna viitoare preluarea, in proportie de 100%, a bancii rusesti Impexbank intr-o tranzactie de 550 mil. dolari. Fondata in 1993, Impexbank este detinuta de sapte companii rusesti.
Afacerile sale sunt orientate mai mult catre persoane fizice, si mai putin catre clientii corporate. La 30 iunie 2005, activele bancii erau de 1,2 mld. euro, iar profitul net, de 9 mil. euro. Jeffrey Millikan, director regional pentru Rusia, Ucraina si
Tranzactia trebuie mai intai aprobata de banca centrala, precum si de autoritatile de reglementare din Rusia si
-
Pe ce se duc banii UE?
Saga fondurilor alocate Lituaniei de UE a luat o cotitura neasteptata saptamana trecuta, cand un ONG a demarat o campanie publicitara intitulata Ei nu vor sa stii, scrie The Baltic Times.
Biroul local al Transparency International, unul dintre organizatorii campaniei, a acoperit statiile mijloacelor de transport in comun din orase ca
Tema fondurilor UE s-a aflat in ultimele saptamani in centrul discursului politic, partidele din coalitie contrandu-se in stabilirea ministerelor care au dreptul de a controla si de a aloca banii. In noiembrie anul trecut, un numar de 70 de organizatii publice au depus o petitie la guvern, cerand mai multa transparenta in utilizarea fondurilor UE – dar petitia nu a fost luata inca in discutie, potrivit Transparency International, de guvernul lituanian. Guvernul nu acorda suficienta atentie in oferirea de informatii societatii despre scopurile strategice.
In schimb, oficialii se cearta pe cine va distribui fondurile UE, explica Darius Kuolys, directorul Institutului Societatii Civile, care propune mutarea discutiei in Seimas – parlamentul lituanian – si aprobarea unei strategii nationale in urma unor dezbateri cuprinzatoare.
In perioada 2007-2013, Lituania ar urma sa primeasca de la UE fonduri structurale si de asistenta in valoare de 20 de miliarde de litas (5,8 miliarde de euro). Impreuna cu programele de sprijinire a agriculturii si cu subventiile, suma totala ar urma sa ajunga la 36 de miliarde de litas (10,5 miliarde de euro), alocatiile anuale fiind cu 56% mai mari decat cele din anii precedenti.