BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Macar sa repare ceasul

    Momentul cand societatile energetice ar urma sa fie transferate din parohia Ministerului Economiei in cea a AVAS a fost amanat pentru la primavara, iar Guvernul a refacut nota de fundamentare a ordonantei de mutare de la MEC la AVAS a a Oficiului pentru Participatiile Statului si Privatizari in Industrie (OPSPI), insistand in text pe ideea ca UE cere Romaniei ca privatizarile sa fie administrate de o singura institutie si sa se faca mai transparent.

     

    Aceste miscari ar fi trebuit sa linisteasca spiritele si sa asigure auspicii bune instalarii noului ministru al economiei, Varujan Vosganian, cu atat mai mult cu cat acum, dat fiind ca atat MEC, cat si AVAS sunt conduse de liberali, sansa unor conflicte atrase de o sefie democrata a MEC a parut exclusa. Totusi, conflictele au continuat, dupa ce la refuzul Ministerului Justitiei de a-si da avizul pe ordonanta s-a adaugat propunerea lui Vosganian ca zece societati energetice, intre care complexurile energetice Rovinari, Turceni si Craiova, sa ramana in portofoliul MEC, pe motiv ca politica energetica a tarii o face Ministerul Economiei, nu AVAS, unde ar trebui sa se ia decizii doar in privinta privatizarilor. Propunerea, de altfel de bun-simt, a noului ministru al economiei a fost rapid contracarata de seful AVAS, Teodor Atanasiu, cu argumentul ca numai Guvernul poate decide soarta societatilor respective. Privind insa lucrurile dincolo de disputele de moment, este limpede ca rolul de simplu privatizator si cel de strateg al viitorului energetic se contrazic, mai ales intr-o situatie in care un nou ministru al economiei vine cu ambitii mult mai mari decat ale precedentului: Vosganian a anuntat ca ministerul sau „nu va fi doar al energiei, ci si cel care sa elaboreze strategia economica a tarii“ si a promis ca va revizui legislatia investitiilor, a minelor, a petrolului si a energiei. Iar ideea ca de toate privatizarile sa se ocupe AVAS, care si-ar integra OPSPI, ar fi prielnica pentru transparenta ori pentru rapiditatea privatizarilor, dar n-ar servi cu nimic recentele promisiuni dupa care Romania isi va defini strategia pe termen mediu si lung in privinta securitatii energetice ori in privinta stimularii unor domenii cu care sa se poata impune pe piata UE. Deocamdata, insasi stabilizarea legislatiei in relatia AVAS-MEC se anunta un proces de durata, astfel incat, din planurile lui Vosganian, probabil singurul care va fi indeplinit in perioada urmatoare va fi cel de reparare a ceasului de pe zidul ministerului – cum i-a spus ministrul, „primul gest de rigoare pentru ca lucrurile sa functioneze“.

  • Turcia-Croatia 2-1

    Croatia a devansat saptamana trecuta Turcia in demersurile pentru aderarea la UE, dupa ce Zagrebul a finalizat negocierile cu Uniunea in domeniile educatiei si culturii.

     

    Autoritatile de la Zagreb au inchis negocierile in doua dintre cele 35 de capitole ale aderarii, comparativ cu Turcia care a inchis numai unul, desi a deschis negocierile simultan cu Croatia in octombrie 2005. Avansul Croatiei fata de Turcia a fost subliniat de faptul ca ministrii europeni de externe au decis sa suspende partial negocierile cu Ankara din cauza dosarului cipriot. In timp ce UE afirma ca nu exista nicio stratagema in negocieri, diplomatii considera ca finalizarea negocierilor in cele doua dosare de catre Croatia este o „decuplare“ simbolica de Turcia, care demonstreaza pretul pe care Ankara il plateste pentru refuzul de a-si deschide porturile si aeroporturile pentru navele si avioanele cipriote. Croatia doreste sa adere la UE in 2009, in timp ce Turcia are prea putine sanse sa se alature Uniunii in urmatorii zece ani.

  • Ba o sa cheltuim

    Acuzate de nestiinta a planificarii bugetare, atata vreme cat nu pot cheltui excedentul fiscal, autoritatile incearca sa-si demonstreze eficienta pe teren. Ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, si cel al transporturilor, Radu Berceanu, au mers impreuna la receptia unei lucrari de reabilitare pe autostrada Bucuresti-Constanta, ocazie cu care au reluat promisiunile privind progresul infrastructurii in urmatorii ani, respectiv amenintarile la adresa firmelor de constructii care nu-si respecta termenele.

     

    Prin urmare, la 1 mai 2007 va fi gata tronsonul Drajna-Fetesti, anul viitor vor fi construiti 75 km de autostrada, pana in 2009 vom avea 800 km de autostrada noi, iar pana in 2018 – 2.500 km. In privinta licitatiilor pentru constructii, ar urma sa fie introdus un sistem de punctare pentru companii, care sa excluda firmele neserioase. Berceanu a salutat in mod deosebit ideea formarii unor consortii de firme autohtone care sa participe la respectivele licitatii: saptamana trecuta, zece firme romanesti de constructii – Aedificia Carpati, Baduc, Constructii Hidrotehnice Iasi, INSPET, Metroul, SCIT Impex, STIZO, TIAB, Tungal Metrou si Energoconstructia – au anuntat ca vor participa in consortiu la viitoarele licitatii pentru proiectele mari de infrastructura.

  • Ai cui suntem

    Cum era de asteptat, au inceput sa apara deja incertitudinile de pe urma ordonantei de transfer al OPSPI de la Ministerul Economiei la AVAS. Una din societatile aflate in disputa aici este fosta Daewoo Craiova, care ar fi trebuit relansata la privatizare in primavara, dupa declaratiile fostului ministru al economiei, Codrut Seres.

     

    Acum, premierul Tariceanu insusi l-a asigurat pe primul pretendent la cumpararea uzinei din Craiova – seful companiei Ford, John Fleming, sosit la Bucuresti saptamana trecuta – ca privatizarea nu va fi afectata cu nimic de trecerea fostei societati a Daewoo in portofoliul AVAS, ba chiar ca vanzarea va avea loc inainte de iunie 2007. Un caz mai complicat este cel al pachetului de 8% din Petrom care ar urma sa fie vandut salariatilor, dupa ce fostul ministru Codrut Seres a fost acuzat ca l-ar fi sustinut pe liderul sindicalistilor din Petrom, Liviu Luca, sa preia indirect pachetul de actiuni, ajungand astfel in dezacord cu ministrul justitiei, Monica Macovei. Acum, cel ce va continua discutiile cu Macovei este seful AVAS, Teodor Atanasiu. Succesorul lui Seres, Varujan Vosganian, s-a grabit aproape inutil sa-si declare sustinerea fata de varianta in care salariatii ar prelua direct actiunile. Vosganian fusese acuzat recent pentru legaturi mai vechi cu omul de afaceri Sorin Ovidiu Vantu, a carui apropiere de Liviu Luca nu-i un secret pentru nimeni.

  • Jos guvernul

    Guvernul libanez a transmis saptamana trecuta Parlamentului proiectul de infiintare a unui tribunal international care sa-i judece pe autorii asasinarii fostului premier Rafik Hariri, banuiti a avea legatura cu interesele Siriei.

     

    Presedintele Emile Lahoud, considerat un apropiat al Damascului, respinsese anterior decretul cu privire la proiectul infiintarii tribunalului, aprobat de guvern la 25 noiembrie, pe motiv ca guvernul condus de Fuad Siniora a devenit nelegitim, de la demisia, la jumatatea lui noiembrie, a sase ministri prosirieni. Constitutia ofera guvernului dreptul de a transmite parlamentului un proiect de lege, chiar daca nu este semnat de seful statului, dupa 15 zile. Presedintele parlamentului, Nabih Berri, are obligatia sa-i convoace pe deputati pentru a discuta pe tema proiectului, insa Berri, si el un apropiat al Damascului (si al carui partid Amal este membru al opozitiei), considera guvernul ilegitim si anticonstitutional. Tensiunea situatiei este intretinuta si de protestele de strada din ultimele saptamani, in care manifestantii, unii din ei suporteri ai militantilor Hezbollah, au cerut demisia guvernului Siniora, considerat a fi „in solda Statelor Unite“.

  • Erste, peste 69%

    Erste Bank, actionarul majoritar al Bancii Comerciale Romane (BCR), si-a majorat la 69,1% participatia la banca roma-neasca, dupa ce a reusit sa atraga 7,2% din pachetul de 8% detinut de salariati.

     

    Austriecii le-au oferit salariatilor posibilitatea de a-si vinde actiunile contra cash, de a le schimba cu actiuni Erste sau de a le instraina pentru o combinatie de cash si actiuni. Prin urmare, pentru cota de 7,2% obtinuta din titlurile BCR, Erste a platit 228 de milioane de euro si a renuntat la ceva peste 1% din actiunile proprii (pe care salariatii BCR care le-au primit au obligatia de a nu le vinde timp de un an). Castigul austriecilor ar urma sa fie, conform estimarilor bancii de investitii KBW, o cota in plus de 25 de milioane de euro din profitul BCR pe 2007 si 34 de milioane de euro din cel pe 2008.

  • Merge si-asa

    Plenul Parlamentului European a validat saptamana trecuta candidaturile propunerilor Bucurestiului pentru functiile de comisar european (Leonard Orban), respectiv membru al Curtii Europene de Conturi (Ovidiu Ispir).

     

    Daca in cazul lui Leonard Orban votul a trecut fara emotii – data fiind prestatia sa din timpul audierilor -, candidatura lui Ovidiu Ispir a fost sub semnul intrebarii pana la momentul numaratorii finale. Ovidiu Ispir s-a remarcat printr-o prestatie catalogata drept „dezamagitoare“ in timpul audierilor, ceea ce i-a facut pe popularii europeni sa anunte ca nu vor vota nominalizarea acestuia. In cele din urma, pentru Ispir au fost inregistrate 356 de voturi favorabile, 229 de voturi impotriva si un numar considerabil de abtineri – 51, ceea ce demonstreaza reticenta parlamentarilor europeni fata de candidatul roman.

  • Raport la primavara

    Comisia Europeana a stabilit sistemul de supraveghere a Romaniei si Bulgariei in domeniul justitiei, dupa care Bucurestiul si Sofia sunt obligate sa prezinte in fiecare an, inainte de 31 martie, progresele inregistrate in reformele cerute de UE, putand beneficia de „asistenta tehnica“ din partea Comisiei.

     

    Printre obiective, Romania este invitata „sa continue anchetele impartiale si profesioniste in cazurile de coruptie“ si „sa adopte noi masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei“. In ceea ce priveste Sofia, aceasta trebuie sa adopte amendamente constitutionale care sa garanteze independentei sistemului judiciar. Comisia Europeana, „care va putea organiza oricand misiuni de experti in cele doua tari“, isi va prezenta concluziile in iunie 2007.

  • Pasarea pre limba ei

    Premierul israelian Ehud Olmert (foto) a sugerat intr-un interviu televizat ca statul evreu detine arme atomice, renuntand astfel la politica de ambiguitate nucleara pe care o practica Israelul. „Israelul nu ameninta nicio tara in nicio privinta, niciodata nu a facut-o“, a declarat Olmert postului german SAT 1.

     

    „Ceea ce am urmarit cel mai mult a fost sa traim in liniste. Dar nu am amenintat niciodata un stat cu anihilarea“, a precizat premierul israelian. „Iranienii ameninta Israelul in mod deschis, explicit si public cu stergerea de pe harta. Puteti spune ca sunt la acelasi nivel cu Statele Unite, Franta, Israel, Rusia, cand ei aspira sa detina armament nuclear?“, a declarat Olmert.  Consilierii premierului israelian au declarat ca afirmatiile au fost interpretate gresit si ca nu incalca politica traditionala a statului evreu, de ambiguitate in ceea ce priveste asumarea capacitatii de a folosi arma nucleara. De notat ca declaratia lui Ehud Olmert a fost facuta dupa un comentariu al noului secretar american al apararii, Robert Gates, care a enumerat Israelul printre tarile din apropierea Iranului posesoare de arme nucleare.

  • Aveti grija de Qantas

    Compania aeriana Qantas Airways din Australia acceptase, joia trecuta, o oferta imbunatatita de preluare din partea unui grup de investitori financiari condusi de Macquarie Bank si fondul de investitii american Texas Pacific Group pentru suma de 8,7 miliarde de dolari.

    Recent, si US Airways a formulat o oferta de 8,6 miliarde de dolari pentru compania Delta Airlines, aflata in faliment, iar apropierea intre cele doua potentiale tranzactii a generat comentarii bucuroase ale observatorilor care constata ca exista inca interes din partea investitorilor pentru o industrie afectata puternic in ultimii ani de criza post-11 septembrie si de scumpirea petrolului. Faptul ca grupul de investitori a incercat de mai multa vreme sa obtina controlul asupra Qantas a starnit insa nemultumirea inclusiv a unora din politicienii australieni, care ar fi dorit ca in actionariat sa nu intre straini. De altfel, si premierul John Howard a cerut noilor proprietari privati ai Qantas sa mentina integritatea celei mai mari si mai vechi dintre firmele aeriene ale tarii. La sfarsitul saptamanii trecute, dupa ce a fost anuntat acceptul Qantas pentru tranzactie, autoritatile pentru concurenta ale Australiei au atras atentia insa ca Macquarie Bank are deja o cota de actiuni in aeroportul din Sydney, in timp ce analistii au avertizat ca situatia Qantas pe zborurile intre SUA si Australia ar putea fi amenintata de concurenta, in speta de Singapore Air, care din vara incoace tot incearca sa sparga duopolul Qantas si al United Airlines pe ruta transpacifica.