Doua luni au fost suficiente pentru ca firme in valoare de peste 300 mil. euro sa-si pregateasca iesirea de pe Bursa. Actionarii majoritari ar putea face – poate – cea mai buna afacere din an, retragandu-si compania de pe piata. Pentru minoritari insa, e o afacere proasta.
Care este avantajul pentru majoritari? Odata delistate, companiile nu mai au obligatii de transparenta, cum ar fi raportarea tranzactiilor incheiate cu majoritarul sau anuntarea rezultatelor financiare la intervale stabilite, iar reglementarile privind protectia actionarilor minoritari sunt mult mai permisive. In plus, prin derularea procedurii de retragere a minoritarilor din societate, majoritarul isi poate majora cota detinuta in cadrul companiei fara a ridica pretul, asa cum s-ar intampla daca ar cumpara actiunile pe piata libera.
Pentru minoritari insa, nici unul dintre cele cateva rapoarte de evaluare publicate pana acum nu semnaleaza afaceri bune. Cei mai generosi evaluatori au ajuns la concluzia ca valoarea companiilor in curs de delistare este, eventual, cu cateva procente mai mult fata de pretul din piata. In schimb, cel mai dezavantajos caz – si cel mai cunoscut, de altfel – este cel al Asirom, care ofera 0,34 lei pentru o actiune care valora dublu pe Bursa in urma cu o luna. De altfel, delistarea Asirom e puternic contestata de minoritari, in special de reprezentantii fondurilor de investitii QVT si Broadhurst, care detin 10%, respectiv 15% din capitalul firmei de asigurari. Dar implicarea in acest conflict nu a impiedicat firma care administreaza Broadhurst, New Century Holdings, sa profite de decizia CNVM si sa inceapa operatiunile de delistare a catorva companii pe care le controleaza. De cealalta parte, CNVM si-a motivat decizia prin faptul ca pe piata sunt prea multe companii si ca nu poate sa le supravegheze pe toate. Concluzia a fost desprinsa, de altfel, din rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene. La Bursa de Valori Bucuresti (BVB), inclusiv piata Rasdaq, sunt listate peste 3.000 de companii, multe dintre ele nefiind tranzactionate niciodata in ultimii zece ani.
Brokerii spun insa ca masura CNVM nu face nici o diferentiere intre companiile care chiar nu au ce cauta pe bursa si marile companii care fac piata si in care au investit mii de investitori. Unii spun in gluma ca poate fi o afacere buna sa iti listezi compania la pretul pe care piata il accepta si sa o delistezi ulterior la un pret stabilit de un evaluator, posibil mai mic. Cand cumperi o actiune, platesti pentru ce crezi ca va fi in viitor. Asa s-a intamplat de exemplu cand s-au listat Flamingo sau SSIF Broker, spune Adrian Manaila, director al Eldainvest din Galati si membru in Comitetul BVB. El crede ca, daca aceste companii s-ar delista de pe piata, ar plati probabil actionarilor doar o fractiune din pretul pe actiune pe care l-au obtinut in oferta publica prin care s-au listat.
Masura CNVM e puternic contestata de investitori, care au reusit sa sensibilizeze Parlamentul, in subordinea caruia se afla comisia. Pe de alta parte, chiar BVB vrea sa anuleze deja celebra dispunere de masuri 2 printr-o reglementare proprie care sa nu permita majoritarilor sa delisteze companiile decat in conditiile prevazute de legislatie: cand reusesc sa stranga peste 95% din actiuni. Asociatia brokerilor si Bursa de Valori doresc oprirea acestui fenomen, spune Dan Paul, presedintele Asociatiei Brokerilor si membru in Comitetul Bursei. Exista un regulament al CNVM care precizeaza ca societatile se pot delista daca indeplinesc cumulativ doua conditii: o hotarare a Adunarii Generale in acest sens si faptul ca aceasta sa nu contravina regulilor pietei. Noi am introdus in regulamentul Bursei prevederea ca societatile sa se delisteze doar dupa derularea unei oferte publice in cadrul careia sa depaseasca 95% din actiuni, adica dupa ce ofera un pret considerat echitabil de catre piata, explica Paul. Codul bursier urmeaza sa fie supus votului brokerilor la finalul acestei saptamani si inaintat spre avizare CNVM.
Intamplator sau nu, decizia din februarie a CNVM care permite unei companii sa se delisteze printr-o hotarare a AGA a coincis cu inversarea trendului ascendent pe care se afla piata. Brokerii se plang ca investitorii se tem acum sa cumpere actiuni de frica majoritarilor, care au posibilitatea sa delisteze oricand companiile. Din punctul de maxim de pe 7 februarie, indicele BET, care urmareste cele mai importante companii de pe piata, a pierdut aproape 15% din valoare. Eu nu cred in coincidente, afirma presedintele Asociatiei Brokerilor. Paul apreciaza ca la baza schimbarii trendului bursei au stat trei masuri controversate: noile reglementari privind delistarile, majorarea impozitului de la 1% la 16% si modificarea legislatiei in privinta pragului de detinere la SIF-uri.
In primavara lui 2006, unii investitori isi aduc aminte de scandalul delistarilor de acum trei-patru ani. Ultimul val de delistari a avut loc la finalul lui 2002 si 2003, cand au iesit de pe piata companii precum Dacia sau Lafarge Romcim. La vremea respectiva, multi investitori de portofoliu – fie fonduri de investitii, fie mici investitori persoane fizice – au protestat vehement. Legea a fost ulterior schimbata, dar fereastra creata a permis delistarea unora din marile companii de pe piata. Articolele din lege privind delistarea au fost privite atunci ca un semn de bunavointa a autoritatilor fata de marii investitori strategici ca Renault sau Lafarge, care veneau sa preia companii romanesti intr-un moment cand cererea pentru active romanesti nu era la fel de abundenta ca in prezent.
Dar chiar si atunci majoritarii erau nevoiti sa deruleze o oferta prin care sa ajunga la o participatie de 90%. Totusi, preturile actiunilor de pe piata erau in acea perioada mult mai avantajoase pentru majoritari. De la finele lui 2002 si pana in prezent, revigorarea economiei si interesul tot mai ridicat al investitorilor in perspectiva aderarii Romaniei la UE au facut ca principalul indicator al bursei, indicele BET, sa creasca cu aproape 250% in lei, respectiv 300% in euro. Una dintre probleme e ca delistarea se face in interesul unui actionar, al celui majoritar, dar se face pe banii societatii respective, spune Adrian Manaila. El crede ca metoda este incorecta. Consider ca, pentru ca o companie sa fie delistata, majoritarul trebuie sa faca o oferta, deoarece nu e corect ca delistarea sa se faca in interesul majoritarului, insa pe banii companiei, explica reprezentantul Eldainvest.
El exemplifica cu cazul Agricover Buzau, societate in cazul careia evaluatorul care a stabilit pretul de delistare si-a amintit ca societatea era implicata intr-un litigiu pentru care trebuia constituit un provizion in valoare de 30 mil. lei (8,5 mil. euro). Din aceasta cauza, suma stabilita de evaluator este de doua ori mai mica decat cea rezultata din situatiile financiare de la finalul anului trecut – fara provizion – care indicau o valoare a companiei de 17 mil. euro.
Toata tevatura din jurul delistarilor a adus cazul in atentia parlamentarilor. Reprezentantii CNVM vor fi prezenti saptamana aceasta la comisiile reunite de buget-finante pentru a da explicatii. Un sprijin neasteptat pentru minoritari a venit din partea deputatului PRM Gheorghe Funar, la cererea caruia reprezentantii CNVM au fost chemati la comisiile parlamentare. Funar crede ca reglementarile Comisiei in privinta delistarilor nu sunt in concordanta cu legea si ca acestea ar putea distruge intreaga piata de capital in termen de un an. Raul a fost deja facut, iar piata romaneasca de capital va fi probabil mai saraca cu 300 de milioane de euro. Acum, CNVM si BVB ar trebui sa se puna de acord pentru a emite mai degraba masuri de incurajare a cotarii de noi companii, nu de delistare a celor existente.