BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Copiator cu mouse

    Colosii corporatisti de astazi nu s-au nascut din nimic. Multinationala in care a intrat Mihai Ghyka era „bricolata, artizanala, iar regulile nu era deloc stricte“. „Eu eram controller-ul care se batea cu bulgari de zapada cu managerul general“, isi aminteste Ghyka.

     

    Interbrew avea birourile intr-un fost dispensar, la Gara 16 Februarie, iar el era singurul care avea birou. Iar aventurile nu era putine. „La un moment dat s-a stricat copiatorul. Am gasit un soricel care isi prinsese coada in rolele copiatorului, iar cand ploua, nu mai mergeau telefoanele“, spune Ghyka.

     

    Alexandra Gatej a intrat in Unilever pe pozitia de marketing manager pe divizia de personal wash, in urma cu aproape 10 ani, pe cand birourile Unilever functionau intr-un apartament cu patru camere, in care lucrau patru expatriati si trei romani. „Primul nostru proiect a fost lansarea brandului Dove in Romania. Cred ca a fost cel mai frumos proiect la care am lucrat“, spune ea.

  • Ca o motocicleta enduro

    Primul Sef al lui Calin Dragan a fost „nea Toni“, mecanic de intretinere utilaje, cu care a invatat sa repare pompe de beton. Madalina Popescu de la Pluri Consultants, considera ca toate locurile de munca sunt importante, nu doar primul. Cu toate acestea, „primul iti da setea de a te dezvolta si sansa de a intalni oameni speciali pe care ti-i alegi drept modele sau – in cazurile fericite – drept mentori“ crede ea. 

     

    Alexandra Gatej isi aminteste de directorul fabricii de piele de la Targu-Mures – „un maghiar mandru si competent, un om cu o personalitate puternica si controversata. Nu era un sef usor. Dar era un sef brav, care stia meserie si stia  sa conduca“.

     

    Mihai Ghyka spune ca primul sau sef, proprietarul restaurantului din Canada, a fost tot timpul foarte corect. „Si bland, ca ton. Conteaza foarte mult tonul“. A doua slujba a venit pentru Ghyka in iarna urmatoare, tot in Canada.


    Modele actuale de management? Alexandrei Gatej, spre exemplu, ii place Jack Welsh, pentru „brutalitatea adevarurilor sale si pentru curaj“, si Steve Jobs, „pentru anduranta“. „Steve Jobs e ca o motocicleta de enduro. Si nu impotriva Microsoft. Ci impotriva lui insusi“, spune Alexandra Gatej.

  • Leasingul operational face boom

    Anul incepe cu intrari in forta pe piata leasingului operational. Si cum numarul si, mai ales, afacerile multinationalelor – principalii clienti – vor creste sustinut, ar trebui sa ne asteptam la un boom al acestei piete.

     

    Aproape 350 mil. euro. Acesta este nivelul la care ar putea ajunge in acest an piata de leasing operational. „Este o tinta ambitioasa, dar alimentata de intrarea noilor actori pe piata“, este de parere Septimiu Postelnicu, presedintele ALB (Asociatia de Leasing si Servicii Financiare Bancare).

     

    Altfel spus, jucatorii din domeniu sustin ca segmentul de leasing operational ar putea trece de pragul de 10% dintr-o piata de leasing estimata la 3,4 miliarde de euro. Pentru comparatie, anul trecut, contractele de leasing operational au reprezentat doar 5% dintr-o piata de 2,8 miliarde de euro.

     

    Insa tocmai de aici rezulta si potentialul acestui segment, care ajunge sa reprezinte chiar si 40% din piata de profil in unele tari vest-europene. Acest potential de crestere a atras deja atentia mai multor companii internationale specializate in astfel de servicii.

     

    Desi leasingul operational este aplicabil atat autovehiculelor, cat si echipamentelor sau cladirilor, ponderea auto este de 95%, potrivit specialistilor din piata. Contractele de leasing operational full service, incluzand aici externalizarea serviciilor de management al flotelor auto, sunt o practica tot mai des intalnita in randul multinationalelor. Si cum integrarea va duce la cresterea numarului de multinationale pe piata din Romania, administratorii de flote mizeaza cel putin pe dublarea pietei.

     

    Daca pana anul trecut, lista companiilor de leasing operational full service (care desfasoara servicii complete, inclusiv management de flote) numara doar companii precum ALD Automotive (divizia de leasing operational a Société Générale), Porsche Mobility (parte a Porsche Leasing) sau Sixt New Kopel (detinuta de investitori israelieni), anul acesta intra in peisaj noi nume.

     

    Unicredit Leasing, cea mai mare firma de leasing de pe piata, si Romstal Leasing, proaspat achizitionata de grupul belgian KBC, au in plan lansarea in urmatoarea perioada a unor companii specializate in leasing operational.

     

    „Demersurile juridice pentru constituirea companiei de leasing operational si servicii asociate flotelor Unicredit Fleet Management au inceput luna aceasta, iar primele contracte vor fi semnate in februarie“, precizeaza Postelnicu, presedintele Unicredit Leasing.

     

    Aceeasi reteta ar putea fi aplicata in acest an si de Romstal, care mizeaza, potrivit directorului de marketing al companiei, Ionut Chirila, pe avansul previzionat al pietei de leasing operational.  

     

    Noi intrati pe acest segment al pietei pot fi considerati si Arval (divizia de leasing operational a grupului francez BNP Paribas) sau TBI Fleet Management (detinuta de TBI Leasing), care prevad incheierea primelor contracte la nivelul lunii ianuarie.

     

    Planurile Arval vizeaza pentru acest an, potrivit directorului general Oliver Berthet, administrarea unei flote de 1.000 de autoturisme, primul contract urmand sa fie incheiat luna aceasta. Afacerile vor creste sustinut in urmatorii ani, potrivit lui Berthet, care mizeaza la orizontul anului 2010 pe o flota in administrare de 8.000 de masini.

     

    Care este insa de fapt motivatia pentru care firmele de leasing, care au acordat pana acum atentie aproape in exclusivitate leasingului financiar, au decis subit sa isi infiinteze companii specializate pe leasing operational si management al flotelor? Pe langa potentialul pietei, anuntat de oricare nou jucator, un rol important il au si noile reglementari ale BNR privind institutiile financiare nebancare. Potrivit noii legislatii intrate in vigoare in toamna anului trecut, firmele pot desfasura leasing operational ca obiect secundar de activitate doar daca aceste operatiuni sustin activitatea de baza.

     

    Nu in ultimul rand, separarea s-a facut pentru ca „nu este o practica sanatoasa sa pui leasingul operational in aceeasi oala cu leasingul financiar, in conditiile in care leasingul operational full service inseamna 50% finantare si 50% servicii aferente“, comenteaza Postelnicu.

     

    El este de parere ca descentralizarea pietei de leasing este, de altfel, o tendinta intalnita si la nivelul altor piete europene. In plus, avantajele fiscale (leasingul operational este in fapt o chirie deductibila integral pentru utilizator), dar si ideea de externalizare a anumitor servicii, vor determina o reorientare catre leasingul operational.

     

    In 2006, peste 6.500 de masini erau in portofoliul companiilor de management al flotelor, potrivit datelor furnizate de companiile care activau pe piata de profil.

     

    Pe langa societatile de leasing operational care au incluse si servicii de management al flotelor, respectiv ALD Automotive, Porsche Mobility, Sixt New Kopel sau APP Finance, pe piata mai exista un operator care se ocupa doar de managementul de flota. Aparuta in urma cu zece ani, Fleet Management Services (FMS) este prima companie care a oferit servicii de administrare a parcurilor auto. FMS a incheiat contracte de management integral cu peste 30 de firme anul trecut, insumand mai mult de 2.500 de autoturisme, ceea ce reprezinta o crestere de 85% a portofoliului administrat comparativ cu 2005.

     

    „Tendinta pietei romanesti in privinta outsourcing-ului administrarii flotelor auto va marca o accelerare in cursul anului 2007, cand previzionam ca vom avea sub contract aproximativ 5.000 de vehicule“, apreciaza Daniel Ivan, director executiv al FMS. Cresterea flotei aduce implicit si venituri mai mari, pentru 2007 reprezentantul FMS estimand dublarea cifrei de afaceri pana la 4 milioane de dolari. In plus, numarul de clienti va creste la 50 de firme, printre care se afla deja A&D Pharma, Alstom, Coca-Cola Romania, Alpha Leasing, Bricostore sau Ozone Laboratories.

     

    Aglomerarea pe piata administrarii flotelor auto s-a produs insa in ultimii doi ani, cand companii ca ALD Automotive, Porsche Mobility, Sixt New Kopel si APP Finance si-au pus la punct strategiile pentru atragerea companiilor multinationale. ALD Automotive a convins, potrivit propriilor estimari, 63 de clienti sa isi externalizeze serviciul de management de flota, iar pentru acest an si-a propus dublarea cifrei.

     

    „Ne-am atins inca din luna septembrie obiectivul pentru 2006, care era acela de a avea o flota de 1.400 de autovehicule, pentru o valoare totala a contractelor incheiate de peste 20 de milioane de euro“, subliniaza Philippe Valigny, director general al ALD Automotive. Pentru acest an, compania estimeaza ca va administra circa 2.500-3.000 de autovehicule, o parte din flotele administrate in prezent fiind ale companiilor Servier, Colas, Microsoft sau Lena. 

     

    Tot pe multinationale mizeaza si Porsche Mobility, care are in prezent in administrare 1.400 de automobile, intre care si cele ale operatorilor de telefonie mobila Vodafone si Cosmote. Pentru acest an, reprezentantii Porsche Mobility estimeaza ca flota auto administrata integral ar putea depasi 2.500 de vehicule, in conditiile in care flotele reprezinta o pondere importanta in vanzarile dealerilor auto.

     

    Planuri de dezvoltare importante are si compania Sixt New Kopel, care face parte din grupul israelian Shlomo Group si care avea la jumatatea anului trecut contracte de leasing operational de 20 de milioane de euro, printre clienti figurand companii precum Pepsi, Alka, Elite, Tnuva, Pagini Aurii sau UTI.

     

    Si cum multe dintre companii – fie multinationale sau locale – au anuntat planuri de extindere a afacerilor, societatile de management al flotelor auto au motive de optimism. Cu prudenta data de anticiparea pentru 2007 a unei concurente serioase in acest domeniu.

  • Leasing operational

    Este in general asociat unei inchirieri de bunuri pe o durata limitata si nu unei achizitii, ca in cazul celui financiar. Astfel, leasingul operational este in special pentru companii o solutie de procurare a unor bunuri pe termen scurt, fara a-si asuma riscurile care, in baza contractului de leasing financiar, ii revin unui viitor proprietar al bunurilor respective.

     

    Principalul avantaj este deductibilitatea integrala a ratei de leasing. Daca pentru contractul de leasing financiar, bunul este inregistrat in contabilitatea utilizatorului (de facto proprietar), pentru cel operational, bunul este inregistrat in contabilitatea firmei de leasing, utilizatorul fiind de facto chirias.

     

    Se aplica in principal la autovehicule, desi este utilizat, in mult mai mica masura, si pentru echipamente IT, utilaje sau cladiri. Leasingul operational auto poate include, pe langa finantarea autovehiculelor, si servicii asociate, precum management de flote integral sau partial, constituind astfel pentru companii o solutie de externalizare a acestei activitati.

  • PRIVATE EQUITY: Mai multe de cumparat, aproape nimic de vanzare

    Dupa un an mai degraba linistit, dar cu doua exituri de mare anvergura, fondurile de private equity intra in 2007 cu mari planuri. De noi achizitii, pentru ca nu au mai nimic de vanzare.

     

    Vrem sa facem cat mai multe tranzactii“, spun la unison administratorii fondurilor de investitii active in Romania. Fiecare are „pe teava“ cateva achizitii, dar – in mod evident pentru o industrie renumita pentru discretia sa – nu vor sa dea detalii.

     

    Totusi, punand cap la cap toate planurile anuntate, in acest an ar trebui sa se incheie in Romania intre zece, poate chiar 20 de tranzactii in care sa fie implicate fonduri de investitii, excluzand fondurile specializate in real estate. Valoarea achizitiilor facute de investitorii de private equity ar putea depasi astfel 100 de milioane de euro, cea mai optimista estimare avand in vedere o valoare poate chiar de doua ori mai mare.

     

    „Oportunitatile incep sa se inmulteasca. Sunt multe businessuri crescute dupa 1990, care au devenit foarte interesante“, constata Cristian Nacu, vicepresedinte al Enterprise Investors (EI), companie care administreaza mai multe fonduri regionale de investitii. Acum firma analizeaza sase potentiale tinte de achizitii. „In prima jumatate a anului vom finaliza probabil o tranzactie“, apreciaza oficialul EI. Prin fondurile administrate, EI detine deja in Romania lantul de supermarketuri Artima, producatorul de materiale de constructii Macon Deva si un pachet minoritar din actiunile furnizorului de software Siveco.

     

    Cate tranzactii vor fi incheiate dintre toate discutiile de pana acum? „Macar una, daca nu chiar doua-trei“, spera Cristian Nacu. Bani sunt: EI a strans toamna trecuta al saselea fond al companiei, cu o capitalizare de 658 de milioane de euro. Istoria le-a aratat insa reprezentantilor fondurilor de investitii ca nu toate discutiile se transforma in contracte. Astfel ca sunt destul de circumspecti in a anunta daca si cand tranzactiile in lucru ar putea fi incheiate.

     

    Reprezentantii GED Capital, care administreaza GED Eastern Fund II, sunt mai optimisti. Compania se afla „in faze avansate cu circa zece proiecte, in Romania si Bulgaria“, spune Francisc Bodo, investment director la GED Capital. In acest an, fondul preconizeaza „intre trei si cinci“ investitii.

     

    Si Enterprise Capital, firma care administreaza Fondul Romano-American pentru Investitii (RAEF), si Balkan Accesion Fund (BAF) lucreaza la mai multe proiecte in cele doua noi membre ale Uniunii Europene. „Vom face 7-8 investitii in 2007, dintre care 4-5 in Romania“, afirma Horia Manda, manager al celor doua fonduri. Pentru moment insa se poarta discutii pe numai cinci tranzactii, dintre care patru in Romania.

     

    De asemenea, compania americana de investitii Advent International, care administreaza unul dintre cele mai mari fonduri din regiune, este implicata in discutii pentru cateva investitii in Romania. Dintre acestea este posibil sa se incheie una sau doua, fiecare in valoare de 20-30 de milioane de euro.

     

    Tinte par deci sa fie, dar managerii fondurilor sunt extrem de discreti cand vine vorba de companiile vizate. In mod traditional, fondurile de investitii au cateva domenii preferate, precum retailul, serviciile financiare sau industria farmaceutica.

     

    De altfel, cele mai mari tranzactii de anul trecut pentru industria de private equity au fost in domeniul financiar si in productia de medicamente. Advent International a vandut Terapia catre producatorul indian Ranbaxy Laboratories pentru 324 mil. dolari. Surse din piata spun ca, in urma acestei tranzactii, Advent a scos de zece ori mai multi bani decat investise cu doi ani si jumatate mai devreme. In 2003, compania de investitii platise circa 45 mil. dolari, partial din surse bancare, pentru 95% din actiunile fabricii clujene. „Terapia (vanzarea companiei – n.r.) este reprezentativa nu atat prin marimea tranzactiei, cat pentru ceea ce echipa de management a realizat in doar trei ani“, spune Emma Popa Radu, sefa biroului regional al Advent.

     

    Doua luni mai tarziu, GE Money – divizia de servicii financiare a General Electric – a preluat dintr-un foc trei firme de profil. Liantul dintre acestea era RAEF, actionar majoritar la toate cele trei: firma de leasing Motoractive, compania de consumer finance Ralfi – Estima Finance si societatea de credit ipotecar Domenia Credit. Tranzactia a avut o valoare de circa 145 de milioane de euro, suma din care RAEF a obtinut circa 100 de milioane de euro, de sapte ori mai mult decat investise, potrivit lui Horia Manda.

     

    Pe final de an, GED Capital a iesit din afacerea hoteliera Continental, in care era prezent de zece ani, prin intermediul primului fond al companiei dedicat Europei de Est – Fondul Roman Post-Privatizare (FRPP). Conform estimarilor, GED a incasat de la actionarul majoritar al lantului hotelier – Radu Enache – circa 10 mil. euro, de aproximativ doua ori mai mult decat a investit.

     

    Acestea au fost insa printre ultimele exituri de anvergura. Pentru ca primul ciclu al investitiilor de private equity s-a incheiat, iar noile investitii ale fondurilor in Romania – realizate in ultimii doi ani – „sunt prea tinere pentru a vinde“, dupa cum spune Cristian Nacu. Pe de alta parte, in aceasta industrie e de vanzare aproape orice, iar fondurile nu ar refuza un pret foarte bun, chiar daca investitia nu „s-a maturizat“ inca.

     

    Au mai ramas, e drept, cateva companii mai mici in portofoliile investitorilor de private equity. GED, de exemplu, mai detine cateva participatii ale Fondului Roman Post Privatizare, dintre care cea mai interesanta ar putea fi distribuitorul de utilitati Vitalgaz. Oresa Ventures, care a preluat anul trecut producatorul de vopsele Fabryo (fost Guzuchim), mai detine participatii la distribuitorul de apa La Fantana si retailerul de IT si electronice Flamingo. Oresa a devenit actionar al Flamingo in urma unei tranzactii prin care compania de IT a cumparat retailerul de electrocasnice Flanco, la care Oresa era actionar majoritar.

     

    Mai sunt, de asemenea, si cateva companii listate la Bursa de Valori, in al caror actionariat se mai regasesc inca fonduri de investitii intrate cu multi ani in urma. Desi unele dintre fonduri si-au incheiat deja durata planificata de viata, din cauza conditiilor slabe de pe piata nu au reusit sa-si lichideze participatiile. Un caz este producatorul de articole de cauciuc Rolast Pitesti, in care erau implicate fonduri ca RAEF, Romanian Reconstruction Capital (RRC) si Romanian Investment Fund (RIF). Cele trei au detinut pana in mai peste 70% din actiunile companiei. Apoi RAEF si RRC au iesit din actionariat, RIF si-a redus participatia, iar acum Rolast este controlata de o firma din Cipru, Naniero Investments.

     

    In acest context, o tranzactie interesanta pare a fi o posibila vanzare a producatorului de vopsele Policolor. Compania are un actionariat asemanator cu Rolast, fiind controlata de aceleasi trei fonduri de investitii. In ultimii ani, producatorii de vopsele, dar si de materiale de constructii au fost in centrul atentiei. Advent a preluat in 2005 Düfa pentru ca, in 2006, Oresa sa cumpere aproximativ jumatate din actiunile Fabryo.

     

    Pe lista posibilelor exituri mai sunt si alte nume, dar mult mai putine decat in anii trecuti. Pentru moment, administratorii fondurilor de investitii cauta mai degraba locuri unde sa-si plaseze banii decat cumparatori.

     

    Iar afacerile anului 2007 ar putea fi „achizitii care vor conduce la consolidarea unor sectoare pe plan national si chiar regional“, crede Horia Manda de la RAEF. Emma Popa Radu, care conduce din Romania si activitatea de investitii in Turcia si Bulgaria a Advent, apreciaza ca s-ar putea dezvolta o piata a tranzactiilor regionale. Advent a cumparat recent in Turcia un producator de componente pentru industria mobilei, cu vanzari semnificative si in Romania. „Tranzactiile «cross-border» sunt importante, pentru ca ne permit sa ne dezvoltam activitatea dincolo de piata romaneasca, prin oportunitati de achizitii si fuziuni la nivel regional“, spune Popa Radu.

     

    Cert este ca in acest an devin si mai interesante pentru investitorii cu capital de risc sectoare economice cu potential ridicat de crestere odata cu aderarea la UE (constructii, materiale de constructii, servicii financiare, infrastructura, ecologizare, comunicatii), spune Manda. „Plus serviciile business-to-business, companiile din domeniul ingrijirii sanatatii“, completeaza lista Laurentiu Ispir, investment officer la Oresa Ventures.

     

    Prin urmare, fonduri active sunt, bani de asemenea, se gasesc si tinte, si domenii economice interesante. Insa piata iti poate rezerva surprize, dupa cum spune Francisc Bodo de la GED Capital. Si atunci incerci sa pregatesti alte surprize. Sau, cum sugereaza Bodo, „industria de private equity s-a schimbat si se schimba rapid. Ne uitam acum la tinte de investitii in domenii inedite“.

  • Statul ungar, darnic la ajutoare

    Dupa Malta, Ungaria a acordat anul trecut cele mai mari ajutoare de stat din UE, calculate de Comisia Europeana ca pondere a acestora in PIB. Daca Malta a fost lider detasat, cu 2,61% din PIB, Ungaria a urmat-o cu 1,08% din PIB.

     

    In suma absoluta, in cazul Ungariei, ajutoarele au ajuns la 900 de milioane de euro – insa impreuna cu ajutoarele acordate fermierilor, dar fara cele pentru companiile de transport, ajutoarele de stat date anul trecut in Ungaria au ajuns la 1,6 mld. euro, respectiv 1,83% din PIB. 

  • Niciun razboi rece

    LukOil va achizitiona 376 de statii de benzina Jet, detinute de compania americana ConocoPhillips. Aceasta va permite concernului rus sa-si majoreze vanzarile de carburanti cu 20%, fata de un nivel de 7,4 milioane de tone, cat indica previziunile pentru anul 2006.

     

    Statiile ConocoPhillips, companie care are in proprietate in jur de 20% din actiunile LukOil, sunt amplasate in Belgia, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria si Finlanda. ConocoPhillips detine numai in Statele Unite peste 10.000 de benzinarii. Analistii considera ca marile companii petroliere, inclusiv Conoco, au tendinta in ultimii ani de a iesi de pe partea de retail a businessului, principala cauza fiind cresterea cheltuielilor si diminuarea marjelor de profit. Pentru a-si majora profiturile, multe grupuri petroliere si-au imbunatatit oferta din magazinele statiilor de benzina, care ofera acum de la ATM-uri la produse alimentare de calitate mai buna sau cafea gourmet.

  • Papiroase in plus

    Dupa ce guvernele si opinia publica din Occident s-au intors impotriva lor, marii producatori de tigari incep sa investeasca masiv in Rusia, tara in care consumul de tigari s-a dublat in ultimul deceniu.

     

    Philip Morris a cheltuit 240 de milioane de dolari pentru cresterea capacitatii de productie, dar si a calitatii produselor fabricii sale de langa Sankt Petersburg, anunta cotidianul britanic The Times. BAT va investi pana in 2009 in cele trei fabrici pe care le detine in Rusia suma de 170 de milioane de dolari pentru cresterea productiei de la 80 la 115 miliarde de tigari. Si Japan Tobacco intentioneaza sa-si majoreze capacitatea de productie cu 40%, pana la pragul de 100 de miliarde de tigari pe an. Anul trecut cei 60 de milioane de fumatori au stins 340 de miliarde de tigari, fata de cele 141 de miliarde in 1996. In ciuda repetatelor majorari de taxe, preturile sunt destul de accesibile. Astfel, brandurile de baza, care detin jumatate din vanzari, costa in jur de 0,4 dolari, iar cele premium un dolar. Avertismentele privind riscurile la care se expun fumatorii au un impact nesemnificativ asupra rusilor: doua treimi din barbati si o treime din femei sunt fumatori.

  • Desculti in UE

    Companiile de pe piata ciorapilor din Romania par sa se pregateasca de un cutremur. Dupa integrare, mai mult de jumatate dintre ele ar putea disparea din peisaj. Care sunt strategiile celor care se incapataneaza sa reziste?

     

    Cincizeci de magazine intr-un singur an. Aceasta este cartea pe care a mizat Mondex, o companie sibiana producatoare de ciorapi, refuzand sa predea armele pe o piata atacata nu numai de produse de contrabanda, ci si de presiunea produselor de import. In 2005 „am inteles ca avem nevoie de spatii in care sa ne putem expune toata gama de produse“, spune Calin Vircolacu, unul din cei doi frati actionari ai firmei, privatizata in 1995 prin metoda MEBO. De ce?  Pentru ca, desi prezenti in peste 3.500 de magazine, inclusiv in retelele de supermarketuri, gama de pe rafturi nu putea fi niciodata completa.

     

    Investitiile de 50.000 de euro pe magazin si-au aratat roadele chiar dincolo de asteptari. Previziunile pentru o cifra de afaceri de 8,5 milioane de euro, creionate la inceputul acestui an, sunt deja depasite cu un milion de euro, spune Vircolacu. In ansamblu, cresterea totala este de circa 30%, adica doua milioane de euro in plus fata de vanzarile din anul anterior. Fratii Vircolacu se pot ocupa in liniste de finisarea strategiei pentru anul urmator, cand spera sa aiba deschise 100 de magazine proprii, dupa care intentioneaza sa ofere si francize.

     

    Pana acum cativa ani, Mondex exporta aproape jumatate din productie, insa procentul a scazut pana la 1% in prezent. Astfel incat au schimbat zona de interes, hotarandu-se sa se concentreze pe piata interna, pe care „la inceput nu am tratat-o asa cum se cuvenea“, admite Vircolacu.

     

    Investitiile au vizat fabrica si reteaua de distributie. Prima masura luata a fost schimbarea utilajelor de baza. De la 1.300 de masini, cate erau in fabrica la momentul privatizarii, Mondex foloseste acum 350, toate computerizate, ceea ce inseamna in primul rand economie de timp: daca inainte pentru schimbarea unui model erau necesare opt ore de lucru la o masina, acum pentru aceeasi operatiune sunt suficiente 30 de secunde, spune Calin Vircolacu. Acest tip de tehnologie a dus si la scaderea numarului de angajati. In 1989, fabrica avea 1.800 de angajati, iar acum lucreaza cu mai putin de 700.

     

    Ca trebuie sa se orienteze spre piata interna a inteles si un alt jucator important pe piata, Ciserom Sebes, care anul acesta a avut aici o scadere a vanzarilor de 10%. „Dupa integrare, fara marca proprie si fara standarde de calitate implementate, putini dintre noi vor rezista“, este convins Vasile Dreghiciu, directorul general al Ciserom. Ca sa-si consolideze cota de 20% pe care apreciaza ca o detine din piata marcilor locale, firma si-a deschis un magazin propriu in Sebes si lucreaza cu 30 de angrosisti. Ciserom vinde si prin retelele Carrefour, Metro si real. Avantajul firmei din Sebes il constituie insa ponderea solida a exporturilor: dintr-o productie anuala de circa 14,4 milioane perechi de ciorapi, firma livreaza 35% clientilor din Franta, Italia, Germania si Portugalia.

     

    Cifra de afaceri a societatii pe primele 11 luni din 2006 a fost aceeasi ca anul trecut, in conditiile in care productia a fost insa cu 1,5 milioane de perechi de ciorapi mai mica, spune Vasile Dreghiciu. La o cifra de afaceri raportata de circa 7,4 mil. euro in 2005, profitul net al fabricii a fost de aproape 130.000 de euro, conform informatiilor de la Ministerul Finantelor. Pentru anul in curs, conducerea societatii spera la o cifra de afaceri de peste 8 milioane de euro.

     

    Producatorii locali sunt convinsi ca usa pietei internationale va fi incuiata dupa aderare pentru produsele din Romania, considerate „no name“, si vad colacul de salvare in intarirea marcilor autohtone. Recastigarea pietei interne, care in prezent este acoperita in proportie de 50% de importuri, poate contrabalansa regresul pietei externe. Iar pe de alta parte, pentru a face export de marca proprie, mai intai trebuie cucerita piata interna: asa au inceput si Jolidon sau Triumph, de exemplu, marci recunoscute la nivel international.

     

    Totusi, companiile in general nu sunt prea interesate sa produca sub marci proprii pentru export, iar piata interna e scazuta, crede Maria Buzdugan, presedintele Asociatiei Producatorilor de Ciorapi din Romania. Iar statisticile ii intaresc afirmatiile: in Romania, consumul mediu de ciorapi este de trei ori mai mic decât in tarile dezvoltate ale Europei – cinci-sase perechi de ciorapi pe an, fata de 18 perechi in tari ca Italia, Anglia sau Franta. In plus, desi jumatate din piata este acoperita de importuri, jucatorii de pe piata locala se declara mai degraba deranjati de fenomenul de dumping decat de importuri – pentru ca pretul de import este in acte mai mic decât cel de productie, spun reprezentantii companiilor. In vama s-au inregistrat cazuri de importuri din China cand un kilogram de dresuri costa mai putin decat un kilogram de fir din care se fabrica produsul. „Iar românii aleg un produs sau altul in functie de pret“,  precizeaza Maria Buzdugan.

     

    Hipermarketurile au intuit preferinta românilor pentru haine ieftine, intrând puternic pe piata cu preturi practic fara concurenta. Iar „unui hipermarket nu poti sa-i impui de unde sa ia marfa“, spune presedintele Asociatiei Producatorilor de Ciorapi din Romania.  Prin urmare, viitorul nu se anunta deloc stralucit. Odata cu 2007, producatorii se asteapta ca afacerile sa intre in declin. Viata fabricilor de profil, si asa destul de grea din cauza scumpirii utilitatilor, a aprecierii leului si a  invaziei produselor chinezesti, turcesti si siriene, mai are de trecut un prag – aderarea la Uniunea Europeana.  Sunt sanse mari ca povestea sa se repete, spun companiile din domeniu, dupa acelasi model ca in urma cu un deceniu si jumatate: restructurari masive. 

     

    Diferenta este ca inainte de ’89 nu erau decat sapte mari producatori: Adesgo Bucuresti, Mondex Sibiu, Ciserom Sebes, Apollo, Elca Campina, CIFA Timisoara si Ciorapi Agnita, fiecare cu peste 1.000 de angajati, in timp ce acum sunt de patru ori mai multi. Iar peisajul s-a schimbat: s-au lansat companii noi – ca Decatex, Magnum SX, Ro-Galu, Melissa Star Expo sau Overal, in timp ce altele nu au facut fata si au fost nevoite sa-si inchida portile. Apollo este cel mai rasunator faliment in domeniu. Fabrica de sosete bucuresteana a fost inchisa in 2004, din cauza ca italianul care a cumparat-o cu 300.000 de dolari, contravaloarea unei case in Italia, nu a respectat termenii contractului de privatizare.

     

    Adesgo, cel mai mare producator roman de ciorapi-pantalon (dresuri), ciorapi si sosete, nu a dorit sa ofere detalii legate de strategiile pe care le are in vedere pentru perioada urmatoare. Dupa datele raportate la Ministerul Finantelor, Adesgo a avut anul trecut o cifra de afaceri de 10,3 milioane de euro, in crestere fata de 8,3 milioane de euro in 2004, chiar daca profitul a scazut usor, de la 945.000 de euro la 930.000 de euro. In schimb, numarul de salariati n-a scazut, ba inca a crescut cu cateva zeci, ajungand la aproape 500.

    In ansamblu insa, productia de ciorapi urmeaza tabloul economic al industriei usoare, caracterizat in ultima vreme de declin. In primele opt luni din 2006, volumul productiei interne de ciorapi a fost de 75,4 milioane de perechi, in scadere cu 4% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand productia atinsese 79,7 milioane de perechi. Pentru scaderea productiei pe primele opt luni ale anului, presedintele Asociatiei Producatorilor de Ciorapi din Romania da vina pe caracterul sezonier – mai ales in privinta articolelor pentru femei – care scade vanzarile pe perioada de vara. Un cuvant greu de spus pentru regresul industriei de profil l-a avut si evolutia preturilor la utilitati. La toate acestea se adauga pierderea atuului fortei de munca ieftine si bine calificate. „Daca oamenii nu pleaca sa lucreze in strainatate, se orienteaza catre alte sectoare, mai bine platite“, comenteaza Ioan Spaiuc, directorul general de la Ciorapi CIFA Timisoara.

     

    „Campioana“ disponibilizarilor dupa 1989, cu 2.800 de trimisi in somaj, Ciorapi Timisoara incearca acum si ea sa recucereasca piata interna. In 15 ani de capitalism,  Ciorapi CIFA a mers mai mult in pierdere. Singurul an din ultimii cinci cand balanta contabila a aratat plus la profit a fost 2002: 150.000 de lei.  Anul trecut cifra de afaceri raportata a fost de 3,5 mil. lei (cam un milion de euro), iar pentru anul in curs este previzionata o cifra de afaceri de 3 mil. lei, in scadere fata de anul anterior. Din totalul productiei, fabrica timisoreana trimite trei sferturi la export.

     

    Aflata intr-o situatie critica, CIFA Timisoara nu s-a inchis insa, ci a cautat  o strategie pentru a-si controla mai bine costurile. Dupa Revolutie, fabrica avea circa 2.900 de angajati, in doua unitati de productie, la Timisoara si Sannicolaul Mare. „De ultima ne-am despartit in 2000, prin divizare. Acum avem 100 de oameni si o productie lunara de circa 135.000 perechi de ciorapi“, spune directorul general al fabricii. Iar in urmatoarele luni, conducerea mai face cateva mutari. Fabrica va fi relocata si terenul vandut, pentru ca volumul actual al productiei nu mai e acoperit de comenzi. In plus, compania va incerca sa-si amelioreze standardele de calitate si sa devina mai flexibila pe partea de productie, pentru preluarea de comenzi de serie mica cu livrari rapide.

     

    Una peste alta, lipsa unor marci romanesti capabile sa se impuna in strainatate si reducerea avantajelor de pana acum oferite de productia ieftina in lohn vor sili majoritatea producatorilor sa incerce sa (re)cucereasca piata interna dupa integrarea in UE. O piata insa deja limitata de cererea scazuta si de concurenta importurilor. Selectia va fi dura, prin urmare, si va fi interesant de urmarit cine va reusi sa-i faca fata.

  • Radiografie de piata

    Piata ciorapilor din Romania este estimata la aproximativ 35 de milioane de euro, incluzand aici atat ciorapii si sosetele, cat si ciorapii-pantalon (dresurile) pentru femei.

     

    MARCI. Cele mai cunoscute marci de ciorapi fabricate in Romania sunt Diamond (de la Adesgo), Mondex, Ciserom, Elca, Star (Decatex), CIFA, Magnum SX, Natural (Ro-Galu),  Melissa (Melissa Star Expo) si Overal.

     

    VOLUM: Ciorapii pentru femei reprezinta cam 30% din totalul productiei, in conditiile in care volumul total al pietei este de circa 50 de milioane de perechi de ciorapi. Ceva mai putin de jumatate din consum (20  mil. perechi) este acoperit de importuri.

     

    CONSUM: Pentru dresuri, segmentul-tinta este format din sapte milioane de femei, care cumpara in medie cinci-sase perechi pe an. Spre comparatie, un consum mediu pe locuitor in tari ca Italia, Anglia sau Franta ajunge la 18 perechi de dresuri anual.