BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Un an de 9 miliarde de euro

    Au aparut primele date certe privind programul de privatizare a CEC, cu toate ca si de data aceasta Finantele au precizat ca statul isi rezerva dreptul ca in orice moment sa intrerupa procesul „in functie de conditiile care ar putea influenta negativ rezultatele privatizarii“.

     

    Investitorii interesati ar trebui deci sa depuna ofertele angajante pentru cele 69,9% din actiunile CEC pana la 17 iulie, iar castigatorul va fi anuntat la jumatatea lui septembrie. Dupa ce vor fi alesi finalistii, adica primele doua sau trei banci cu punctajul cel mai mare, urmeaza faza de depunere a ofertelor imbunatatite, care trebuie depuse pana la jumatatea lui august. Deocamdata, in cursa au ramas aceleasi grupuri bancare interesate de la bun inceput de cumpararea pachetului majoritar de la CEC – National Bank of Greece, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank, Raiffeisen si Monte dei Paschi di Siena.

     

    Mai putin clara este, in schimb, situatia de la BCR, unde Erste Bank, noul proprietar, estimeaza ca incheierea privatizarii ar putea sa dureze pana la sfarsitul lui iulie, dupa ce a convenit cu autoritatile romane prelungirea cu trei luni a termenului stabilit initial pentru luna iunie. Prelungirea termenului se leaga exclusiv de proceduri administrative si de aprobarile din partea institutiilor de reglementare a pietei, sustine Erste, care trage speranta totusi ca rezultatele financiare pe trimestrul al treilea al anului vor fi in masura sa reflecte situatia consolidata, cu includerea adica a rezultatelor BCR.

     

    Autoritatile privesc insa de pe acum ambele privatizari ca fiind gata facute, avand in vedere ca Agentia Romana pentru Investitii Straine a calculat deja pentru 2006 o valoare a investitiilor straine directe de circa 9 miliarde de euro, cu tot cu banii care vor fi incasati pe BCR si CEC. Ana-Maria Cristina, presedintele institutiei, a prezis ca valoarea totala a investitiilor straine directe, fara banii incasati de pe urma celor doua banci, va fi anul acesta de 6,2 mld. euro, diferenta pana la 9 miliarde insemnand sumele cuvenite statului din vanzarea BCR si a CEC.

  • Rusii pierd metroul

    Consortiul format din compania franceza Alstom Transport si cea ungara Ganz Transelektro Rt a castigat licitatia pentru livrarea trenurilor pentru doua linii de metrou din Budapesta. Valoarea contractului se ridica la 247 de milioane de euro.

     

    Licitatia nu a fost insa deloc una linistita. Imediat dupa anuntarea castigatorului, un reprezentant al companiei ruse Metrowagonmash, clasata a doua, a anuntat ca va ataca decizia la curtea de arbitraj privind achizitiile publice. Acesta spune ca Metrowagonmash a oferit trenuri cu un pret cu aproximativ 5 milioane de euro mai mic decat cel oferit de consortiul castigator. BKV Rt, compania publica de transport din Budapesta, a anuntat ca ofertele depuse de compania germana Siemens, cea sud-coreeana Hanwa-Rotem si cea canadiana Bombardier au fost descalificate pentru neindeplinirea cerintelor stipulate in caietul de sarcini. In cazul in care rezultatul licitatiei nu ar fi fost contestat, contractul cu consortiul castigator era planificat sa se incheie pe 15 iunie.

     

    Castigatorul va livra 15 trenuri pentru a doua linie de metrou in doi ani de la semnarea contractului. Vor mai fi livrate inca 22 de trenuri fara conductor pentru linia a patra de metrou in 2009 si 2010, cand va fi inaugurata prima parte a liniei.

     

    Pentru a doua parte a liniei exista o optiune pentru furnizarea a inca sapte trenuri. Licitatia pentru trenuri a inceput in luna octombrie 2005, dar a fost intarziata de apelul depus de compania spaniola CAF, care a fost descalificata.

  • De doua ori mai mult

    Cehia isi propune ca pana in 2010 sa dubleze cheltuielile publice alocate cercetarii si dezvoltarii. Primul pas va fi facut la anul, cand vicepremierul ceh pe probleme economice, Jiri Havel, va propune ca suma alocata de la buget sa creasca pana la circa 800 de milioane de euro, adica 0,67% din PIB, fata de 0,58%, cat a fost in 2006.

     

    Havel a spus ca, in acelasi timp, guvernul va monitoriza mai atent si eficienta cu care sunt cheltuite aceste sume – a fost deja pregatita o modificare a modului de finantare a cercetarii care sa ia in calcul si rezultatele concrete pe care institutele de cercetare le au.

     

    In 2010, banii pentru cercetare vor ajunge la 1% din PIB. Cehia se va alinia astfel tintei stabilite de UE, care prevede ca activitatile de cercetare-dezvoltare din statele membre sa fie finantate de la bugetele publice cu 1% din PIB, alte 2% fiind acoperite din resurse private. Lider european la acest capitol e Suedia, cu 3,95% din PIB, urmata de Finlanda (3,48% din PIB) si Danemarca (2,62% din PIB). La nivel mondial, lider este Israelul, cu 5% din PIB.

  • Destinatia: Polonia

    Polonia a reusit sa atraga la sfarsitul lunii mai doua investitii majore, care vor crea aproximativ 3.000 de locuri de munca. Producatorul japonez de anvelope Bridgestone va construi o noua fabrica in Polonia, dupa cea de la Poznan. Iar a doua investitie va fi initiata de Accenture, care va angaja 1.000 de oameni intr-un centru de outsourcing in Varsovia, unde va oferi servicii de finante si contabilitate, management al retelei de distributie si resurse umane.

     

    Investitia Bridgestone se va situa intre 200 si 300 mil. euro, scrie Puls Biznesu, aici urmand sa lucreze 800 de angajati. Alte 800 de locuri de munca se asteapta sa fie create de viitorii furnizori ai companiei japoneze. Investitia este cea mai mare facuta dupa razboi in regiunea Zachodniopomorskie, din nord-vestul Poloniei. Proiectul va fi parte a zonei economice speciale Kostrzynsko-Slubicka.

     

    Potrivit specialistilor, cererea pentru anvelope va creste cu patru procente anual. „Piata se dezvolta deoarece productia de masini continua sa creasca. Polonia este o piata foarte promitatoare, desi din ce in ce mai multe companii, nu numai producatorii de anvelope, aleg sa investeasca in alte tari“, a explicat Anna Szwajkowska, de la Pirelli Polonia. De exemplu, Pirelli a ales recent sa-si construiasca noile fabrici in Romania si China. 

     

    Un alt producator de anvelope care a dorit sa investeasca in Polonia a fost concernul coreean Hankook. Anul trecut, compania a avut de ales intre Polonia, Slovacia si Ungaria pentru construirea unei fabrici de 500 milioane de euro, unde sa lucreze 1.500 de angajati. In mai 2005, a ales Slovacia, la care a trebuit sa renunte din cauza problemelor aparute in privinta subventiilor de la stat. Dupa alte negocieri cu cele doua tari ramase in cursa, coreenii au ales Ungaria. Productia anuala de 10 milioane de anvelope urmeaza sa fie lansata la jumatatea anului viitor.

     

    Accenture, cealalta mare companie care a decis sa investeasca in Polonia, a ales Varsovia datorita numarului mare de persoane bine pregatite profesional, infrastructurii moderne, precum si stabilitatii economice si politice din tara.

     

    Centrul din Varsovia, relateaza Money Plans, se va alatura celorlalte centre din Europa de Est, cum ar fi cele din Praga, Bratislava si Riga. La nivel mondial, Accenture detine 40 de centre in 20 de tari, in care lucreaza aproape 44.000 de persoane.

  • Cursa contracronometru

    Ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu a anuntat deja un prim pas pentru a ameliora urmatorul raport al Comisiei Europene: cu prilejul unei reuniuni informale de pregatire a Consiliului European (reuniunea sefilor de stat si de guvern din UE) din 15-16 iunie, Romania a cerut ca in documentele finale ale summit-ului sa fie mentionata o data certa privind aderarea. 

     

    Ca sansele ca asa ceva sa se intample sunt foarte mici a recunoscut inclusiv ministrul Ungureanu. Insa diplomatia de la Bucuresti s-ar multumi si cu un indemn ferm adresat de Consiliul European statelor membre sa ratifice cat mai repede tratatul de aderare a Romaniei. „Vrem sa indepartam perspectiva unei ratificari in cascada in ultima parte a anului, dar sa evitam si situatia mai putin delicata in care noi, pe plan intern, am gafai inainte de Craciun legiferand“, a justificat ministrul Ungureanu de ce Bucurestiul vrea sa scape cat mai repede de „cealalta clauza de amanare“, cum a mai fost numita conditionarea aderarii Romaniei de ratificarea tratatului in toate statele Uniunii Europene.

     

    Dovada ca autoritatile resimt presiunea din plin a fost si decizia presedintelui Traian Basescu ca, in ciuda convalescentei de dupa operatie, sa nu-si anuleze vizita programata in Franta, unul dintre statele-cheie din UE cu restante la ratificare, alaturi de Germania. Dinspre Cotroceni, vizita a fost pictata ca un succes, dupa ce presedintele Jacques Chirac a promis ratificarea pana la inceputul lunii octombrie si s-a angajat sa convinga si Berlinul sa procedeze la fel. Tonul optimist al lui Basescu nu a convins insa in tara, unde unii observatori au preferat sa citeasca lipsa lui Chirac de la declaratiile oficiale drept un semn ca Franta uita greu declaratiile despre occidentalii veniti la Bucuresti sa-si ia tainul sau despre axele transatlantice cu licurici.

  • Noutatile Codului fiscal

    • Generalizarea cotei unice de impozitare de 16%, inclusiv pentru profitul microintreprinderilor
    • Cresterea impozitelor pe proprietati imobiliare cu suprafata de peste 150 mp si pe autovehicule
      •
    • Majorarea accizelor si intrarea in regim de accizare a unor produse noi (gazul natural folosit pentru incalzire, motoarele pentru ambarcatiuni, toate armele de vanatoare)
    • Taxa anuala de pana la 3.000 de lei pentru firmele din sectorul de alimentatie publica
    • Eliminarea facilitatilor fiscale existente in anumite domenii (IT, cooperatia agricola, pensiunile turistice)
    • Impozitarea cu 16% a veniturilor obtinute de nerezidenti
    • Extinderea bazei de impozitare pentru veniturile din agricultura

  • De ce cresc salariile

    Un efect previzibil al plecarii polonezilor la munca in strainatate este cresterea salariilor pentru cei ramasi in tara. „Daca specialistii lipsesc din Polonia, salariile vor creste automat pentru a-i aduce inapoi“, spune Piotr Sierocinski, managing director la compania de resurse umane HRK Partners.

     

    Acum angajatii polonezi castiga de trei ori mai putin decat colegii lor din UE15. Conform unui studiu efectuat de HRK si Towers Perrin, tarile care platesc cel mai bine in UE sunt Germania si Marea Britanie. Aici salariile variaza intre 5.300 si 6.300 de euro pe luna pentru manageri si intre 1.500 si 2.300 pentru muncitori. De asemenea, Polonia inca este mult in urma membrilor relativ mai noi ai UE, cum ar fi Spania.

     

    Studiul arata ca, la nivelul tarii, cel mai mare salariu este de asteptat sa fie cel al unui senior director din Varsovia, in timp ce castigul cel mai mic e probabil cel al unui muncitor din regiunea Silezia. Acesta mai scoate in evidenta ca diferentele regionale, precum si acelea dintre salariile cele mai mari si cele mai mici, nu sunt atat de mari in vechea Europa. „In ultimii 16 ani, cresterea salariilor managerilor a fost mai rapida decat cea pentru alte pozitii. Situatia se va inversa in anii ce vor urma“, prognozeaza managerul HRK Partners, Piotr Sierocinski.

     

    Si diferentele dintre regiuni sunt pe cale sa se schimbe. De exemplu, partea estica a Poloniei, unde salariile sunt cu 40% mai mici decat in Varsovia, devine mai atractiva pentru investitori decat alte regiuni deja dezvoltate. Studiul prognozeaza ca pana in 2010 salariile in Polonia vor creste anual cu valori cuprinse intre 4,5% si 6% anual. Cat de repede va reusi Polonia sa ajunga din urma media salariilor din UE va depinde de cresterea PIB si a productivitatii.

  • LCD-uri japonezo-cehe

    Saptamana trecuta a mai fost anuntata o investitie majora in Europa Centrala si de Est, de data aceasta in Cehia.

     

    ALIANTA JAPONEZA: IPS Alpha, o alianta strategica intre companiile japoneze Hitachi, Matsushita Electric Industrial si Toshiba, va construi o fabrica de monitoare cu cristale lichide in Cehia.

     

    VALOARE: Investitia, care se va intinde pe o suprafata de 23 ha, se va ridica la 118 mil. euro, urmand sa creeze in jur de 2.000 de locuri de munca. „Companiile japoneze au ales Cehia dupa sosirea aici a Toyota si a mai multor investitori de marime medie“, a precizat Jiri Paroubek, prim-ministrul Republicii Cehe, citat de Prague Daily Monitor.

     

    INCIDENT: Jiri Sulc, guvernatorul regiunii Usti, in care este situat orasul Zatec (langa care va fi ridicata noua fabrica), s-a declarat socat de declaratia facuta de primul-ministru al Cehiei, precizand ca partile convenisera ca anuntul sa fie facut mai intai in Japonia si ca spera ca investitorii sa nu se razgandeasca.

  • Budweiser american, nu cehesc

    Anheuser-Busch Cos. Inc., cel mai mare producator de bere din SUA, a obtinut in instanta dreptul de a comercializa marca de bere Budweiser in Ungaria. Hotararea este finalul unei lupte juridice mai complicate care s-a dus in cateva tribunale europene intre Anheuser-Busch si producatorul ceh Budejovicki Budvar.

     

    Motivul este brandul Budweiser, pe care ambele companii pretind ca au dreptul istoric de a-l folosi. Compania ceha a fost infiintata in anul 1895 intr-un oras de imigrantii nemti, numit Budweiser, in timp ce Anheuser-Busch si-a lansat propriul brand Budweiser in 1876. Curtea de apel a mentinut hotararea luata de o instanta inferioara care decisese ca producatorul ceh de bere nu detine dreptul de utilizare exclusiva a brandului. Compania ceha spune ca numele a fost protejat, descriind un loc anume unde berea e produsa. Judecatorii spun insa ca „Bud“ nu se refera la orasul in care isi are sediul compania – care se numeste Ceske Budejovice.

     

    Cehii s-au plans ca lupta sa juridica cu cel mai mare producator de bere din SUA i-a diminuat capacitatea de a-si lansa produsele pe noi piete. Decizia tribunalului din Ungaria vine la doar o saptamana dupa ce in Suedia a fost respins apelul depus de Budejovicky Budvar impotriva unei decizii conform careia producatorul de bere ceh nu va putea utiliza numele „Budweiser Budvar“ in Suedia.

  • Ultimul sa stinga lumina

    Fotoliile din Parlament au inregistrat un record de ocupare saptamana trecuta, de 1 iunie, cand au fost vizitate de un grup de copii poftiti de ziua lor sa vada cum lucreaza alesii. In rest, absenteismul – al deputatilor, in special – a facut deliciul presei, care a putut sa remarce un comic de situatie fara precedent in istoria indelungata a luptei alesilor cu cvorumul.

     

    Astfel, la jumatatea saptamanii trecute, o hotarare de penalizare financiara a deputatilor care absenteaza de la lucrari a fost blocata tocmai din cauza lipsei de cvorum in Biroul Permanent. Adica, dupa cum a recunoscut rusinat presedintele de Camera Bogdan Olteanu, „prezenta n-a fost stralucita“.

     

    Tot din lipsa de cvorum, si tot la Camera Deputatilor, ministrul justitiei a cunoscut din nou gustul respingerii unui proiect pe care l-a sustinut in fata destul de putin prietenosilor deputati din Comisia Juridica. Noul Cod de procedura penala propus de Monica Macovei a fost ciuntit astfel de amendamentele PSD, sprijinite de voturile PNL si UDMR si de absenta celor doi reprezentanti ai PD. Penibilul momentului a fost digerat cu greu de ministrul justitiei: „In acest fel se impiedica urmarirea penala. Nu stiu ce interese sunt si care este rostul celor sustinute de deputati“.