BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Fiecare cu televiziunea lui

    Cele mai radicale previziuni zic ca televiziunea va disparea cu totul in cativa ani, inlocuita de Internet. Dar daca n-o sa dispara, ci doar o sa arate altfel, altoita cu Internet, telecomandata cu telefonul mobil si cu tot atatea canale cati abonati sunt? 

     

    Ionel TV

    Sa spunem ca in familie sunteti alintat Ionel. Peste cativa ani, de fiecare data cand rudele si prietenii apropiati vor deschide televizoarele din living, vor  vedea in lista de posturi, alaturi de PRO TV, Discovery sau Telesport, inca unul, numit „Ionel TV“. Va fi televiziunea dumneavoastra personala, cu imagine de inalta definitie. Cum camerele video, inclusiv cele cu imagine high-definition si sunet surround, au devenit o banalitate, nu va fi o problema pentru nimeni sa trimita via Internet materialele video productie proprie (cu familia, din calatorii, cu animalele de casa) operatorului de cablu, care le va distribui tuturor celor desemnati in lista Ionel TV.

     

    Aceasta este numai una dintre inovatiile pe care le aduce televiziunea prin Internet Broadband (IPTV). Asa cum le place tehnicienilor sa spuna, IPTV presupune livrarea unui pachet de servicii pe acelasi cablu: video, voce si date. Ei bine, veti spune, dar oferta aceasta este deja pe piata de cativa ani, inclusiv in Romania, multumita operatorilor de cablu. Diferentele dintre ce avem acum si ce vom avea sunt insa enorme si tin nu numai de calitatea imaginii, ci si de interactivitate si de personalizarea televiziunii.

     

    IPTV va aduce in primul rand un plus de informatie. Asemenea unui portal reusit de pe world wide web, telespectatorul va putea accesa date scrise si fotografii aditionale pe ecranul televizorului, in timp ce curge emisiunea. Daca se pregateste sa vada un film, va avea ocazia sa citesca sinopsisul, biografia regizorului, cronici si asa mai departe. Daca va urmari un meci, va avea la dispozitie in acelasi timp statistici, rezultatele altor meciuri care au loc concomitent, bloguri sportive. Si apropo de meci: pentru ca pe acelasi suport este oferita si telefonie, puteti sa comentati prin conference call, in timp ce priviti la televizor, fazele tari cu prietenii aflati in alta parte. In caz ca suna un apropiat aflat in lista de contacte, undeva intr-un colt al televizorului va aparea poza persoanei respective, iar din telecomanda aveti optiunea sa raspundeti sau sa dirijati apelul catre casuta vocala.

     

    Internetul ne invata deja obiceiurile si gusturile, pe baza cautarilor pe care le facem, a frecventei cu care accesam anumite site-uri. IPTV se va comporta similar: pe baza datelor culese despre noi, ne va trimite recomandari personalizate de emisiuni, filme sau alte materiale video de pe Net, de pe portaluri gen youtube.com sau dailymotion.com. Platforma software care face posibile toate aceste lucruri va permite si pay TV: vom cumpara pentru colectia multimedia din computer sau inchiria pentru o singura vizionare pe televizor atat continut video cat ne permitem.

     

    Televiziunea prin Internet va permite si alte optiuni care ne sunt familiare din viata online: calupuri de stiri video personalizate conform zonei de interes propriu si care vor putea fi vazute nu numai pe televizor, ci si pe computer, unde vor fi usor de transferat. Plus alerte in momentul in care apar noi filme sau documentare din categoria preferinte personale. Convergenta cu telefonul mobil va merge mai departe, pentru ca acesta va juca rolul de telecomanda: de la birou vom putea ordona operatorului sa ne inregistreze stirile de la ora 19, de pilda, pentru a le vedea cand ajungem acasa la ora 22. Noua televiziune va schimba semnificativ si plasarea publicitatii, pentru ca mesajele vor fi directionate mult mai precis, iar masurarea rezultatelor se poate face in timp real, asa cum se intampla acum cu bannerele de pe site-uri. La randu-i, comertul electronic ar putea sa cunoasca o dezvoltare si mai accentuata: daca in timpul unei reclame ne atrage un produs, va fi suficient sa apasam tasta „buy“ a telecomenzii pentru a-l cumpara.

     

    Scenariul suna fascinant. Dar cum in zona new media entuziasmul este de multe ori pus la pamant de realitate, merita oare sa dam crezare fondatorului Microsoft, Bill Gates, care spunea recent ca in cinci ani performantele descrise mai sus vor deveni obisnuite? Pana acum, datele de piata par sa ii sustina afirmatiile. In SUA, AT&T a lansat IPTV in format de inalta definitie (HDTV),  bazat pe platforma Microsoft TV, in California, Texas, Connecticut si in alte zone.

     

    „Studiile arata ca in viitorul apropiat, peste 18 milioane de americani se vor abona la IPTV“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Elena Branet – senior marketing manager al Microsoft TV. In Europa au intrat in joc British Telecom, Swisscom, Telecom Italia, T-Online France, Deutsche Telekom. In Slovacia si Danemarca au inceput sau vor incepe testele. IPTV a ajuns la granitele Romaniei, in Ungaria, unde Microsoft a creat o platforma software special dedicata IPTV si colaboreaza cu marii furnizori de Internet si cu furnizorii de infrastructura.

     

    Dar in Romania? „Nu vreau sa fac speculatii; nu exista planuri concrete in acest sens“, afirma Elena Branet.

    Un cuvant greu de spus il are Alcatel, partener Microsoft in proiectul IPTV. „In Romania, lucrurile sunt destul de putin avansate, pentru ca nu s-a produs acea explozie a Internetului broadband care sa duca la masa critica (numar semnificativ de abonati) capabila sa permita investitia in IPTV“, explica Iulian Costea, chief marketing officer al Alcatel-Lucent pentru Europa de Sud-Est. „Depinde si cat de departe intentioneaza sa mearga Romtelecom cu investitia in Internet. Daca se va orienta spre IPTV, s-ar putea sa castige un avans serios in fata operatorilor de cablu.“

     

    Cu sau fara Romania, investitiile in IPTV pe plan mondial sunt prea importante pentru ca marii operatori sa mai dea inapoi. Si au de partea lor si studiile: in Statele Unite, consumatorii sunt mai interesati de tentantele functii noi pe care le aduce IPTV decat de cat de mult trebuie sa plateasca pentru acestea, conform Mercer Management Consulting, iar un consumator care trece la IPTV redirectioneaza in medie 84 de dolari din bugetul pentru achizitia sau inchirierea de DVD catre noul abonament.

  • Cam putini clienti

    In Romania, ideea de televiziune prin Internet e inca intr-o faza incipienta. Acum doi ani, IPTV a atras atentia a doi antreprenori romani,  Silviu Sabau (41 de ani) si Iosif Szavuj (40), care au mizat un milion de euro ca sa lanseze aceste servicii. In octombrie anul trecut, iNes Group, furnizorul de Internet detinut cei doi oameni de afaceri, a lansat servicii IPTV prin propria retea de fibra optica. Mai exact, oferta a inclus canalele disponibile in general in Romania la furnizorii de cablu, plus alte canale straine, inclusiv din Ungaria, Polonia, Turcia, Bulgaria, China si Olanda.

     

    De la circa 300 dupa primele sase luni, numarul utilizatorilor de pe piata locala este estimat sa ajunga la aproximativ 1.000 anul acesta, declara Radu Rusu, directorul diviziei IPTV a iNes. „In urmatorii trei ani, piata locala de IPTV ar putea ajunge la 10.000 de utilizatori, in conditiile in care vorbim aici strict de Bucuresti“, crede Radu Rusu, directorul diviziei IPTV a iNES. Realismul estimarii depinde insa de numarul companiilor care vor intra pe aceasta piata, intrucat in acest moment, iNES este singurul furnizor de servicii IPTV din Romania si acopera strict Capitala si zonele din jur. Un posibil concurent pentru iNES ar putea fi Romtelecom, insa nu mai devreme de anul viitor, compania anuntand la lansarea serviciului de televiziune digitala Dolce ca are in plan ca in aproximativ 18 luni sa furnizeze televiziune si prin cablul de Internet.

     

    Cei de la UPC Romania se arata deocamdata temperati in previziuni. „In momentul in care va exista o piata convingatoare atat din punctul de vedere al cererii, dar si al recuperarii investitiei, vom analiza aceasta oportunitate“, declara Dinu Malacopol, director Internet si date in cadrul companiei, referindu-se la adoptarea IPTV. „Ca operator profesionist si companie listata la bursa, nu ne permitem experimente neviabile pe banii actionarilor“, adauga Malacopol, care se refera la investitiile considerabile de care are nevoie un furnizor de Internet ca sa mareasca largimea de banda si capacitatea retelei. Pentru comparatie, analistii de la iSuppli estimeaza ca anul acesta se vor cheltui la nivel mondial peste 78 de miliarde de euro numai pentru echipamentele de comunicatii necesare IPTV, plus inca 15 miliarde de euro pentru semiconductorii necesari echipamentelor respective. Si aceasta in conditiile in care estimarea optimista a iSuppli vorbeste de o piata pentru serviciile IPTV de 29 de miliarde de euro in 2009.

     

    Reprezentantul UPC se indoieste ca exista vreo companie in Romania care sa aiba in acest moment o retea pregatita pentru adoptarea IPTV ca activitate clar comerciala: „Pot exista proiecte pilot, pot exista chiar si operatiuni comerciale, insa numai subventionate de alte activitati, intrucat in acest moment, recuperarea investitiei nu se face in parametri normali pentru o operatiune telecom“. Altfel spus, in conditiile pietei concurentiale din Romania, nu se justifica inca o astfel de platforma comerciala. „Dar viitorul comunicatiilor electronice este integrarea serviciilor si produselor pe tehnologia IP si la momentul in care vom avea o piata convingatoare pentru aceasta, se va putea vorbi de conceptul All-on-IP sau ceva similar, iar termeni precum IPTV sau VoIP vor fi scosi din vocabularul utilizatorilor“, apreciaza Dinu Malacopol.

     

    La ora actuala, printre cei mai mari furnizori de servicii de televiziune prin Internet din lume se numara Kingston in Marea Britanie, Yahoo BB/Softbank in Japonia, Now Broadband TV in Hong Kong si Media on Demand in China, iar valoarea pietei, de 29 de miliarde de euro in 2009, corespunde unui numar de 53 de milioane de clienti. Cat despre 2010, se vorbeste deja de un total de aproximativ 65 de milioane de clienti IPTV in toata lumea, iar Alcatel a facut o estimare si mai indrazneata – 100 de milioane. Cu un sistem diferit de masurare a pietei, analistii de la Gartner ofera o estimare mai rezervata, de 10 miliarde de euro si 49 de milioane de clienti in 2010.

     

    IPTV reprezinta in esenta transmisiunea semnalului TV in format digital prin cablul de Internet, pe platforma IP. Aceasta solutie trebuie diferentiata insa de celelalte solutii de televiziune digitala, prin cablu sau prin satelit, existente pe piata. Pe segmentul de televiziune digitala prin satelit, in Romania piata s-a impartit deja intre cinci concurenti – DigiTV (RCS-RDS), Max TV (DCS), Boom TV (DTH Television), Focus Sat (UPC) si recent lansatul Dolce (Romtelecom). In plus, exista solutia de transmitere digitala a semnalului video prin cablu, lansata in 2005 de Astral si intrata in portofoliul UPC dupa ce aceasta din urma a preluat Astral. „Spre deosebire de televiziunea digitala prin cablu, care utilizeaza in exclusivitate largimea de banda ca sa transmita semnalul TV, fara a mai permite existenta simultana a unui alt semnal, in cazul IPTV avantajul il reprezinta folosirea aceleiasi capacitati disponibile, adica un singur cablu, pentru mai multe aplicatii in acelasi timp – acces la Internet broadband, telefonie si televiziune“, a explicat Dinu Malacopol. „Diferenta este similara cu cea dintre mersul cu masina pe o banda clar delimitata si mersul pe o sosea impreuna cu alte masini. Uneori rezultatul este acelasi, alteori exista o diferenta semnificativa“, adauga reprezentantul UPC.

     

    Deocamdata, asa cum recunoaste insa Radu Rusu de la iNES, „pentru multi dintre romani, perceptia serviciilor de IPTV este ca acestea nu sunt altceva decat servicii de televiziune prin cablu la un pret ridicat“. Intr-adevar, un abonament IPTV costa 100 de euro lunar pentru persoane fizice si 250 de euro pentru persoane juridice, la care se adauga costurile instalarii – 500 de euro – si ale echipamentelor necesare – 150 de euro.

     

    In schimb, utilizatorul are avantajele de baza ale televiziunii prin Internet – interactivitatea si posibilitatea de personalizare. Un exemplu este „time-shifting“ sau televiziunea reprogramata, optiune care presupune posibilitatea de a urmari inregistrarea programelor difuzate in ultimele 24 de ore pe anumite canale TV. Operatorul inregistreaza automat un numar prestabilit de canale TV, comportandu-se astfel ca un videorecorder, de unde si posibilitatea de a pune pauza pe inregistrare sau de a o derula inainte sau inapoi. La aceasta se adauga serviciile de ghid electronic EPG (deja disponibil), dar si video-on-demand si pay-per-view (disponibile de anul viitor). 

     

    Deocamdata, televiziunea prin Internet in Romania este un serviciu destinat segmentului rezidential, clientii vizati fiind cei cu venituri lunare de cel putin 1.000 de euro, care lucreaza frecvent cu Internetul si au nevoie de o conexiune broadband si acasa.

    „Dintre cei 300 de clienti pe care ii avem in prezent, aproximativ 80% sunt persoane fizice din zone precum Pipera, Dorobanti, Floreasca sau Otopeni, zone unde serviciile de cablu nu sunt suficiente, mai ales daca utilizatorul are un televizor cu plasma sau cu cristale lichide cu diagonala foarte mare“, afirma Radu Rusu.

  • ENERGIE: Enel cheltuie 4 miliarde de euro in Romania pana in 2010

    La 40 de ani, Matteo Codazzi a fost trimis de Enel sa conduca strategia de dezvoltare si sa administreze bugetul de 4 miliarde de euro pe care italienii l-au programat pentru Romania in urmatorii trei ani.

     

    Mandatul lui Matteo Codazzi de country manager al Enel Romania a demarat la sfarsitul anului trecut, cand compania italiana ar fi trebuit sa isi dubleze afacerile locale, odata cu preluarea  Electrica Muntenia Sud (EMS) – cea mai mare distributie romaneasca de electricitate, pe care Enel a castigat-o la licitatie in iunie anul trecut, oferind 820 mil. euro.

     

    Desi nu a preluat inca in portofoliu distributia (transferul de proprietate fiind intarziat din cauza unor anchete privind modul de desfasurare a licitatiei), Codazzi include EMS in planurile de dezvoltare ale Enel.

     

    Trimis in Romania tocmai pentru a conduce dezvoltarea unei retele de trei distributii cu 2,5 milioane de clienti (Dobrogea si Banat, dar si Muntenia Sud), italianul are pregatit un plan de investitii de 1 miliard de euro pentru EMS in retea si servicii clienti si vrea sa o includa in compania integrata pe care o va crea odata cu finalizarea unbundling-ului (pana la 1 iulie 2007, companiile de distributie desprinse din Electrica trebuie sa isi separe activitatea de distributie – reglementata – de cea de furnizare – activitate comerciala, supusa pietei libere).

     

    „Odata cu finalizarea unbundling-ului, vom infiinta trei companii separate de distributie, cate una pentru Banat, Dobrogea si Muntenia Sud, dar o singura companie de vanzare, pentru a reduce costurile.“ Enel intentioneaza sa finalizeze procesul de separare pana la 1 iunie.

     

    Intrarea EMS in portofoliul Enel inseamna nu numai dublarea afacerilor, dar si o buna ocazie de a obtine o mai mare cota de piata in vanzarea de electricitate catre marii clienti. Deocamdata, fara EMS, pozitia Enel ca vanzator pe piata libera este una de nisa, majoritatea clientilor (90%) fiind captivi – consumatori casnici.

     

    Data fiind aceasta pozitie pe piata, Matteo Codazzi – care a fost vicepresedinte al diviziei de vanzari pentru clientii captivi din Italia – isi concentreza atentia pe cresterea veniturilor dinspre acesti utilizatori casnici, crestere care poate veni din doua directii: atat din investitiile in retele, care reduc pierderile, dar si din cresterea consumului populatiei, pe care oficialul Enel o estimeaza la 4-5% in acest an. „Vrem sa asiguram servicii mai bune clientilor casnici nu numai pentru ca asa este mai bine pentru noi, asta reducandu-ne din pierderi, dar si pentru a fideliza acesti consumatori, care de la 1 iulie 2007 vor deveni si ei clienti eligibili si vor putea sa isi schimbe furnizorul de energie“, spune Codazzi.

     

    In afara de investitiile in retea, Enel a investit anul trecut peste 5 mil. euro pentru a deschide atat la Timisoara, cat si la Constanta centre de telecontrol si tatoneaza terenul pentru introducerea unui sistem de masurare (contorizare) si tarifare, pe care l-a implementat cu cativa ani in urma in Italia (sistem in care Enel a investit 2 mld. euro si la care s-au inscris toti cei 30 de milioane de consumatori). 

     

    In acest context, conflictele din ultimele saptamani de pe piata energiei nu intereseaza direct grupul italian, spune Codazzi, decat poate din punctul de vedere al accesului la energie: „Suntem putin expusi la piata libera, dar bazandu-ma pe informatiile din piata, pot sa spun ca trebuie sa se intample ceva pentru ca regulile sa devina aceleasi pentru toata lumea“. Investitiile programate pentru EMS sunt doar o parte din bugetul pe care Matteo Codazzi il poate investi in Romania.

     

    Miliardului de euro destinat EMS i se adauga 1,5 miliarde de euro in cele doua distributii Enel in Romania (Banat si Dobrogea), dar si 1,5 miliarde de euro, care asteapta sa fie investiti in productie de electricitate. „Avem mai multe proiecte pentru investitii in generare de electricitate, dar strategia Ministerului Economiei ne va impune timingul in care vom cheltui acesti bani, de minister depinzand scoaterea pe piata, la privatizare, a sectorului de productie de electricitate din Romania.“

     

    Enel va depune in aceasta saptamana oferta imbunatatita in procesul pentru constructia unui grup termo la Braila si asteapta definitivarea modului in care va putea participa la constructia grupurilor 3 si 4 la Cernavoda.

     

    „Am declarat ca suntem dispusi, atat operational, cat si financiar, sa preluam cea mai mare parte a acestui proiect, dar, cum strategia este realizarea unui consortiu, suntem de acord sa participam in orice forma“, spune Codazzi.

     

    De fapt, Codazzi crede ca atat energia nucleara, cat si orice alt tip de energie ieftina par proiecte sustenabile: „Europa depinde de doar cateva surse de energie, iar orice investitie in cresterea productiei este binevenita pentru toata lumea“. Mai ales, subliniaza Codazzi, ca in Romania generarea este un domeniu cu o competitie limitata, dominat de stat si fara intentii de privatizare. Pana la intrarea intr-un proiect de productie de energie termo sau nucleara, Enel a lansat anul trecut, prin subsidiara Enel Wind, primul proiect de energie eoliana, la Tulcea, in valoare de 24 de milioane de euro, durata lucrarilor de executie fiind estimata la trei ani.

  • Meet the manager

    Matteo Codazzi nu are un mandat delimitat in timp, ci doar in performante. „Am fost trimis aici cu o serie de misiuni si va dura cu siguranta cativa ani pana le voi realiza.“

     

    CARIERA. Pana anul trecut, cand a fost numit sef al afacerilor Enel in Romania, Matteo Codazzi a fost vicepresedinte al diviziei de vanzari pentru clientii captivi ai Enel in Italia, care servea 30 de milioane de clienti si avea 5.000 de subordonati. Codazzi a intrat in Enel din 1999, cu responsabilitati atat in diviziile de productie, cat si in cele de distributie (a fost director de dezvoltare, dar a condus si o serie de achizitii in sectorul gazelor si al electricitatii – inclusiv achizitia EMS, iar in 2001 a luat parte in achizitia GenCos – cea mai mare capacitate de productie pe care o are Enel in Italia, de 15.000 MWh). Inainte de Enel, a lucrat in Finmeccanica, ocupandu-se predominant de tranzactiile din Europa, dar si din Statele Unite.

     

    STUDII. Codazzi a studiat in Italia si Statele Unite, fiind licentiat in economie la Roma si absolvent al Columbia Business School, New York.

  • Tu inveti, eu te platesc

    Atunci cand vine vorba de instruirea propriilor angajati, multe companii aleg sa-i trimita la cursuri de MBA sau la diferite programe de training. Exista insa si companii care si-au creat propriile scoli de afaceri. Care e avantajul?

     

    In primul rand, asemenea cursuri pot rezolva o nevoie imediata a companiei, iar investitia se recupereaza destul de repede. Iar in conditiile in care piata fortei de munca este deficitara, companiile prefera sa-si aleaga viitorii angajati din randul studentilor sau al proaspetilor absolventi de facultate si sa-i creasca singure, pe principiul „juniorul e mai usor de modelat“.

     

    Fie ca se numesc academii, universitati, scoli de vara si asa mai departe, principalul lor scop este de a imbunatati cat de repede posibil competentele angajatilor. „Academiile interne sunt pachete integrate de cursuri prin care trec diverse categorii de personal ale unei companii, intr-o anumita perioada de timp. Sunt urmarite doar acele competente de care participantii au absoluta nevoie pentru a-si atinge obiectivele strategice de activitate“, confirma Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants Romania.

     

    Importanta pentru finantele firmei este posibilitatea de a amortiza repede niste cheltuieli care oricum sunt mai mici decat pentru cursurile deschise. In plus, pentru ca la curs participa doar angajatii aceleiasi companii, partea aplicativa a cursurilor are rezultate mai bune decat in cazul cursurilor deschise (cum sunt si cele de MBA) si apare si un efect de team building. „Companiile noi, cele in faza de crestere accelerata, cele care lanseaza in piata noi produse sau care isi schimba strategia comerciala trebuie sa investeasca in astfel de programe pentru a-si putea atinge obiectivele stabilite. Programele de MBA sunt elitiste, nu se adreseaza majoritatii. O companie care trimite un angajat la MBA face un act de motivare si nu urmareste neaparat un «return on investment». Deseori acesta nici nu apare, pentru ca participantii, cu orizontul recent largit, incep prin a-si cauta un alt job, la care inainte nu aveau acces“, sustine Madalina Popescu.

     

    Academii interne, spun specialistii de HR, sunt dezvoltate in momentul de fata de aproape toate multinationalele, companiile de distributie, de retail (unde sunt acum inca la inceput) sau din constructii. „Apeleaza la astfel de programe acele companii care vor realmente sa investeasca in cultura organizationala, pentru ca stiu ca astfel isi vor obtine mai usor profiturile scontate“, comenteaza Popescu.

    Academiile sau scolile de vara se adreseaza mai ales celor care sunt deja angajatii companiei, pentru ca rareori o mare companie investeste intr-un capital uman care nu ii apartine. Iar din programele care se adreseaza tinerilor absolventi, majoritatea sunt deja selectati, „programul de training fiind o ultima unealta de recrutare, de mare finete, de altfel, care le confirma statutul de angajati“, precizeaza reprezentantul Pluri Consultants.

     

    Cat de profitabil este un astfel de proiect? Costurile variaza in general intre 150 si 250 de euro pe zi pentru fiecare participant, in functie de locul de desfasurare a cursurilor si de alegerea trainerilor, iar recuperarea lor rapida, spune Popescu, depinde in mod esential de inteligenta cu care acele cursuri sunt gandite si adaptate, mai ales in partea de aplicatii practice, nevoilor companiei si pietei in care aceasta functioneaza.

    Lucian Mihai, trainer si consultant al Interact Development, considera insa ca nici nu se poate evalua clar cum se va recupera investitia, nici nu se poate garanta calitatea pregatirii prin astfel de mijloace. „O scoala de vara ofera posibilitatea companiilor de a-si promova imaginea, de a-si mari capacitatea de recrutare si de a-si implica angajatii in activitati care ii scot din rutina si pot fi un factor motivator. Dar exista si dezavantaje – costurile de timp, bani si resurse, nu exista o garantie a returnarii investitiei si exista un grad de amatorism in organizare si livrare“.

     

    MEDICAMENTE SI LECTII. La noi, cele mai multe companii care au scoli interne sunt mai ales din industria de farmaceutice. Cursurile sunt organizate mai ales vara, pentru ca, datorita sezonalitatii pietei, in aceasta perioada se inregistreaza o reducere a vanzarilor. „Companiile din farma investesc mult in training. Li se trage din tarile lor de origine, unde investitiile in cercetare/dezvoltare si in training sunt mai mari decat cele facute pe alte piete. Produsele din acest sector inglobeaza multa cercetare fundamentala, au un ciclu de viata cu o faza de lansare foarte lunga, ceea ce face necesare investitii mari“, explica Madalina Popescu.

    „Scoala de Afaceri GSK“ a fost lansata de GlaxoSmithKline inca din 2003, in parteneriat cu Ministerul Educatiei. „Ne-am dorit sa oferim proaspetilor absolventi de studii universitare ocazia de a intelege ce inseamna activitatea intr-o companie multinationala, in general, si ce presupune practic un job in marketing, vanzari, resurse umane, productie, finante ori comunicare“, spune Liana Rusu, manager de relatii publice GlaxoSmithKline. Scoala se adreseaza studentilor din ultimul an de facultate si absolventilor de studii universitare, indiferent de specializare. Cursurile au loc pe parcursul a doua saptamani si propun o parte teoretica, incluzand cursuri de vanzari, marketing, finante, resurse umane, dezvoltare organizationala, comunicare, si o parte practica, printr-o sesiune de prezentari de proiect (simulare de business). „Anual se investesc 100.000 de dolari pentru selectia si recrutarea participantilor, desfasurarea cursurilor si intalnirea absolventilor scolii din anii anteriori“, spune Claudia Dogaru, manager de dezvoltare organizationala al GSK.

    Profilul celor mai multi dintre admisii in program arata astfel: student cu medie generala de peste 9, care a beneficiat de burse sau schimburi de experienta la facultati din strainatate, a castigat premii in domeniul academic, s-a implicat in diverse proiecte universitare si extrauniversitare si cunoscator de limba engleza. „Scopul scolii nu este de a se constitui intr-un sistem de recrutare. Bineinteles insa ca oricine are sansa de a se angaja la GSK, daca exista posturi disponibile si daca acea persoana se potriveste profilurilor cautate. Domeniile in care am angajat absolventi ai scolii sunt vanzari, marketing si resurse umane“, a precizat Claudia Dogaru.

     

    Si Ozone Laboratories a lansat anul trecut Scola de Vara 4Success Team, ca parte a programului Ozone4Success, de sprijinire a initiativelor in domeniul formarii profesionale a tinerilor. Proiectul, lansat impreuna cu organizatia neguvernamentala Junior Achievement România (JAR), se adreseaza in mod special studentilor in anii terminali din facultatile de medicina, farmacie si economie, iar investitia anuala este de aproximativ 40.000 de euro. La prima editie au participat 60 de studenti (din 600 de cereri) care au fost grupati in 15 echipe formate din câte patru membri (doi studenti la economie, un student la farmacie si unul la medicina). „Au fost organizate sesiuni de training, team building si leadership, analiza pe probleme economice curente, studiile de caz si dezbaterile alternând cu sesiuni de leadership si management. Au participat traineri din domeniul universitar si din mediul de afaceri, dintre reprezentantii JAR si Ozone“, precizeaza Florentin Scarlat, corporate affairs director al Ozone Laboratories.

     

    La sfarsitul cursurilor, studentii primesc diplome de participare, iar echipa cu cele mai bune rezultate primeste o bursa la o scoala de vara din Europa. „In conditiile in care exista posturi libere in companie, iar studentii participanti au un profil corespunzator, oricare dintre participanti se poate angaja la Ozone. Cele mai cerute posturi/departamente in care vor sa lucreze sunt marketing, comunicare, promovare medicala“, spune Florentin Scarlat.

     

    Un program mult mai complex a fost lansat toamna trecuta de lantul de farmacii Sensiblu, detinut de A&D Pharma, cu o investitie de aproximativ 350.000 de euro. „Excelenta Profesionala Sensiblu“ cuprinde patru programe: Academia Sensiblu, Centrul de pregatire Sensiblu si Bursele sociale Sensiblu (adresate studentilor la farmacie – primul concentrat pe cursuri de comunicare) si Best of Sensiblu (un program adresat exclusiv angajatilor Sensiblu).

     

    Academia Sensiblu urmareste perfectionarea personalului de specialitate din farmacii. Pana la sfarsitul acestui an, peste 1.900 de farmacisti vor avea posibilitatea sa participe la 32 de seminarii de specialitate. „Toate seminariile vor fi sustinute de catre profesori doctori cu diferite specializari – boli infectioase, diabet, cardiovascular, terapia durerii. Cursurile vizeaza aprofundarea cunostintelor despre diverse probleme cu care se pot prezenta pacientii la farmacii, precum si efectele produselor farmaceutice asupra acestora“, spune Claudiu Opran, chief operation officer retail al Sensiblu.

     

    ASA CUM E LA EI. Aliz Kosza, CEO al Orkla Foods Romania, a fost la randul ei cursanta la academia interna a grupului norvegian Orkla, deschisa la inceputul anilor ’90 intr-un orasel de  langa Oslo. Acolo sunt instruiti in fiecare an in jur de 2.000 de angajati din filialele grupului din intreaga lume, cheltuielile de scolarizare pentru acestia ridicandu-se la 25 de milioane de coroane norvegiene (in jur de trei milioane de euro). Prima scoala de acolo, Brand Academy, a fost infiintata in 1993. Urmatoarele au fost Sales Academy, Management Academy, Business to Business Academy, Purchasing Academy si Orkla Mentor Program. „Academiile sunt importante si nu pot fi inlocuite cu programe externe de instruire, deoarece ele promoveaza modul de gandire si lucru al Orkla in domeniul marketingului, al vanzarilor si asa mai departe. Continutul cursurilor este normativ, iar studiile de caz discutate sunt modele de succes care s-au petrecut la Orkla“, spune Aliz Kosza.

     

    Fiecare filiala din lume face propuneri in functie de nevoile proprii. Pana acum, prin Academia Orkla au trecut 12 romani aflati in pozitii de middle si top management. Anul acesta au fost inscrise alte noua persoane. Acum doi ani, dupa ce a preluat conducerea Orkla Foods Romania, Aliz Kosza a urmat la Management Academy un curs pentru cei aflati in pozitii de top. „Centrul de training este intr-o superba cladire rustica, iar atmosfera este extraordinara. Ceea ce m-a impresionat foarte mult a fost diferenta de culturi si de abordari, in functie de specificul fiecarei piete. Eram un grup foarte international. Am avut colegi din Rusia, India, Germania, Portugalia“, isi aminteste Kosza. Anual, in centru predau sau sustin prelegeri in jur de 300-400 de lectori. Acestia sunt fie lectori externi, nume mari din lumea de business, fie lectori interni, oameni cu vechime in companie. Cursurile sunt finantate de compania-mama din Norvegia, iar filiala locala se ocupa doar de cheltuielile de transport si de cazare, atunci cand este cazul. „Beneficiile vin din faptul ca participantii afla cum Orkla actioneaza si rezolva anumite situatii, isi insusesc standardele si procedurile dupa care functioneaza compania. Foarte important este networkingul care are loc intre studenti. In afara experientelor diverse cu care intri in contact, se dezvolta foarte mult cultura de organizatie, fiecare se identifica cu acea filozofie comuna si atunci beneficiul este mult mai mare decat in cazul unor cursuri deschise“, este de parere Aliz Kosza.

     

    SPECIFIC LOCAL SI FOARTE LOCAL. Producatorul de tevi Tenaris Silcotub si-a dezvoltat anul trecut propria scoala, de fapt un fel de filiala locala a scolii interne initiate de actionarul companiei, grupul italian Tenaris. Industrial School, componenta a Tenaris University, are o serie de programe de instruire specifica pentru sectoarele tehnice si de productie. Primul curs s-a tinut in noiembrie, la Cluj-Napoca, iar incepand de anul acesta, compania intentioneaza sa organizeze cursuri de doua ori pe an, primavara la Bucuresti si toamna la Cluj.

     

    In România, programele de instruire vizeaza doua categorii diferite de cursanti: studenti, in cadrul parteneriatelor stabilite cu universitatile tehnice din România, si angajati ai companiei. Cursul de anul trecut a fost organizat in colaborare cu Universitatea Tehnica Cluj-Napoca si Universitatea Politehnica Bucuresti si a constat intr-un pachet de cursuri cu teme diverse, de la producerea otelului pâna la laminarea tevilor la cald. „Cheltuielile aferente instruirii (cazare, transport, masa, logistica pentru desfasurarea cursurilor) sunt suportate integral de catre Tenaris. Prin intermediul acestor cursuri dorim sa oferim viitorilor ingineri nu numai o pregatire teoretica, ci si baza practica pentru adoptarea celor mai bune decizii privind cariera lor in domeniul industrial“, declara Miguel Saralegui, director de resurse umane al Tenaris Silcotub.

     

    Notiunea de interes local in recrutare a inteles-o bine producatorul de ciment Holcim, care a lansat inca de acum trei ani la Alesd o scoala postliceala de tehnicieni in industria cimentului. Scoala se adreseaza absolventilor cu diploma de bacalaureat din orasele unde compania are fabrici de ciment (Turda, Câmpulung si Alesd), iar cursurile sunt organizate in colaborare cu liceul „Alexandru Roman“ din Alesd. Procesul de recrutare a tinerilor are loc vara, din doi in doi ani. Pentru cele 15 locuri oferite, in 2004 au candidat 25 de tineri, iar in 2006, 45.

     

    „La terminarea cursurilor, tinerii vor fi calificati pentru pozitia de tehnicieni in industria cimentului, primind un certificat recunoscut de Guvern, dar au si posibilitatea de a ocupa posturile vacante din companie“, spune Luminita Oprea, manager de comunicare al Holcim Romania. Elevii sunt pregatiti pentru a putea lucra in orice departament, iar in al treilea an de pregatire, toti sunt angajati pe o perioada determinata in cadrul Holcim. Daca rezultatele lor sunt bune, pot ramane pe mai departe angajati in companie.

  • Noi si-ai nostri

    Consultantii enumera cateva avantaje ale unei scoli interne organizate de o companie pentru angajatii sai.

    • compania realizeaza o programa specifica nevoilor sale;
    • cursurile includ o parte practica adaptata specificului companiei;
    • se poate face un control direct al felului cum evolueaza performanta angajatilor;
    • pe langa transferul de cunostinte, se asigura o transmitere a valorilor si a strategiei companiei;
    • se asigura un grad mai mare de retentie a personalului, in comparatie cu participarea la un MBA organizat de o terta parte;
    • compania poate selecta singura formatorii, in functie de experienta lor, de abilitati si de potrivirea cu valorile companiei.

  • Mai mult decat benzina la pompa

    Divizia de downstream a Rompetrol a pus in planurile pentru acest an nu numai deschiderea de noi benzinarii, ci si intrarea cu un pas in zona clasica de retail, prin deschiderea unor minisupermarketuri in Bucuresti.

     

    Conceptul de minisupermarket pe care il proiecteaza acum divizia de retail a companiei controlate de Dinu Patriciu (Rompetrol Downstream) inseamna magazine care sa includa atat varietatea oferita de un supermarket obisnuit, dar si cumulul de servicii pe care e capabila sa le ofere o benzinarie modernizata. „In Bucuresti avem un plan foarte ambitios – in special si initial pentru zona Otopeni – si anume sa dezvoltam zona de proximitate a businessului“, spune Adrian Volintiru, director financiar al Rompetrol Downstream.

     

    Adrian Volintiru precizeaza ca proiectul este momentan in lucru, dar ideea de baza este ca vor incerca o redimensionare a magazinelor Hei! (magazinele de proximitate prezente in benzinariile Rompetrol), la care sa fie atasate statii mobile de carburanti. „Ne gandim la o suprafata mai mare – eventual pana la dimensiunea unui magazin gen Mega Image – (care are aproximativ 1.000-1.500 mp – n.red.), dar depinde de zona si de dimensiunea terenului pe care il avem“, spune Volintiru.

     

    Ideea de a intra pe piata de retail a venit din cresterea de la an la an a vanzarilor din magazinele benzinariilor, si aceasta nu numai la Rompetrol, ci si la Petrom, OMV sau MOL. Cu doi ani in urma, un magazin de benzinarie aducea pana la 10% din veniturile unei statii, dar sfarsitul anului trecut a adus si vanzari de peste 30% din produse non-core business. „Produsele integrate atrag“, spune Volintiru, care considera ca trebuie sa intre pe aceasta piata inainte sa prinda elan tendinta inversa – e vorba de retailerii mari care ataseaza statii de carburanti magazinelor lor (proces care deja se intampla, Carrefour Militari avand o statie de carburanti unde se vand produse Rompetrol).

     

    Dar nici varianta de a atrage un mare lant de retail pentru a opera aceste magazine nu este exclusa: „Pana acum s-a preferat solutia in-house, dar este in studiu si varianta unui contract de operare cu un retailer. In momentul acesta, avem un plan foarte mare de rationalizare a businessului, care cuprinde si ideea asta“, mai spune Adrian Volintiru.

     

    Statiile mobile pe care compania vrea sa le ataseze magazinelor vor face parte din proiectul de lansare pe piata in acest an a minim 600 (maxim 1.000) de astfel de statii mobile. Pana acum, compania are cinci astfel de statii mobile, care nu au nevoie de personal (clientii platesc cu cardul), prima dintre ele fiind lansata in vara anului trecut, in urma unei investitii de 232.000 de dolari (181.000 de euro) – costuri ce au inclus constructia, echiparea si proiectarea.

     

    Pe langa statiile mobile, compania pregateste lansarea in acest an a 30 de benzinarii clasice. „Cele mai importante proiecte pentru deschideri se refera la cresterea pe Bucuresti“, spune Adrian Volintiru. Nu e vorba de centrul orasului, unde constructia de noi benzinarii nu mai este permisa: „Avem in pregatire benzinarii in mai multe locuri, nu neaparat spre extremele orasului, dar nici in inelul central. Dar in Baneasa, in Aviatiei sau la stadionul Lia Manoliu, de exemplu, sunt zone unde avem teren si putem deschide, iar o parte dintre acestea sunt deja in constructie“.

     

    Trei variante de teren pentru viitoare proiecte ale Rompetrol nu vor mai prinde contur, deoarece saptamana trecuta, Consiliul General al Primariei Bucuresti a respins un proiect de asociere incheiat inca din 2000 intre municipalitate si Rompetrol, care prevedea o „asociere in vederea construirii unor benzinarii“. Proiectul propunea ca Rompetrol Downstream sa primeasca trei terenuri in Bucuresti (situate unul pe Splaiul Unirii, unul in Drumul Taberei si altul pe soseaua Antiaeriana) pe care sa construiasca benzinarii, iar compania lui Dinu Patriciu sa plateasca 30.000 de dolari anual pentru folosirea acestor terenuri. Proiectul a fost respins, pentru ca alocarea acestor terenuri pentru constructia de benzinarii intra in conflict cu legislatia europeana, care prevede interzicerea constructiei de benzinarii in centrul oraselor, dar si concesionarea de terenuri de catre primarii in asemenea scop. O hotarare a Primariei, care a adaptat in fapt reglementari ale UE, a pus punct de la 1 ianuarie constructiei de benzinarii in zonele centrale. Piedica pusa doritorilor care ar fi vrut sa intre pe piata centrala a Capitalei (dar si a oraselor din tara, care se vor adapta si ele in curand acelorasi reguli) s-a transformat insa intr-o mina de aur pentru cele cinci retele de benzinarii care isi impart cele 40 de statii situate in inelul central al Bucurestiului.

     

    Cei cinci – Petrom (21 de benzinarii), OMV (6), LukOil (6), MOL (5) si Rompetrol (2) – detin, asadar, suprematia pe distributia de carburanti in centrul Capitalei. Ei pot acum sa isi modernizeze benzinariile pe care le au aici, dar nu si sa le extinda sau sa construiasca altele, dupa cum spune hotararea Primariei. In zona II a Capitalei (mai precis intre limita zonei I si limita intravilan delimitata in 1998) se vor putea construi benzinarii cu maximum 4 pompe de distributie, cu sau fara cladiri auxiliare (magazine, spatii de cazare, spalatorii de masini, ateliere de reparatii pentru autovehicule, parcaje), iar in zona III se vor putea construi benzinarii fara restrictii la numarul de pompe.

     

    Din moment ce nu se mai pot construi altele noi, vinderea benzinariilor existente aproape nu are pret, dat fiind ca atat terenul pe care sunt amplasate, cat si existenta lor in sine in zonele respective cantaresc mult mai mult decat o benzinarie de pe un drum national sau chiar dintr-un cartier limitrof. Numai ca eventualele tranzactii cu astfel de active vor intarzia sa apara, dupa cum spun operatorii, pentru ca nici unul din ei nu are de gand sa vanda.

  • Concurenta nu sta

    Toti retailerii de carburanti pregatesc redimensionari ale retelelor de distributie.

     

    MOL. Compania maghiara va investi in acest an 12 milioane de euro pentru a-si extinde reteaua cu 8 noi benzinarii si pentru a integra statiile preluate anul trecut de la Petrom.

     

    LUKOIL. Investitiile prevazute pentru acest an de LukOil se refera in special la benzinarii in zona de vest a tarii, unde grupul este mai putin prezent.

     

    PETROM. Investitiile Petrom pentru acest an in retail se vor concentra pe modernizarea a aproximativ 100 de benzinarii din reteaua existenta (aducerea la standardul Petrom V), dar se vor aloca investitii si pentru extinderea retelei.

  • Investitii in est

    Grupul Rompetrol a decis sa isi concentreze investitiile pe toate pietele unde este activ in prezent. Anul trecut, Rompetrol a alocat 30 de milioane de dolari numai pentru deschiderea de benzinarii.

     

    BULGARIA. Rompetrol detine 25 de benzinarii si de anul trecut a inceput constructia unui depozit cu o capacitate de 20.000 de metri cubi in apropierea Sofiei.

     

    ALBANIA. Este in curs o investitie de circa 7 milioane de dolari, care prevede constructia unui terminal de descarcare propriu in Porto Romano, cu deschidere in bazinul Marii Mediterane. Momentan, Rompetrol are in Albania 12 statii si un depozit de 14.000 de metri cubi.

     

    DOAR BENZINARII. Anul trecut in Republica Moldova grupul a mai deschis sase  unitati, iar in Georgia a ajuns la 20 de benzinarii.

  • TELECOM: Lasati clientii vostri <br/>sa vorbeasca de la mine

    Operatorii de telefonie mobila vor trebui anul acesta sa lupte mult mai intens pentru atragerea clientilor. Vodafone si Orange mizeaza pe 3G sau HSDPA, iar Cosmote spera sa atraga de la concurenta clienti pentru serviciile de voce.

     

    Cosmote Grecia si-a anuntat actionarii saptamana trecuta ca a adus in ultimul trimestru din 2006 in jur de 200.000 de clienti noi. In aceeasi perioada, filiala din Romania a companiei a atras mai mult de 550.000 de clienti, mai mult ca in oricare din cele cinci tari in care activeaza operatorul regional. Ca numar de clienti atrasi cu oferta de sarbatori de anul trecut, micul Cosmote a reusit, asadar, sa se plaseze intre cei doi mari operatori de pe piata, Orange si Vodafone. Totusi, privind separat rezultatele celor doua companii din grupul OTE pentru 2006, actionarii din Grecia ar urma sa primeasca dividende echivalente cu aproape un sfert de miliard de euro (0,73 euro/actiune), in timp ce Cosmote Romania a incheiat anul cu pierderi operationale de 65,7 milioane de euro. Abia pentru 2009, compania din Romania asteapta profituri, dupa ce in 2008 ar urma sa iasa pe break-even (EBITDA pozitiv).

     

    Rezultatele se incadreaza totusi „in planurile initiale“, asa cum a caracterizat directorul financiar al Cosmote Romania, Antonis Kerastaris, primul exercitiu financiar complet de la venirea companiei in Romania. La performante, grecii mai pot puncta succesul campaniei de sarbatori de la sfarsitul anului trecut, atata vreme cat Cosmote a reusit sa se pozitioneze imediat in urma Vodafone ca numar de noi clienti atrasi in ultimul trimestru din 2006, adica deasupra Orange, liderul pe piata din punctul de vedere al numarului total de clienti. Totodata, cei 1,24 milioane de clienti ai Cosmote reprezinta acum 7% din numarul consumatorilor romani care au o cartela SIM de telefonie mobila. Suficient cat sa-i permita lui Nikolaos Tsolas sa afiseze acelasi optimism pe care il arata de la instalarea sa de acum mai mult de un an in pozitia de CEO al filialei din Romania. In mai multe ocazii, Tsolas si-a justificat optimismul prin experienta companiei in Grecia, unde intrand ca a treia companie de telefonie pe piata, a reusit sa ajunga pe prima pozitie dupa trei ani. Dar tot Tsolas atrage atentia ca rata de penetrare a telefoniei mobile in Romania este de 82%, ceea ce nu-i va lasa alta varianta pentru a creste in continuare decat atragerea clientilor de la concurenta. „Strategia este sa atragem cat mai multi clienti de la competitori anul acesta, fiind ajutati si de viitoarea posibilitate de portabilitate a numerelor“, declara Tsolas.

     

    Intre timp, cei doi mari operatori sunt preocupati de dezvoltarea retelelor de noi generatii, cele care au potentialul de a le creste mai departe afacerile prin venitul adaugat din traficul de date. Vodafone a anuntat saptamana trecuta dezvoltarea unor retele HSDPA in alte sase orase, dupa ce aceasta tehnologie echivalenta 3,5G a fost lansata in octombrie anul trecut in Bucuresti. Pentru acest an, Vodafone promite ca va imbunatati viteza maxima de transfer de la 1,4 Mbps la 3,6 Mbps si isi va extinde disponibilitatea geografica pentru serviciile de Internet in banda larga pentru care avea 298.000 de abonati in decembrie 2006. Concurentii de la Orange au extins acoperirea retelei EDGE la nivel national, ceea ce permite cel putin la nivel teoretic, o viteza de transfer de date de 220 kbps oriunde in Romania. Cat despre 3G, numarul oraselor acoperite a ajuns la 20.

     

    La capitolul trafic de date, Cosmote a pierdut trenul cand anul trecut nu a reusit sa fie unul dintre castigatorii ultimelor doua licente 3G, in favoarea Zapp si RCS&RDS. Dar oficialii companiei s-au declarat interesati sa obtina o licenta Wimax, o alta tehnologie de transfer de date broadband, pentru care in scurt timp va fi organizata o licitatie de catre Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei. Un eventual castig de cauza le-ar oferi grecilor un suport generos pentru serviciile I-Mode, anuntate pentru a doua parte a lui 2007.

     

    Discrepante intre operatori apar si din punctul de vedere al veniturilor obtinute. Lasand la o parte pierderile puse pe seama investitiilor de 160 de milioane de euro in dezvoltarea retelei, anul trecut, clientii Cosmote au vorbit doar de 43,8 milioane de euro. In toata aceasta perioada, clientii Orange au adus companiei 1,08 miliarde de euro, iar pentru Vodafone „peste 1 miliard de euro“, conform declaratiilor anterioare ale Lilianei Solomon, CEO al Vodafone. Partea descurajanta pentru Cosmote e ca daca strategia lor de atragere a clientilor concurentei nu da rezultatele asteptate, romanii care descopera pentru prima data telefonia mobila nu vor mai putea aparea in cifre de ordinul milioanelor, ca pana acum. Estimarile oamenilor din industrie vad un 2007 in care se va trece de la o rata de penetrare de 82% pana la 90% la sfarsitul anului.

     

    „Cred ca in 2006 piata a crescut mai mult decat anticipase oricine, pentru ca multi oameni au crezut ca 2005 a fost marele an, cand penetrarea telefoniei mobile la nivel de populatie a crescut de la 48% la 62%“, a declarat Richard Moat, CEO al Orange Romania, pentru Ziarul Financiar. Din ultimul mare val de crestere, Vodafone a reusit sa atraga cei mai multi clienti. Lipsita de reteaua Germanos, cumparata la nivel international de grupul Cosmote si de Internity, Vodafone a fost nevoit sa duca o politica agresiva de extindere prin magazine proprii. Numarul acestora depaseste acum 70, un nivel comparabil cu cele mai mari dintre retelele de magazine GSM specializate. Pe termen lung, aceasta strategie s-ar putea dovedi o alegere inspirata, fiindca astfel compania evita comisionul pe care l-ar plati altfel dealerilor GSM si are un control mai precis al canalului de vanzari. In ceea ce priveste Orange, acesta a mers intr-un ritm mai degajat cu deschiderea de magazine proprii, nefiind prea afectat de jocurile din retailul GSM.

     

    Topul companiilor care au adunat cei mai multi clienti noi pentru servicii de telefonie mobila de-a lungul anului trecut este condus de Vodafone, cu 1,58 milioane de clienti noi, continuat de Orange cu 1,22 milioane si aproximativ un milion in dreptul Cosmote. Al patrulea operator de pe piata, Zapp, nu a facut publice datele despre numarul de clienti noi in 2006. In prezent, Zapp are circa 500.000 de clienti.

     

    Semnalele date de cresterea alerta de pana acum a pietei i-au facut pe operatori sa vada o incetinire in viitor a cresterii in privinta numarului de abonati si un usor regres al procentelor de crestere pentru marjele de profit. „In 2007 exista mai multi competitori, iar piata este deja matura, astfel ca nu vom mai avea o crestere naturala a industriei, ci va trebui sa ne luptam pentru fiecare client“, spunea recent Liliana Solomon, CEO al Vodafone. In cele mai optimiste scenarii ale marilor operatori, numarul clientilor noi pe care ii vor adauga anul acesta in total companiile de telefonie mobila va fi in apropierea cifrei de 2 milioane, adica doar jumatate din numarul noilor clienti din 2006. Cei de la Cosmote au un punct de vedere diferit.

     

    „Pentru 2007 asteptam un numar foarte bun de noi clienti“, a declarat Nikolaos Tsolas cu ocazia anuntarii rezultatelor financiare. Neoficial, surse din companie vorbesc despre posibilitatea ca pana la sfarsitul anului, numarul total al clientilor sa depaseasca 2 milioane – ceea ce ar insemna atragerea a cel putin 800.000 de clienti pana atunci.

     

    In orice caz, oferte ca aceea cu care Cosmote a intrat pe piata, cartela de 2.000 de minute, nu se mai anunta. Cel mai bine vandut produs al companiei, cel ce a inceput „revolutia Cosmote“ a preturilor, va fi inlocuit luna aceasta. Compania va incerca acum sa faca o trecere lina, prin care posesorii de cartele preplatite sa nu abandoneze ideea. Oferta compensatorie va avea doar 300 de minute gratuite si 300 de SMS-uri, Tsolas motivand reducerea si prin evidenta ca „oricum foarte putini chiar vorbeau integral minutele gratuite“.

     

    Tot cu ocazia anuntarii rezultatelor pentru anul trecut, directorul financiar al Cosmote se declara multumit de cresterea de 40% a veniturilor de la un trimestru la altul pe care a inregistrat-o compania anul trecut. Daca ritmul s-ar mentine in 2007, pornind de la veniturile de 17,2 milioane de euro inregistrate in ultimele trei luni din 2006, Cosmote ar ajunge la un venit anual de 170 de milioane de euro. Cosmote are impotriva piata din ce in ce mai aglomerata, dar are si avantajul faptului ca doar din acest an ultimii clienti atrasi, mai mult de jumatate de milion, vor genera un cashflow pozitiv companiei.