BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Banca Transilvania trece granita

    Desi nu exclude cu totul varianta unei achizitii pe piata locala, „pentru ca de cautat cautam“, Horia Ciorcila explica intr-o discutie cu BUSINESS Magazin motivele pentru care, cel putin pentru moment, banca va continua sa se dezvolte doar organic.

     

    Planurile actuale ale bancherilor clujeni vizeaza, pentru orizontul anului 2009, o cota de piata de 6-6,5%, comparativ cu 4,7% la finele anului trecut (si 3,4% in 2005) si o retea de peste 500 de agentii, fata de cele 350 detinute in prezent.

     

    In primul rand, spune el, nu prea sunt „banci care sa poata fi cumparate si care sa fie complementare“ cu cea pe care o conduce si la crearea careia a participat in urma cu mai bine de 13 ani. Pe piata romaneasca sunt putine banci unde sa nu predomine actionariatul strain sau care sa nu fie sucursale locale ale unor grupuri internationale. Posibilele tinte de preluare sunt, asadar, putine la numar, iar acestea sunt inca foarte mici. „O achizitie nu ne-ar aduce foarte multa cota de piata“, spune Ciorcila, adaugand ca experienta ultimilor ani, in care Banca Transilvania a reusit sa intre in topul primelor cinci banci (dupa active), este un bun argument ca, pentru moment, cresterea organica este alegerea potrivita. „Crestem la nivel de 0,8-1% cota de piata de an, investind o suma mica in raport cu ce ar trebui sa platim in cazul unei achizitii“, explica el, semnaland faptul ca „efervescenta“ pietei bancare din ultimii ani a ridicat abrupt si pretul bancilor. „Toata lumea are niste asteptari enorme, inclusiv noi…“ 

     

    Dar daca tintele de achizitie de pe piata locala nu prea ii fac cu ochiul lui Ciorcila, nu acelasi lucru se poate spune si despre cele din regiune unde, spune el, mai sunt obiective „interesante“. Motiv pentru care, „intr-un an, maxim doi, s-ar putea sa ne uitam la o achizitie in afara Romaniei“ sau, intr-un alt scenariu, la o fuziune cu un jucator strain.

     

    Planurile lui Ciorcila se plaseaza insa intr-un scenariu mai larg, in care acesta anticipeaza o lupta tot mai acuta pentru supravietuirea pe piata bancara romaneasca. In trei-cinci ani, crede el, tabloul se va schimba profund, sistemul se va consolida si nu vor ramane mai mult de 6-7 jucatori de dimensiuni mari si jucatori de nisa (banci ipotecare, firme de consumer finance, banci de investitii etc.). In plus, „in trei ani de zile, unele dintre bancile straine care astazi au pretentii sau ar vrea sa stea in Romania pe termen lung vor vinde“, crede presedintele Bancii Transilvania. Deja lupta pe costuri e formidabila, adauga el, cheltuielile de creare a unei retele sunt prohibitive, chiriile au explodat, salariile in domeniul bancar – „nu mai vorbim“. In randul bancherilor circula deja o gluma cu privire la salariile si pachetele de beneficii din industrie, spune Ciorcila, „care nu ne mai face sa radem: multi de la Londra ne zic ca mai stau un pic si vin si ei in Romania, pentru ca nu mai are sens sa stea acolo“. In opinia sa insa in maxim trei ani aceasta crestere galopanta a salariilor din sistemul bancar se va opri.

     

    Pana una-alta insa, atentia bancherilor clujeni ramane concentrata pe planurile pe termen scurt. Planuri in care, sustine Horia Ciorcila, nu intra si o posibila vanzare a bancii catre un investitor strategic, „desi la poarta ne bat cam tot timpul strainii“. Afacerea creste interesant, argumenteaza el, si acesta dezvoltare este si in ochii actionarilor un bun argument sa nu vanda. Mai ales ca, sustine el, multi actionari nu au nicio presiune sa vanda, iar daca le dai o perspectiva interesanta de castig, e improbabil ca ar sti mult mai bine sa-si investeasca banii in altceva.

     

    Prima institutie bancara romaneasca cotata la Bursa de Valori Bucuresti, in anul 1997, Banca Transilvania avea la inceputul saptamanii trecute o capitalizare de 4,09 miliarde de lei (1,21 mld. euro). La aceeasi data, BRD-Société Générale (care detine o cota de piata de 16,3%) avea o capitalizare de 14,28 miliarde de lei (4,23 mld. euro), iar Banca Comerciala Carpatica (ce are sub 1% din piata) – circa 683 milioane de lei (202,6 mil. euro). Pe de alta parte, profitul bancii a crescut anul trecut cu circa 20% fata de anul precedent, trecand de 120 de milioane de lei (circa 35,3 milioane de euro).

     

    Ce noutati au in plan bancherii clujeni? „Daca ar fi sa facem ceva nou, ne vom uita probabil in zona de real estate“, anticipeaza Horia Ciorcila, explicand ca se gandeste la scenariul in care ar putea fi creat un fond dedicat acestui domeniu. In plus, interesanta pentru Banca Transilva-nia este si zona de investment banking, adauga el, chiar daca nu este neaparat „o preocupare pe termen scurt“. Clujenii au insa pe masa cateva oferte si propuneri de colaborare, ce ar putea sa fie „de viitor“, spune presedintele bancii, in perspectiva dezvoltarii pe care o anticipeaza pentru zona companiilor mici. „Sunt puzderie acum si pentru a putea creste la nivel de companii medii au nevoie de finantare“ – ceea ce creeaza o nevoie acuta de servicii de investment banking.

     

    Pe termen scurt, noutatile ar putea veni „mult mai probabil“ din divizia BT Asset Management. „Vor fi lansate noi fonduri mutuale, unele poate nu orientate neaparat catre Romania, ci si spre tarile din jur.“ BT Asset Management administreaza in prezent trei fonduri deschise de investitii (BT Clasic, BT Maxim, BT Index) si un fond inchis (BT Invest 1) si are, potrivit directorului general, Radu Hanga, circa 1.400 de clienti. Valoarea activelor administrate se ridica la circa 80 de milioane de lei (23,73 mil. euro), din care peste 56 de milioane de lei (16,61 mil. euro) sunt plasamente in fondurile deschise. „Analizam oportunitatea de a investi si pe pietele externe, din Europa Centrala si de Est“, spune si Hanga. Pentru 2007, directorul BT Asset Management vizeaza o crestere a activelor din administrare cu 50-60%. 

     

    Planurile de dezvoltare vizeaza insa mai toate „bratele“ grupului financiar clujean, dupa cum detaliaza pentru BUSINESS Magazin directorul executiv, Robert Rekkers. Astfel, in cazul BT Leasing el vorbeste despre expansiunea retelei (cu cel putin zece noi puncte de lucru in acest an). In domeniul pensiilor private, pentru care grupul clujean a facut un parteneriat cu olandezii de la Aegon, primii pasi concreti ar trebui sa se faca „prin septembrie-octombrie 2007“, potrivit lui Rekkers, care adauga ca, desi se lupta cu nume grele din domeniul asigurarilor pe piata, ar fi fericit sa se plaseze intre primii cinci pe segmentul pensiilor obligatorii.

    In privinta bancii, unul dintre principalele obiective pentru 2007 e pentru Rekkers consolidarea pe piata Capitalei, unde banca are deja 50 de unitati, „dar suntem inca vazuti ca o banca de provincie“. Motiv pentru care, dezvaluie el pentru BUSINESS Magazin, in aprilie va incepe o campanie de promovare la nivelul Capitalei, sub sloganul de „zece zile de Banca Transilvania la Bucuresti“.

     

    Pana sa scruteze mai atent zonele de peste hotare sau noile linii de afaceri pe care planuieste sa le dezvolte, conducerea grupului financiar clujean are un obiectiv mult mai palpabil: locul patru din sistemul bancar. „Dar trebuie sa fim realisti“, recunoaste bancherul, pentru ca acolo va fi Unicredit-HVB Tiriac, care va avea aproape 7% din piata. Pe de alta parte, fuziunea care are loc intre cele doua banci ar putea crea, in viziunea lui Rekkers, „un moment bun de atac“.

  • Banca Transilvania trece granita

    Desi nu exclude cu totul varianta unei achizitii pe piata locala, „pentru ca de cautat cautam“, Horia Ciorcila explica intr-o discutie cu BUSINESS Magazin motivele pentru care, cel putin pentru moment, banca va continua sa se dezvolte doar organic.

     

    Planurile actuale ale bancherilor clujeni vizeaza, pentru orizontul anului 2009, o cota de piata de 6-6,5%, comparativ cu 4,7% la finele anului trecut (si 3,4% in 2005) si o retea de peste 500 de agentii, fata de cele 350 detinute in prezent.

     

    In primul rand, spune el, nu prea sunt „banci care sa poata fi cumparate si care sa fie complementare“ cu cea pe care o conduce si la crearea careia a participat in urma cu mai bine de 13 ani. Pe piata romaneasca sunt putine banci unde sa nu predomine actionariatul strain sau care sa nu fie sucursale locale ale unor grupuri internationale. Posibilele tinte de preluare sunt, asadar, putine la numar, iar acestea sunt inca foarte mici. „O achizitie nu ne-ar aduce foarte multa cota de piata“, spune Ciorcila, adaugand ca experienta ultimilor ani, in care Banca Transilvania a reusit sa intre in topul primelor cinci banci (dupa active), este un bun argument ca, pentru moment, cresterea organica este alegerea potrivita. „Crestem la nivel de 0,8-1% cota de piata de an, investind o suma mica in raport cu ce ar trebui sa platim in cazul unei achizitii“, explica el, semnaland faptul ca „efervescenta“ pietei bancare din ultimii ani a ridicat abrupt si pretul bancilor. „Toata lumea are niste asteptari enorme, inclusiv noi…“ 

     

    Dar daca tintele de achizitie de pe piata locala nu prea ii fac cu ochiul lui Ciorcila, nu acelasi lucru se poate spune si despre cele din regiune unde, spune el, mai sunt obiective „interesante“. Motiv pentru care, „intr-un an, maxim doi, s-ar putea sa ne uitam la o achizitie in afara Romaniei“ sau, intr-un alt scenariu, la o fuziune cu un jucator strain.

     

    Planurile lui Ciorcila se plaseaza insa intr-un scenariu mai larg, in care acesta anticipeaza o lupta tot mai acuta pentru supravietuirea pe piata bancara romaneasca. In trei-cinci ani, crede el, tabloul se va schimba profund, sistemul se va consolida si nu vor ramane mai mult de 6-7 jucatori de dimensiuni mari si jucatori de nisa (banci ipotecare, firme de consumer finance, banci de investitii etc.). In plus, „in trei ani de zile, unele dintre bancile straine care astazi au pretentii sau ar vrea sa stea in Romania pe termen lung vor vinde“, crede presedintele Bancii Transilvania. Deja lupta pe costuri e formidabila, adauga el, cheltuielile de creare a unei retele sunt prohibitive, chiriile au explodat, salariile in domeniul bancar – „nu mai vorbim“. In randul bancherilor circula deja o gluma cu privire la salariile si pachetele de beneficii din industrie, spune Ciorcila, „care nu ne mai face sa radem: multi de la Londra ne zic ca mai stau un pic si vin si ei in Romania, pentru ca nu mai are sens sa stea acolo“. In opinia sa insa in maxim trei ani aceasta crestere galopanta a salariilor din sistemul bancar se va opri.

     

    Pana una-alta insa, atentia bancherilor clujeni ramane concentrata pe planurile pe termen scurt. Planuri in care, sustine Horia Ciorcila, nu intra si o posibila vanzare a bancii catre un investitor strategic, „desi la poarta ne bat cam tot timpul strainii“. Afacerea creste interesant, argumenteaza el, si acesta dezvoltare este si in ochii actionarilor un bun argument sa nu vanda. Mai ales ca, sustine el, multi actionari nu au nicio presiune sa vanda, iar daca le dai o perspectiva interesanta de castig, e improbabil ca ar sti mult mai bine sa-si investeasca banii in altceva.

     

    Prima institutie bancara romaneasca cotata la Bursa de Valori Bucuresti, in anul 1997, Banca Transilvania avea la inceputul saptamanii trecute o capitalizare de 4,09 miliarde de lei (1,21 mld. euro). La aceeasi data, BRD-Société Générale (care detine o cota de piata de 16,3%) avea o capitalizare de 14,28 miliarde de lei (4,23 mld. euro), iar Banca Comerciala Carpatica (ce are sub 1% din piata) – circa 683 milioane de lei (202,6 mil. euro). Pe de alta parte, profitul bancii a crescut anul trecut cu circa 20% fata de anul precedent, trecand de 120 de milioane de lei (circa 35,3 milioane de euro).

     

    Ce noutati au in plan bancherii clujeni? „Daca ar fi sa facem ceva nou, ne vom uita probabil in zona de real estate“, anticipeaza Horia Ciorcila, explicand ca se gandeste la scenariul in care ar putea fi creat un fond dedicat acestui domeniu. In plus, interesanta pentru Banca Transilva-nia este si zona de investment banking, adauga el, chiar daca nu este neaparat „o preocupare pe termen scurt“. Clujenii au insa pe masa cateva oferte si propuneri de colaborare, ce ar putea sa fie „de viitor“, spune presedintele bancii, in perspectiva dezvoltarii pe care o anticipeaza pentru zona companiilor mici. „Sunt puzderie acum si pentru a putea creste la nivel de companii medii au nevoie de finantare“ – ceea ce creeaza o nevoie acuta de servicii de investment banking.

     

    Pe termen scurt, noutatile ar putea veni „mult mai probabil“ din divizia BT Asset Management. „Vor fi lansate noi fonduri mutuale, unele poate nu orientate neaparat catre Romania, ci si spre tarile din jur.“ BT Asset Management administreaza in prezent trei fonduri deschise de investitii (BT Clasic, BT Maxim, BT Index) si un fond inchis (BT Invest 1) si are, potrivit directorului general, Radu Hanga, circa 1.400 de clienti. Valoarea activelor administrate se ridica la circa 80 de milioane de lei (23,73 mil. euro), din care peste 56 de milioane de lei (16,61 mil. euro) sunt plasamente in fondurile deschise. „Analizam oportunitatea de a investi si pe pietele externe, din Europa Centrala si de Est“, spune si Hanga. Pentru 2007, directorul BT Asset Management vizeaza o crestere a activelor din administrare cu 50-60%. 

     

    Planurile de dezvoltare vizeaza insa mai toate „bratele“ grupului financiar clujean, dupa cum detaliaza pentru BUSINESS Magazin directorul executiv, Robert Rekkers. Astfel, in cazul BT Leasing el vorbeste despre expansiunea retelei (cu cel putin zece noi puncte de lucru in acest an). In domeniul pensiilor private, pentru care grupul clujean a facut un parteneriat cu olandezii de la Aegon, primii pasi concreti ar trebui sa se faca „prin septembrie-octombrie 2007“, potrivit lui Rekkers, care adauga ca, desi se lupta cu nume grele din domeniul asigurarilor pe piata, ar fi fericit sa se plaseze intre primii cinci pe segmentul pensiilor obligatorii.

    In privinta bancii, unul dintre principalele obiective pentru 2007 e pentru Rekkers consolidarea pe piata Capitalei, unde banca are deja 50 de unitati, „dar suntem inca vazuti ca o banca de provincie“. Motiv pentru care, dezvaluie el pentru BUSINESS Magazin, in aprilie va incepe o campanie de promovare la nivelul Capitalei, sub sloganul de „zece zile de Banca Transilvania la Bucuresti“.

     

    Pana sa scruteze mai atent zonele de peste hotare sau noile linii de afaceri pe care planuieste sa le dezvolte, conducerea grupului financiar clujean are un obiectiv mult mai palpabil: locul patru din sistemul bancar. „Dar trebuie sa fim realisti“, recunoaste bancherul, pentru ca acolo va fi Unicredit-HVB Tiriac, care va avea aproape 7% din piata. Pe de alta parte, fuziunea care are loc intre cele doua banci ar putea crea, in viziunea lui Rekkers, „un moment bun de atac“.

  • Aveti o batista? A racit Bursa…

    Investitorii au pierdut saptamana trecuta la Bursa din Bucuresti peste un miliard de euro in cateva ore si cotatiile celor mai mari companii listate s-au prabusit cu 7-8%, ca efect al unei declaratii facute de un inalt oficial chinez, semn ca piata locala nu mai este indiferenta la miscarile de pe piata globala.

     

    In urma cu cativa ani, socurile de pe pietele externe nu produceau efecte vizibile pe piata romaneasca, aceasta fiind considerata de multi analisti ca avand o evolutie atipica fata de pietele internationale. Odata cu aderarea la Uniunea Europeana si cu intrarea pe piata romaneasca de capital a tot mai multi investitori straini de talie mare, cu investitii la nivel regional sau global, Bursa de la Bucuresti a intrat si ea in randul burselor europene, incepand sa resimta tot mai puternic socurile de pe pietele externe.

     

    Chiar daca unii brokeri vad o influenta directa a evolutiei pietelor internationale asupra Bursei de la Bucuresti, iar altii sustin ca influenta este mai mult de natura psihologica, nimeni nu mai contesta faptul ca aceasta exista.

     

    „E clar ca piata romaneasca este mai corelata acum cu pietele externe decat era in urma cu cativa ani, si asta se datoreaza fondurilor straine care au politici de investitii regionale si cand decid sa intre sau sa iasa de pe o piata, fac acelasi lucru pe toate pietele din regiune“, considera Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest.

     

    Totusi, se pare ca deocamdata suntem doar la capatul biciului, asa cum plastic se exprima saptamana trecuta un broker, ceea ce inseamna ca socurile externe ajung la noi cu o oarecare intarziere si sunt amplificate de unii factori specifici pietei locale.

     

    Astfel se face ca indicii Bursei de la Bucuresti au pierdut lunea trecuta peste 5%, inregistrand cea mai mare scadere dintre toate pietele europene si una din cele mai dramatice scaderi din istoria de peste 10 ani a Bursei. Pe pietele vecine, cum ar fi Ungaria, Cehia sau Polonia, corectiile nu au depasit 3%.

     

    Cele mai mari corectii le-au inregistrat SIF-urile, care au pierdut aproape 7%, titlurile SIF fiind in general mai sensibile la stirile care apar pe piata. Totusi, scaderi de peste 5% au inregistrat si actiunile Petrom sau BRD, care de regula sunt cele mai stabile de pe Bursa.

     

    „Luni a fost momentul critic, fondurile de investitii straine luand pozitii de asteptare, unele vanzand actiuni in piata, pe fondul panicii de pe piata internationala“, a explicat Rares Nilas, directorul BT Securities.

     

    Unda de soc a pornit in urma cu doua saptamani din China, fiind determinata de prabusirea cu 10% intr-o singura zi a pietei de capital chineze in urma unei declaratii a oficialilor chinezi, care au spus ca vor lua masuri impotriva unor practici ilegale de pe piata de capital locala, care contribuisera in ultimii ani la cresterea preturilor actiunilor. Cutremurul s-a raspandit rapid in Hong Kong si Singapore, apoi pe pietele europene, ajungand in final pe piata americana, unde a determinat cea mai puternica scadere a Bursei inregistrata dupa cea care a urmat atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001.

     

    Desi majoritatea pietelor europene au resimtit inca din prima zi socul, Bursa de la Bucuresti a incheiat in crestere, incepand sa scada abia in ziua urmatoare (cu 1,3 miliarde de euro), cand pietele europene dadeau semne de revenire. La nivel mondial, pietele de capital au pierdut in acea saptamana peste 1.000 de miliarde de dolari.

     

    A urmat una dintre cele mai negre zile din istoria Bursei, din valoarea companiilor listate evaporandu-se in doar cateva ore alte 1,3 miliarde de euro. De data aceasta, corectia a coincis cu o noua unda de soc, determinata de aceasta data de rezultatele slabe anuntate de oficialii americani privind evolutia economiei SUA.

     

    Scaderile inregistrate la nivel mondial au fost puse de majoritatea analistilor pe seama fondurilor de investitii care si-au redus pozitiile pe pietele de actiuni pentru a investi in instrumente cu venit fix mai putin riscante. O tendinta similara s-a inregistrat in prima jumatate a anului trecut, insa doar pietele emergente au fost afectate de o scadere de cateva luni si care a afectat si piata din Romania.

     

    „In anii trecuti au existat explicatii logice pentru scaderea Bursei, legate de factori economici sau politici, cum ar fi aderarea la Uniunea Europeana, modificari ale impozitarii pe piata de capital si pragul la SIF-uri. Scaderile de anul acesta nu sunt in oglinda cu cele de anul trecut si nu ar fi venit daca nu ar fi existat socul de pe pietele externe“, a explicat Nilas.

     

    Anul acesta corectiile au afectat deopotriva pietele emergente, dar si pietele dezvoltate, care atinsesera la inceputul anului noi maxime istorice, ceea ce demonstreaza ca tot mai multe fonduri de investitii incep sa-si puna problema ca ar putea veni o corectie mai puternica a pietelor de capital si incearca sa se protejeze impotriva acestui risc, diminuandu-si din timp pozitiile pe pietele de actiuni.

     

    La inceputul anului, cand bursele din SUA atinsesera cel mai ridicat nivel de dupa 2001, optimismul brokerilor de pe Wall Street ajunsese de asemenea la cote foarte ridicate. Aceasta a tras un semnal de alarma pentru unii analisti, care au inceput sa se intrebe daca nu cumva dupa cresterile sustinute ar putea veni o corectie mai puternica. Daca aceasta va veni, cu siguranta ca nu va ocoli nici piata romaneasca.

     

    Totusi, deocamdata, analistii locali nu vad prea multe motive de ingrijorare si sustin ca, cel putin din punct de vedere al fundamentelor, piata nu are motive sa scada. Profiturile totale ale companiilor de la Bursa au crescut anul trecut cu 41%, pe fondul unei cresteri cu 24% a cifrei de afaceri globale. Asadar, cresterea cu circa 22% a indicelui BET este pe deplin justificata de rezultatele financiare ale companiilor.

     

    In plus, investitiile fondurilor straine pe piata romaneasca au atins niveluri record in primele doua luni ale anului, cand strainii au plasat pe Bursa 144 de milioane de euro, mai mult de 80% din investitiile nete totale ale nerezidentilor din 2006. De asemenea, cumpararile strainilor s-au ridicat in primele doua luni la circa 310 milioane de euro, aproape jumatate din achizitiile de actiuni pe Bursa, fata de circa o treime in 2006. „Dupa aderare, fondurile de investitii straine au prins Romania in structurile lor investitionale, considerand ca riscurile legate de economia romaneasca sunt acum mai mici“, considera Nilas.

     

    Sumele plasate de straini pe piata reprezinta un factor de stabilitate, deoarece majoritatea fondurilor straine active pe Bursa de la Bucuresti investesc pe termen lung. De altfel, dupa caderea puternica de lunea trecuta, piata a inregistrat o revenire, recuperand o parte din corectie. „E clar ca socul de saptamana trecuta a schimbat conditiile din piata, dar, deocamdata, e devreme de tras o concluzie privind inceputul unei corectii. E clar ca sunt anumite tendinte anuale, dar sunt si anumiti factori specifici, care pot schimba evolutia pietei“, sustine Razvan Pasol.

     

    Totusi, brokerii recomanda investitorilor prudenta in aceasta perioada, unii dintre ei fiind cu gandul la corectiile de primavara din 2005 si 2006, cand indicii Bursei de Valori au pierdut intre 25% si 30%. „In acest moment se constata o prudenta mai mare la cumparare din partea investitorilor. Noi recomandam investitorilor care au actiuni sa le pastreze, iar celor care vor sa intre pe piata le recomandam sa cumpere treptat, pe trend“, a conchis Rares Nilas.

  • Pe rosu

    • 9 februarie 2005: Bursa de Valori din Bucuresti s-a intors. Dupa cresteri de 50% la inceputul anului, vanzatorii au coborat preturile cu peste 5% intr-o zi.
    • 7 martie 2005: Indicii Bursei de Valori au scazut cu aproape 7%, pe fondul unor iesiri masive de capital la nivelul intregii regiuni.
    • 28 martie 2005: Bursa a picat cu peste 11%, dupa care a inceput sa-si revina.
    • 23 mai 2006: „Martea neagra“: indicele BET a pierdut aproape 7% intr-o zi, iar capitalizarea Bursei a scazut cu 1,5 mld. euro fara un motiv.

  • FARMACEUTICE: Sindan isi face loc pe piata americana

    Producatorul de medicamente Sindan nu mai vede loc de crestere semnificativa pe piata romaneasca si se orienteaza din ce in ce mai mult catre exporturi.

     

    Incepand din 2009, exporturile vor depasi vanzarile pe piata interna“, spune Laurentiu Scheusan, directorul general al Sindan-Actavis. Anul trecut vanzarile peste hotare ale producatorului de oncologice (medicamente pentru combaterea cancerului) Sindan, preluat in urma cu un an de islandezii de la Actavis, au ajuns la zece milioane de euro, de trei ori mai mult decat in 2005.

     

    Sindan a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 95 de milioane de euro, cu 15% peste estimarile initiale. Pe piata romaneasca, Sindan are pe langa partea de productie si o firma de distributie a medicamentelor. Potrivit lui Scheusan, veniturile de 85 de milioane de euro realizate anul trecut in Romania se impart egal intre cele doua activitati.

     

    Pariul lui Scheusan de a creste de peste cinci ori exporturile in doar trei ani are la baza intrarea pe piata americana care va deveni in scurt timp „cea mai mare piata de export“ a companiei. Recent, capacitatea de productie a Sindan a fost inspectata si autorizata de FDA (agentia de control si certificare a medicamentelor din SUA). In prezent, Sindan are patru produse in curs de inregistrare in Statele Unite si tot atatea si in Uniunea Europeana. De asemenea, Sindan Pharma (firma care se ocupa de productie) si-a propus sa intre in acest an si in Rusia, CSI (Comunitatea Statelor Independente) si sa-si creasca portofoliul din Japonia cu inca doua produse.

     

    „Anul acesta va fi anul inregistrarilor“, explica Scheusan de ce a bugetat pentru 2007 doar o crestere cu 30-40% a vanzarilor peste hotare. „Boom-ul exporturilor va incepe din 2008“, completeaza el planul care ar trebui sa duca la un volum al exporturilor de peste 50 de milioane de euro in 2009, astfel incat sa depaseasca vanzarile din Romania.

     

    SUA sunt de departe cea mai importanta piata farmaceutica, contribuind cu circa 45% la vanzarile mondiale de medicamente – evaluate la peste 600 de miliarde de dolari in 2005 de catre firma de cercetare IMS Health. In acelasi timp, in Statele Unite se inregistreaza cea mai mare rata de penetrare a genericelor (medicamente care utilizeaza substante active a caror perioada de protectie a expirat).

     

    In plus, Sindan – care este producator de generice – mizeaza pe faptul ca, la nivel international, se estimeaza ca va creste ponderea vanzarilor de medicamente generice, in defavoarea celor originale, protejate de patent. IMS Health apreciaza ca avansul vanzarilor de generice va fi in anii urmatori de doua cifre, in timp ce piata totala de medicamente va creste cu 5-8% anual pana in 2010. Si tot IMS a apreciat ca domeniul medicamentelor oncologice va inregistra cele mai mari rate de crestere.

     

    Acesta a fost, de altfel, si unul dintre motivele pentru care Actavis a cumparat in urma cu aproape un an Sindan pentru 147,5 milioane de euro. Grupul islandez a dorit sa intre pe o piata neexplorata pana atunci – cea a tratamentelor pentru cancer – dar cu un mare potential de dezvoltare. Iar unul dintre atuurile Sindan este ca, spune Scheusan, „concurenta nu este mare pe plan mondial in sectorul oncologicelor generice“.

     

    Sindan este singurul producator de oncologice din Romania si principalul distribuitor al acestui tip de produse pe piata autohtona. Distribuitorul Sindan are o cota de 6% din piata totala de medicamente, dar 22% din piata de distributie in spitale, in conditiile in care peste 90% din activitate se face in spitale. Dar daca activitatea de productie si exportul vor ramane in continuare pe nisa tratamentelor pentru cancer, in activitatea de distributie Sindan vrea sa se extinda pentru a nu mai depinde atat de mult de vanzarile realizate prin spitale. „Piata farmaceutica din Romania va creste cu 15%, dar piata de spitale va stagna“, estimeaza Laurentiu Scheusan.

     

    Astfel ca firma de distributie – care isi va schimba luna viitoare numele in Actavis – va aduce pe piata romaneasca 17 produse din portofoliul grupului islandez si este in curs de formare a unei echipe pentru divizia de retail (vanzari prin farmacii). In urma acestor schimbari, Scheusan preconizeaza o crestere cu 10% a vanzarilor in Romania.

     

    Tinta ramane insa piata externa, iar Actavis are mari asteptari de la oncologicele din Romania.

  • E cam devreme

    Analistii bancii austriece Raiffeisen considera prea optimiste planurile guvernului croat de a adera la Uniunea Europeana pana la sfarsitul acestui deceniu. Termenul cel mai des avansat este 2011, in cazul in care se continua actualul ritm de reforme si de introducere a standardelor UE.

     

    Anul trecut economia croata a crescut cu 4,6%, iar intre 2008 si 2012 se asteapta ca ritmul de crestere sa depaseasca 4,5%. Domeniile cu cele mai mari deficiente sunt sistemul judiciar si administratia publica, unde nivelul coruptiei este inca notabil. O incetinire a ritmului actualelor schimbari ar putea amana momentul aderarii pana in 2013 sau chiar 2014, iar rata anuala de crestere a PIB ar putea scadea sub 4,5%. In cazul in care reformele vor fi accelerate, economia croata, una din cele mai avansate din Europa de Sud-Est, dupa cum apreciaza analistii Raiffeisen, ar urma sa inregistreze o crestere de peste 5%.

  • E cam devreme

    Analistii bancii austriece Raiffeisen considera prea optimiste planurile guvernului croat de a adera la Uniunea Europeana pana la sfarsitul acestui deceniu. Termenul cel mai des avansat este 2011, in cazul in care se continua actualul ritm de reforme si de introducere a standardelor UE.

     

    Anul trecut economia croata a crescut cu 4,6%, iar intre 2008 si 2012 se asteapta ca ritmul de crestere sa depaseasca 4,5%. Domeniile cu cele mai mari deficiente sunt sistemul judiciar si administratia publica, unde nivelul coruptiei este inca notabil. O incetinire a ritmului actualelor schimbari ar putea amana momentul aderarii pana in 2013 sau chiar 2014, iar rata anuala de crestere a PIB ar putea scadea sub 4,5%. In cazul in care reformele vor fi accelerate, economia croata, una din cele mai avansate din Europa de Sud-Est, dupa cum apreciaza analistii Raiffeisen, ar urma sa inregistreze o crestere de peste 5%.

  • Mai bine fara bursa

    Linamar Corp., unul din cei mai mari producatori canadieni de piese auto, vrea sa rascumpere toate actiunile filialei sale din Ungaria aflate in proprietatea unor actionari minoritari, dupa care sa delisteze firma de la bursa din Budapesta.

     

    Pentru aceasta, canadienii au facut o oferta de preluare la 13,61 euro/actiune pentru cele 41,4% din actiunile pe care nu le detin la Linamar Ungaria. In total, costul intregii operatiuni este estimat la 48,4 milioane de euro. Linda Hasenfratz, CEO al companiei canadiene, a spus ca in cei zece ani de cand firma este listata, nu a reusit sa utilizeze piata de capital asa cum a sperat. Se asteapta ca decizia de delistare sa ofere firmei o mai mare flexibilitate in operare. La nivel mondial, numarul angajatilor Linamar este de aproximativ 11.000 de persoane. Cifra de afaceri pe 2005 a fost de 1,66 miliarde de euro. Linamar are 36 de fabrici si noua reprezentante de vanzari in Canada, SUA, China, Coreea, Japonia si Ungaria.

  • Mai bine fara bursa

    Linamar Corp., unul din cei mai mari producatori canadieni de piese auto, vrea sa rascumpere toate actiunile filialei sale din Ungaria aflate in proprietatea unor actionari minoritari, dupa care sa delisteze firma de la bursa din Budapesta.

     

    Pentru aceasta, canadienii au facut o oferta de preluare la 13,61 euro/actiune pentru cele 41,4% din actiunile pe care nu le detin la Linamar Ungaria. In total, costul intregii operatiuni este estimat la 48,4 milioane de euro. Linda Hasenfratz, CEO al companiei canadiene, a spus ca in cei zece ani de cand firma este listata, nu a reusit sa utilizeze piata de capital asa cum a sperat. Se asteapta ca decizia de delistare sa ofere firmei o mai mare flexibilitate in operare. La nivel mondial, numarul angajatilor Linamar este de aproximativ 11.000 de persoane. Cifra de afaceri pe 2005 a fost de 1,66 miliarde de euro. Linamar are 36 de fabrici si noua reprezentante de vanzari in Canada, SUA, China, Coreea, Japonia si Ungaria.

  • Despre imigranti, numai de bine

    Imigrantii din Marea Britanie au contribuit la cresterea economica, au temperat cresterea preturilor si nu au furat nici pe departe slujbele muncitorilor britanici. Concluziile apartin unui raport intocmit de firma de audit si consultanta PricewaterhouseCoopers (PwC), citat de cotidianul The Guardian.

     

    Dupa extinderea UE din 2004, in Marea Britanie au venit sa munceasca in jur de 500.000 de persoane, cele mai multe din Polonia, Ungaria, Slovacia si Estonia. Aproape jumatate se estimeaza ca s-au intors deja in tarile de origine. „Imigrantii mai curand au acoperit importante deficite de pe piata britanica a muncii decat sa-i fi inlocuit pe lucratorii autohtoni“, a spus John Hawksworth, economist-sef la PwC. Afluxul de lucratori straini a fost una din principalele ratiuni pentru care, in decembrie anul trecut, Ministerul Finantelor de la Londra a majorat previziunile de crestere economica pentru 2007, de la 2,5 la 2,75%. Nici finantele publice nu au avut de suferit de pe urma nou-sositilor din estul Europei. Majoritatea acestora sunt platiti sub nivelul calificarilor pe care le detin si au varste cuprinse intre 18 si 34 de ani, ceea ce inseamna ca presiunea exercitata asupra serviciilor publice este minima. Concluziile raportului intra in contradictie cu avertizarile lansate de sindicatele britanice si cu presiunea mediatica de la sfarsitul anului trecut, care au dus la impunerea de restrictii temporare privind dreptul romanilor si al bulgarilor de a lucra in Marea Britanie.