Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cosmote ataca cu armele japonezilor

    Un portal mobil e ceea ce le-a lipsit multa vreme celor de la Cosmote in concurenta cu Vodafone si Orange. Acum il au; e drept, la mijloc nu e o tehnologie greceasca, ci una japoneza.

     

    In ziua lansarii serviciului i-mode in Romania, Takeshi Natsuno, vicepresedinte NTT DoCoMo, si oficialii Cosmote au colorat unul din ochii unei papusi de lemn japoneze. Potrivit traditiilor nipone, „daruma“ are darul de a implini dorintele, iar cand dorinta se implineste, fericitii posesori ai papusii trebuie sa-i coloreze si al doilea ochi.

     

    In ceea ce-l priveste, Evangelos Martigopoulos, CEO al grupului Cosmote, si-a declarat limpede dorinta: ca noul serviciu sa conteze pentru imaginea firmei in ochii posibililor clienti. „Este o unealta de loializare; chiar daca nu vor folosi serviciul, e o valoare adaugata la imaginea noastra. Clientii vor sti ca sunt parte a unui succes japonez“, explica Martigopoulos pentru BUSINESS Magazin imediat dupa lansarea oficiala de saptamana trecuta. Managerul elen se referea la faptul ca tehnologia i-mode a fost inventata in Japonia, cea mai dezvoltata piata de telefonie mobila din punctul de vedere al apetitului clientilor pentru noi tehnologii. Acolo o folosesc aproape 50 de milioane de oameni. In schimb, in cele 16 tari europene unde este prezenta n-o folosesc nici 5 milioane.

     

    Cei mai multi operatori de telefonie mobila au preferat sa nu plateasca tariful de licentiere din partea NTT DoCoMo si au dezvoltat singuri tehnologii similare. In Romania, Vodafone are serviciul live!, iar Orange are portalul World. Ambele sunt lansate de cel putin un an si sunt componente importante ale politicii de comunicare pentru cele doua companii. Dar nici lansarea in Romania a i-mode nu a presupus costuri suplimentare de licentiere pentru actionarii greci. Conform intelegerii facute cu japonezii in 2004, OTE poate lansa serviciul in oricare din tarile din Balcani unde este prezenta.

     

    In versiunea Cosmote, i-mode inseamna ca mai multe site-uri, in loc sa fie accesate folosind browser-ul telefonului mobil si accesul prin reteaua de date, sunt copiate si actualizate permanent pe serverele Cosmote. Informatiile de pe cele 60 de site-uri cu care exista acum intelegeri (printre furnizorii de continut: Mediafax, Ziarul Financiar, Neogen, Vanguard, Bancpost, Alpha Bank) sunt accesibile dintr-un meniu intuitiv al telefonului, grupat pe 12 domenii. Spre deosebire de mult mai raspanditul standard WAP, folosit de Orange si Vodafone, i-mode are nevoie de telefoane mobile speciale, compatibile cu tehnologia i-mode. Cosmote a venit pentru inceput cu patru modele.

     

    A fost, cert, o lansare necesara. Sorin Stoica, fostul proprietar al lantului de magazine Dasimpex, remarca acum un an preferinta aparent inexplicabila a unui segment de clienti pentru produsele Vodafone, pentru ca la acea data Orange nu avea o retea 3G. Aceasta in conditiile in care produsele cumparate erau simple abonamente de cativa dolari, ce nu includeau si transfer de date pentru a folosi reteaua 3G. „Oamenii pur si simplu vor sa stie ca exista tehnologia, fara a se folosi de ea“, declara Stoica.

     

    Iar imaginea Cosmote avea nevoie de o tehnologie superioara, care s-o atenueze pe cea de operator low-cost lipsit de 3G. Si in continuare 3G va lipsi, pentru ca scenariul achizitiei unui competitor care a castigat licitatia pentru acordarea licentei de operare este inlaturat pentru moment de Martigopoulos. Daca licitatia ar fi fost castigata, i-mode ar fi fost acum lansat prin reteaua 3G, asa cum se intampla in Grecia, si nu prin GPRS, ca in Romania.

     

    La trei ani de la lansarea serviciului in Grecia si la cateva luni de cand a fost lansat in Bulgaria, cele doua tari aduna azi in jur de 500.000 de utilizatori i-mode. Iar veniturile generate se situeaza, conform oficialului Cosmote, la cateva milioane de euro anual. Fara a exista un procent universal fixat, la nivelul celor trei tari unde i-mode deja este disponibil, Grecia, Bulgaria si Romania, furnizorii de continut primesc in medie 80% din sumele incasate, iar 20% raman la Cosmote, sustine Martigopoulos.

     

    „Tehnologia este un mijloc, nu un scop, de aceea cred ca simplitatea serviciului va face i-mode accesibil pentru multa lume“, spune Nikolaos Tsolas, CEO al Cosmote Romania. Asteptarile legate de serviciu sunt intre 15.000 si 20.000 de utilizatori „in primele cateva luni“.

  • Locul pavat cu intentii bune

    A inceput cu exuberanta in 1997, cand Partidul Laburist a castigat puterea la limita dupa 18 ani de opozitie, sub conducerea unui tanar si stralucit politician pe nume Tony Blair. Nimic nu parea imposibil. Blair vorbea de zori noi. Cantecul de campanie al partidului anunta ca „lucrurile nu pot sa mearga decat spre mai bine“.

     

    Acum, la zece ani de atunci, in timp ce Blair se pregateste sa-si paraseasca postul luna viitoare, impovarat de un razboi nepopular si ajuns destul de jos in sondaje, cantecul pare fals. In ochii unora dintre criticii lui Blair, lucrurile nu au mers spre mai bine. Si s-ar putea tocmai sa mearga spre mai rau.

     

    Plecarea lui Blair a fost subminata de o schimbare seismica in politica britanica. Partidul National Scotian (separatist) i-a invins pe laburisti, remarcandu-se drept cel mai mare partid al Scotiei in alegerile regionale de pe 3 mai si punand capat unei dominatii de jumatate de secol a laburistilor in aceasta zona. In Tara Galilor, laburistii au scazut, de asemenea, in timp ce in Anglia, opozitia conservatoare a facut pasi seriosi spre conducerea consiliilor locale care furnizeaza infanteria in batalia pentru conducerea tarii.

     

    In SUA, Blair este amintit ca aliatul care a fost de partea Americii dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, sacrificandu-si popularitatea la el acasa in favoarea unui gen mesianic de convingere politica, in stransa legatura cu aceea a presedintelui Bush.

     

    „Caleidoscopul a fost zdruncinat“, spunea Blair la o conferinta de presa a partidului in octombrie 2001. „Piesele sunt inca in miscare. In curand se vor aseza la loc. Inainte sa se intample asta, haideti sa reordonam lumea.“ Rezultatul acelei pledoarii este vizibil in Irak si Afganistan, unde sunt deplasate trupele britanice, si in Marea Britanie. Razboiul din Irak este dat ca exemplu aproape peste tot de criticii lui Blair ca motivul pentru care nu-i fac urari de bine acum, la plecarea din functie – si pentru care i-au si sanctionat partidul in alegerile locale si regionale.

     

    Dar in ochii multor britanici, mostenirea lui Blair este cu mult mai nuantata: afectata in continuare de eforturile lui poticnite de a imbunatati educatia publica si sistemul sanitar, dar imbunatatita de succesul lui in redefinirea centrului de greutate al politicii britanice.

     

    Blair a facut cunoscut ca si-a fixat sfarsitul lui iunie drept termen al plecarii din functia de sef al Partidului Laburist si, prin urmare, si din cea de premier. Demisia lui va incheia o era in care Marea Britanie a luptat intr-o serie de razboaie, s-a bucurat de o relativa prosperitate, a ramas in relatii reci cu Europa si si-a aliniat destinul cu cel al Statelor Unite, mai mult decat oricand in perioada de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. 

     

    Este o epoca in care Blair poate pretinde ca a consolidat pacea din Irlanda de Nord si a mutat dezbaterea politica nationala de la individualismul puternic al thatcherismului spre o acceptare mai social-democrata a virtutilor implicate de acceptarea unor cheltuieli publice semnificative pentru scoli si spitale. (Criticii lui spun ca nu a mers totusi cat de departe s-ar fi putut, facand concesii catre religia pietei libere si prin aceasta cimentand mostenirea Thatcher, ca si cand si-ar fi asumat-o.)

     

    Blair, spun unii, a obtinut cea mai larga pretuire politica, convertindu-i nu doar pe adepti, ci si pe inamicii lui la notiunea unei societati preocupate de asistenta pentru cei defavorizati: pana si conservatorii din opozitie incearca acum sa se prezinte ca partid al compasiunii. Mai mult, Blair a depasit criticismul atavic si neincrederea de sine a Partidului Laburist ca ar fi in stare sa conduca un guvern sau o economie. „Pentru cea mai mare parte a unui deceniu, Blair a facut din Partidul Laburist partidul natural de guvernare“, spune Dean Godson, director la institutul de cercetare Policy Exchange.  

     

    Numai ca, dupa parerea multora, mostenirea lui Blair este puternic tarata. In vreme ce intr-o perioada parea destinat sa-si ocupe locul in galeria celor mai mari premieri ai Marii Britanii, acum e indeobste privit ca esuat pe un palier inferior, in urma figurilor unor Winston Churchill, Clement Attlee sau Margaret Thatcher. „Vazut in perspectiva, e de departe cel mai de succes lider din istoria Partidului Laburist, singurul lider laburist care a castigat trei scrutinuri consecutiv“, spune Sunder Katwala, secretar general al gruparii de stanga Societatea Fabienilor. „Intrebarea care se pune este ce-a facut el cu asta?“

     

    Pentru multi, un singur cuvant este de ajuns pentru a cuprinde toata mostenirea Blair: Irak. „Blair s-a convins ca puterea lui ar fi devenit mai mare daca ar fi devenit un jucator in dezbaterea americana“, spune Katwala. Chiar in vreme ce britanicii dezamagiti il numeau „pudelul Washingtonului“, el a devenit cel mai mare aliat al Americii in invazia din 2003. A facut asta „impotriva vointei manifeste a poporului britanic“, scria profesorul David Marquand in saptamanalul de stanga The New Statesman. Blair a ramas cu acuzatia de a fi dus Marea Britanie la razboi sub pretexte false, amplificand reputatia guvernului sau de constructor al unei imagini de sine artificiale si facand praf increderea multora dintre cei care l-au votat intr-un numar coplesitor in 1997.

     

    „Cred ca acum exista perceptia puternic inradacinata ca nu mai poti sa crezi niciun cuvant din cele ce ti se spun“, afirma Robert Harris, comentator politic si romancier, intr-un interviu telefonic. Razboiul din Irak este „acel ceva urias care umbreste perioada lui Blair ca premier. Irakul si increderea oarba pe care Blair i-a aratat-o lui George W. Bush i-au erodat complet pozitia politica“, sustine Harris.

     

    Intr-adevar, sunt unii care sustin ca plecarea lui Blair va aduce partidului in viitor tot atatea beneficii cate au adus in trecut victoriile lui electorale. „Cu siguranta ca i-a fost afectata serios increderea in sine si in partidul sau“, spune Glenda Jackson, parlamentar laburist si fosta actrita, care a criticat mereu politica lui Blair fata de Irak. „Odata ce el va fi plecat, partidul va deveni capabil sa se revigoreze. O imensa povara va disparea.“

     

    Cu toate acestea, epoca lui Blair s-a conturat intr-un context vast si dramatic. In mandatul lui, Marea Britanie a avut de-a face cu atacuri teroriste si posibile conspiratii. Amenintarea de odinioara din partea Armatei Republicane Irlandeze a fost inlocuita de una mai noua si mai periculoasa, din partea miscarii islamice care s-a dezvoltat in interiorul tarii si care a folosit drept argumente politica lui Blair in Irak si Afganistan.

     

    In replica, Blair si-a asumat o inasprire a legilor antiteroriste, intr-o maniera care a fost caracterizata ca draconica de grupurile pentru apararea drepturilor omului. Propria lui administratie, care a venit la putere promitand sa fie „mai pura decat puritatea“, ia sfarsit inconjurata de un nor negru de suspiciuni ca ar fi tranzactionat titluri nobiliare pentru imprumuturi cu care sa-si finanteze campania.

     

    „A inceput cu o explozie de succes“, spune Rohan Goonewardene, care a laudat schita propunerilor lui Blair pentru un serviciu public de sanatate mai eficient. „Politicile lui au fost corecte. Dar gestionarea si aplicarea lor sunt ineficiente.“

     

    Nu toata lumea e asa de critica. Alex Holden, un consultant de 28 de ani, considera ca falia dintre laburisti si conservatori s-a micsorat si ca Blair a creat chiar un nou consens. „Eu cred ca a fost un mare premier, dar nu un mare premier socialist“, spune ea. „In multe privinte, diferenta dintre laburisti si conservatori este de fapt destul de mica.“

     

    Traducere si adaptare: Mihai MitricA

  • Miliarde de euro pentru CO2

    Polonia si-ar putea diminua ritmul de crestere economica din urmatorii ani din cauza cheltuielilor pentru achizitionarea drepturilor de emisie de dioxid de carbon.

    Desi a solicitat de la Uniunea Europeana 284,6 milioane de tone pentru perioada 2008-2012, Poloniei i-au fost alocate drepturi doar pentru 208,5 milioane de tone de dioxid de carbon. Conform estimarilor FORUM CO2, o organizatie ce reprezinta interesele principalelor sectoare afectate de decizia de limitare a drepturilor de emisie, sumele pe care firmele poloneze va trebui sa le achite pentru achizitionarea unor astfel de drepturi se vor situa in perioada urmatoare intre 2 si 8 miliarde de euro. Acesti bani va trebui sa fie luati din sumele ce sunt alocate investitiilor si infiintarii de noi locuri de munca, spune Tomasz Chruszczow, vicepresedintele FORUM CO2. La stabilirea alocarilor, UE a luat in considerare o rata de crestere a PIB situata intre 4,7 si 5,2%. Estimarile guvernamentale indica insa o prognoza de crestere de 5,1% pentru anul urmator, respectiv de 5,6% in 2009. Conform ultimelor estimari ale bancii PKO PB, PIB s-ar putea majora cu 5,3% in 2008 si cu 5,9% sau chiar mai mult in 2009. FORUM CO2, care reuneste producatori de ciment, materiale de constructii, sticla, hartie, zahar, din industria chimica, din industria siderurgica si rafinarii, a solicitat guvernului polonez sa conteste decizia Comisiei Europene la Curtea Europeana de Justitie.

  • Tinta pe Balcani

    Compania de head-hunting Jordan Sheppard Eastern Europe, cu sediul central in Sofia, isi va concentra activitatile si isi va orienta resursele pe regiunea Balcanilor.

     

    Noua denumire va fi Jordan Sheppard Balkans, sub care si-a deschis deja primul birou la Bucuresti. Pana la jumatatea lui 2008 vor urma altele in Belgrad, Skopje, Atena si Istanbul. Compania se va extinde si prin brandul Horizons, prin care vor fi oferite servicii de recrutare pentru personal din middle management si pentru experti. Horizons a deschis deja trei birouri regionale in Bulgaria, la Plovdiv, Veliko Tarnovo si Burgas, urmand ca pana la sfarsitul verii sa mai fie deschise doua la Varna si Ruse.

  • TGV pentru fotbal

    Dupa ce Polonia a castigat dreptul de a organiza Euro 2012 impreuna cu Ucraina, autoritatile s-au decis sa cumpere trenuri de mare viteza (TGV), care sa ruleze cu peste 200 de kilometri/ora.

     

    Czeslaw Warsewicz, presedintele PKP Intercity, a spus ca in urmatorii doi-trei ani vor fi cumparate 20 de TGV, care vor costa in jur de 400 de milioane de euro. Jumatate din suma urmeaza sa fie achitata de companie, iar jumatate din fondurile UE. Primul tren ar urma sa fie dat in folosinta in perioada 2010-2011. 

  • Bancnote si firfirici

    O initiativa publica din Slovacia, semnata pana in prezent de 2.700 de persoane, urmareste ca Banca Centrala Europeana (BCE) sa lanseze procedura emiterii de bancnote de 1 si 2 euro.

     

    Guvernul slovac, care va adopta moneda europeana in 2009, nu a sprijinit initiativa. Cu toate acestea, premierul slovac Robert Fico (foto) i-a explicat presedintelui BCE, Jean-Claude Trichet, ca tara sa intentioneaza sa lanseze o dezbatere pe aceasta tema, relateaza publicatia EUObserver. „Bancnota, spre deosebire de moneda, este un simbol subiectiv al valorii“, a precizat Fico. El a argumentat cu faptul ca in tara sa moneda de un euro va inlocui doua bancnote de 20 de coroane sau una de 50, in prezent un euro fiind evaluat la 33,5 de coroane slovace. Astfel, slovacii ar putea avea sentimentul ca detin mai putini bani.

     

    Un purtator de cuvant al BCE a explicat ca o asemenea solicitare nu va fi acceptata, deoarece aspectele pozitive ar fi depasite cu mult de cele negative. Astfel, ar urma sa fie afectat sectorul de retail si cel al vanzarilor prin automate. De asemenea, costurile cu imprimarea si procesarea noilor bancnote ar fi prea impovaratoare. Purtatorul de cuvant a dat si exemplul Statelor Unite, care au stopat emiterea de noi bancnote de un dolar si le-au inlocuit cu monede. O solicitare similara a fost respinsa de BCE in noiembrie 2004, la solicitarea Atenei si a Romei. La adoptarea monedei europene in 2001, un euro a inlocuit aproximativ 340 de drahme grecesti.

  • Fond de investitii in metale

    Pe masura ce fondurile clasice de investitii sau cele in proprietati imobiliare isi diminueaza randamentele, investitorii cauta noi oportunitati de a-si mari profiturile.

     

    Budapest Fund Manager (BA), bratul de investitii al Budapest Bank, parte a grupului GE Money, a anuntat lansarea unui fond de investitii in metale. In ultimii ani, piata a inregistrat un boom spectaculos, fiind asteptata o crestere a preturilor si in anii urmatori. Aceasta deoarece furnizarea materiilor prime va tine tot mai greu pasul cu cresterea cererii, alimentata de investitiile in China si India, dar si de majorarea consumului intern in aceste tari. Sumele vor fi investite in parti egale in achizitia de zinc, aluminiu, nichel, cupru sau produse petroliere. BA are in portofoliu 25 de fonduri de investitii si patru fonduri de pensii. Profitul total obtinut anul trecut a fost de 6,7 milioane de euro. La sfarsitul lui 2006, valoarea activelor administrate era de 1,22 miliarde de euro. 

  • Inca trei ani fara straini

    Premierul ungar, Ferenc Gyurcsány, va incerca sa convinga Comisia Europeana ca interdictia privind achizitionarea terenurilor agricole de catre straini sa fie extinsa cu trei ani.

     

    Conform tratatului semnat de Ungaria cu Uniunea Europeana la aderarea din 2004, strainii nu au dreptul sa cumpere teren pana in 2011. In cazul in care diferenta dintre preturile practicate in tara si cele ale terenurilor similare din UE este prea mare, atunci interdictia poate fi extinsa cu trei ani. La o intalnire cu Camera Agricultorilor, premierul Gyurcsány a dat asigurari ca va cere la Bruxelles aplicarea acestei masuri, intrucat terenurile din Ungaria ar fi substantial mai ieftine decat cele din UE. Liderii Camerei au sustinut chiar modificarea actualei legislatii, care interzice achizitionarea terenurilor doar de catre strainii persoane fizice, nu si de companiile controlate de cetateni straini.

  • Aviva intra pe auto

    Aviva va incepe sa vanda in perioada urmatoare asigurari auto in Polonia. Compania britanica, specializata pe asigurari de viata si pensii private, nu putea ignora o piata poloneza a asigurarilor auto asteptata sa se dubleze in urmatorii zece ani, cu venituri din prime de aproape 6 miliarde de euro anual.

     

    Tidjane Thiam, directorul executiv al Aviva responsabil pentru afacerile din Europa, spune ca firma intentioneaza sa vanda asigurari prin Internet si telefon, desi majoritatea asigurarilor in Polonia se incheie acum prin intermediul brokerilor. Thiam s-a declarat convins de succesul vanzarilor directe in Polonia, desi va dura ceva timp pana va fi pus la punct sistemul de vanzare. In prezent, 43% din populatia poloneza detine o masina, comparativ cu 32% in Marea Britanie. Din totalul proprietarilor, 26% detin o asigurare auto completa, dar reprezentantii companiei sunt convinsi ca acest procent se va majora in perioada urmatoare, pe masura ce cresc vanzarile de masini noi. Numarul clientilor Aviva din Polonia este de 3,5 milioane. Compania ofera asigurari de viata si de locuinte, ocupand locul al doilea in tara pe piata pensiilor si a asigurarilor de viata.

  • Profituri la jumatate

    Profiturile firmelor din Ungaria din domeniul farmaceutic s-au redus drastic odata cu intarirea monedei nationale si aplicarea planului de austeritate impus de guvernul de la Budapesta.

     

    Gedeon Richter, cea mai mare companie ungara din domeniu, a raportat un profit net pe primul trimestru de 29,3 milioane de euro, in scadere cu 48,8% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Egis, al doilea producator de medicamente din tara, a avut un profit net pe primele sase luni ale anului financiar de 11,4 milioane de euro, in scadere cu 70% fata de perioada similara a anului trecut. Printre masurile luate pentru diminuarea deficitului de 9,2% din PIB pe 2006, cel mai mare din UE, a fost si obligarea companiilor farmaceutice sa verse 12% din subventiile oferite de la fondul de sanatate pentru medicamentele lor, sa plateasca sume semnificative pentru angajarea fiecarui reprezentant medical din forta de vanzari si sa contribuie in mod proportional la finantarea eventualului deficit la fondul de sanatate. Din cauza acestor masuri, si consumul de medicamente din Ungaria a inregistrat un regres.