BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • STUDIU DE CAZ: Pateuri mici, profituri mari pentu Fornetti

    Chiar daca ajunsese la finele anului trecut la aproape 520 de magazine deschise in franciza, Fornetti a ramas un lant de patiserii limitate la un singur gen de produse – pateurile mici, vandute la kilogram. Conducerea companiei a decis sa lanseze insa noi produse, mai mari, vandabile la bucata, spre a-si diversifica oferta. Aceste produse reprezinta acum un sfert din vanzarile companiei, care estimeaza pentru 2007 o cifra de afaceri de aproape 27 de milioane de euro.

     

    CONTEXTUL: Fornetti Romania SRL a incheiat calculele financiare pe 2006 cu o crestere de 24% a cifrei de afaceri si un profit brut mai mare cu peste 15%. Multumitor, dar nu si ca sa asigure perspectiva pe mai departe: piata cerea si altceva decat cateva sortimente de pateuri comercializate la suta de grame.

     

    DECIZIA: Compania a decis sa lanseze noi tipuri de produse, mai mari, care sa fie comercializate la bucata. A luat nastere astfel gama de produse Altro, care initial continea pateurile XXL Altro si din care ulterior au ajuns sa faca parte si produsele de tip Pontino.

     

    EFECTELE: Noile tipuri de produse detin dupa doar cateva luni de la lansare, o cota de 25% din vanzarile companiei, fiind unul din principalele motoare de crestere a afacerilor Fornetti, care tinteste in acest an o majorare a cifrei de afaceri cu aproape 15 procente.

     

    Cautam nevoie de hrana“, spune directorul de relatii publice al Fornetti Romania, Ioan Magheti. Nevoia respectiva a adus companiei anul trecut un profit brut de 4,1 milioane de euro, profitul net fiind estimat la 3,6 milioane. Ce se profileaza insa pentru 2007? „La inceputul acestui an am lansat un proiect in Timisoara, ca urmare a monitorizarii unicului magazin-pilot din cadrul companiei. Observasem in timp o cerere pentru o hrana consistenta, care sa fie servita intr-un interval de timp scurt, eventual si la pachet“, spune Ioan Magheti.

     

    Astfel, dupa ce Fornetti s-a limitat doar la lansari de noi sortimente de pateuri mici, a luat decizia inceperii unei perioade de testare pentru produse mai mari si mai consistente, care sa fie livrate la bucata, spre deosebire de pateurile clasice care se vindeau la gramaj. A fost creata gama de produse Altro, iar primele noutati au fost pateurile XXL, urmate apoi de Pontino.

     

    „Am vazut ca vanzarile merg bine si ca exista potential pentru aceste noi produse. Asa am decis sa le introducem in oferta noastra“, spune reprezentantul companiei. Trecerea de la etapa de test la productia de masa a durat cateva saptamani, fiind necesara achizitia de noi cuptoare de coacere, precum si instruirea personalului, atat cel al fabricii proprii de langa Timisoara, cat si al celui din magazinele deschise in regim de franciza.

     

    Noile produse XXL si Pontino detin acum cote de 8%, respectiv 17% din productia Fornetti. „Nu sunt singurul factor care ne fac sa estimam cresterea cifrei de afaceri la aproape 27 de milioane de euro in acest an, dar este clar ca au succes. Reprezinta un sfert din vanzari“, argumenteaza Ioan Magheti.

     

    Compania si-a bugetat pentru acest an investitii de doua milioane de euro, principalele directii fiind marirea capacitatii de productie cu 30% si construirea unui nou depozit langa Bucuresti. Noul depozit va deservi zona de sud-est a tarii, in timp ce depozitul de la Timisoara va aproviziona zona de vest, iar cel din Odorheiu Secuiesc (judetul Harghita) – Moldova si centrul tarii.

     

    Cresterea cifrei de afaceri si a profitului ar urma sa fie impulsionata si de marirea retelei de magazine Fornetti. La inceputul acestui an, compania avea deschise in regim de franciza aproximativ 520 de puncte de vanzare, numarul acestora ajungand in acest moment la 585.

     

    Desi oficialii companiei declarasera anterior ca reteaua ar putea sa se extinda in acest an cu 200 de unitati noi, Ioan Magheti spune ca la finalul acestui an vor exista cel mai probabil 650 de patiserii Fornetti. „Unele dintre acestea se inchid si astfel numarul ramane constant. In plus, pe litoral exista o tendinta de sezonalitate care face ca respectivele unitati sa functioneze pentru un numar limitat de luni.“

     

    Dupa conceperea gamei Altro, compania analizeaza posibilitatea introducerii altor produse noi si chiar a unui nou concept de servire. Astfel, nu mai sunt avute in vedere doar locurile intens circulate (bulevarde sau centre comerciale), care reprezinta una din cerintele de baza care trebuie indeplinite pentru a obtine franciza (doritorul trebuie sa dispuna de un spatiu aflat intr-un loc cu o circulatie intensa), ci sunt avute in vedere si alte zone, precum vecinatatea scolilor sau poate a fabricilor. Reprezentantul companiei spune ca s-ar putea dezvolta alte noi tipuri de produse, noile unitati urmand sa semene cu un mic fast-food unde clientii sa poata lua o gustare calda.

     

    „Exista inca discutii asupra acestui aspect, optiunea fiind in analiza“, spune Ioan Magheti despre noul proiect al companiei.

  • In control la Microsoft

    Consiliul Concurentei (GVH) din Ungaria a efectuat un control neanuntat la sediul reprezentantei locale a Microsoft. Actiunea este parte a unei investigatii care vizeaza relatiile companiei cu marii distribuitori de soft din tara.

     

    In prezent, Microsoft detine o cota de 90% din piata software din Ungaria, astfel incat autoritatile au suspectat compania ca se foloseste de pozitia dominanta pentru a limita vanzarile concurentei. Potrivit GVH, Microsoft foloseste conditii de vanzare si stimulente oferite distribuitorilor de soft, denumite si discounturi de loialitate, astfel incat acestia sa nu ofere clientilor alte produse decat cele ale Microsoft. Acest comportament ar putea duce la excluderea unor produse competitive de pe piata si ar incalca reglementarile Uniunii Europene. In timpul controlului au fost adunate probe in sprijinul acestor suspiciuni, dar aceasta nu inseamna ca Microsoft a incalcat legea, precizeaza GVH. Guy Esnouf, reprezentantul companiei americane, a declarat doar ca firma coopereaza cu autoritatile ungare. GVH are 180 de zile in care poate sa formuleze o opinie vizavi de suspiciunea de incalcare a legii, dar aceasta perioada poate fi extinsa cu inca 180 de zile.

  • Extindere cu bani de pe bursa

    Compania ceha AAA Auto, specializata in comercializarea masinilor second-hand, intentioneaza sa obtina 30-40 de milioane de euro prin listarea la bursele din Praga si Budapesta.

    Banii vor fi folositi pentru continuarea expansiunii in Europa Centrala si de Est, a anuntat directorul executiv al firmei, Anthony Denny, citat de publicatia Czech Business Weekly. AAA Auto doreste sa-si dubleze numarul punctelor de lucru deschise in regiune pana la sfarsitul lui 2009 si sa-si tripleze volumul actual al vanzarilor pana in 2012. Pietele vizate sunt Rusia, Ucraina, Slovenia si Serbia. In 2006, cifra de afaceri a companiei a fost de 353,5 milioane de euro. In prima jumatate a acestui an, firma a vandut 38.616 masini, cu o treime mai multe decat in 2006. Dupa publicitatea negativa suferita in 2002 in urma mai multor plangeri depuse de clienti, AAA Auto a investit peste 7 milioane de euro in dezvoltarea centrelor cu clientii si in schimbarea activitatii de PR. Strategia a presupus si orientarea spre masini mai scumpe, dar mai fiabile.

  • Lupta pentru locul trei

    Alfa Bank, una din cele mai mari banci din Rusia, este aproape de a cumpara banca letona Parex. Aceasta este a treia banca din tara in ceea ce priveste valoarea activelor, care ajung la 383 de milioane de euro, dupa subsidiarele bancilor suedeze SEB si Swedbank.

     

    Stirea a fost publicata in cotidianul de afaceri Dienas bizness, dar reprezentantii bancii nu au confirmat-o. Julia Kondratovich, purtatorul de cuvant al Parex, a spus ca „este adevarat ca suntem in cautarea unui investitor strategic si am angajat KPMG pentru acest scop“. Aceasta a precizat ca spera ca atragerea investitorului sa se concretizeze pana la sfarsitul anului. Cea mai mare parte a actiunilor Parex sunt detinute de presedintele bancii, Valerijs Kargins, si de Viktors Krasovickis, membru in board-ul acesteia, ambii cu cate 42,89%. Printre actionari mai sunt si fondurile Danske Capital Finland, Firebird si East Capital.    

  • Euro vine de mana cu inflatia

    Introducerea euro in 2009 in Slovacia va avea ca efect o majorare a inflatiei, se arata intr-o ancheta realizata de agentia de stiri TASR in randul mai multor economisti.

     

    In primul an de dupa aderarea la zona euro se estimeaza ca rata inflatiei va ajunge la trei pana la patru procente, in timp ce in 2008 ar trebui sa se reduca la doar doua procente. Una din cauze va fi lipsa posibilitatii de a mai folosi intarirea monedei nationale in lupta cu inflatia. Introducerea euro se asteapta sa atraga o majorare a preturilor din cauza conversiei. Conform estimarilor realizate de Banca Nationala a Slovaciei, preturile ar urma sa se majoreze din acest motiv cu 0,2 – 0,3%. Alte cauze care pot duce la o crestere a ratei inflatiei in primii ani dupa aderarea la zona euro sunt majorarea preturilor la petrol, rata de schimb euro/dolar, politica fiscala guvernamentala sau calitatea recoltei intr-un anumit an.

  • GE Money, din nou la negocieri

    GE Money s-a intors la masa negocierilor pentru achizitionarea unei parti din banca poloneza BPH. De data aceasta, sunt sanse destul de mari ca tranzactia sa fie finalizata, pretul estimat de analisti urmand sa se situeze intre 1 si 1,5 miliarde de euro.

     

    La inceputul anului, Unicredit a scos la licitatie o parte a BPH, printre care 200 de sucursale si alte active, ca parte a intelegerii cu guvernul polonez pentru a obtine permisiunea fuziunii dintre bancile Pekao si BPH. La primele negocieri, GE a pus niste conditii cu care Unicredit nu a fost de acord, astfel incat discutiile au fost sistate. „In mod surprinzator, GE Money s-a intors la negocieri“, a dezvaluit publicatiei Puls Biznesu o sursa apropiata negocierilor. Aceasta a precizat ca in urma propunerilor inaintate de reprezentantii GE Money sunt sanse mari ca tranzactia sa se finalizeze in perioada urmatoare.

  • De trei ori mai repede

    Peste doi ani si jumatate, calatoria cu trenul dintre Moscova si St. Petersburg va fi redusa de la opt ore la doua ore si jumatate.

     

    Vladimir Iakunin, presedintele Cailor Ferate din Rusia, a participat la ceremonia de la fabrica Siemens din orasul german Krefeld, organizata cu ocazia inceperii productiei a opt trenuri de mare viteza de tip Velaro. Acestea vor intra in functiune la sfarsitul anului 2009. Pana atunci, partea rusa va imbunatati sinele si sistemele de semnalizare, astfel incat trenurile sa poata circula cu pana la 250 de kilometri pe ora. Trenul comandat este considerat a fi cel mai rapid din lume. Este capabil sa desfasoare o viteza medie de 350 de km/h, viteza maxima fiind de 404 km/h. Suma de 606 milioane de euro ce va fi achitata catre Siemens reprezinta doar o mica parte din cele 292 de miliarde de euro pe care Caile Ferate din Rusia intentioneaza sa le investeasca pana in anul 2030 pentru modernizarea infrastructurii si in modernizarea trenurilor. Din cauza retelei de drumuri slab dezvoltate, 80% din nevoile de transport ale Rusiei sunt asigurate prin intermediul cailor ferate.

  • Loc de munca garantat zece ani

    Guvernul polonez intentioneaza sa fuzioneze cele peste zece companii energetice controlate de stat in patru grupuri uriase. Fiecare dintre acestea va fi responsabila de o anumita parte a tarii.

     

    Sindicatele se tem insa ca fuziunea va avea ca efect concedieri masive ca urmare a reorganizarii, astfel incat au solicitat sa li se garanteze locurile de munca pe o perioada de zece ani. In caz contrar, au amenintat cu declansarea grevei, scrie cotidianul polonez Gazeta Wyborcza. In urma negocierilor, guvernantii au acceptat ca in cazul in care se vor face disponibilizari angajatii sa primeasca compensatii in valoare egala cu salariul pe perioada in care le este garantat locul de munca. In prezent, salariul mediu in industria energetica din Polonia este de 1.320 de euro, astfel incat suma compensatorie medie pentru un angajat ar urma sa fie de 158.400 euro. O intelegere similara a fost semnata in 2005 si de guvernul condus de Alianta Democratica de Stanga (SLD). Actualul partid de guvernamant, partidul Legii si Dreptatii (PiS), aflat pe atunci in opozitie, a criticat decizia, pretinzand ca acordul a fost incheiat doar pentru ca SLD sa-si protejeze prietenii politici.   

  • Salarii mici, evaziune mare

    Economia subterana a ajuns in Ucraina la o cota de 40% din PIB, se arata intr-un studiu realizat de guvernul de la Kiev. Fata de estimarea de 26% pentru 2006, cresterea a fost dramatica, dar o parte din aceasta majorare se datoreaza schimbarii metodei statistice prin care este masurata economia subterana.

     

    Valoarea operatiunilor economice care nu au fost contabilizate si supuse taxarii in cursul anului trecut este estimata la peste 165 de miliarde de euro. Cea mai importanta componenta a evaziunii este plata salariilor in doua parti: o suma mica declarata oficial si cealalta, substantiala, oferita angajatilor fara a fi inregistrata. Acest mod de operare a devenit o rutina in aproape toate companiile, si mai ales in estul industrializat al Ucrainei. Aici se estimeaza ca in jur de 75% din activitatile economice se desfasoara la negru. Astfel, salariul mediu real achitat angajatilor este de 584 de euro, cu mult fata de nivelul oficial de 190 de euro, se arata in studiul realizat de guvern. Dintre industriile care achita cea mai mare parte a veniturilor la negru sunt agricultura (72%) si constructiile (71%). Astfel, salariile reale achitate in agricultura sunt de 4,4 ori mai mari decat cele declarate, in industria grea de 3,9 ori, iar in constructii de 2,5 ori. Unul dintre sectoarele cele mai disciplinate din tara au fost serviciile, unde doar 18% din tranzactii au fost la negru, iar salariile reale au fost cu doar 45% mai mari decat cele declarate. 

  • Un acord, doua companii

    Guvernul letonian va incasa aproximativ 600 de milioane de euro din vanzarea pachetelor majoritare de actiuni la doua firme de telecomunicatii. In ambele cazuri, cumparatorul va fi compania suedeza TeliaSonera AB.

     

    Aceasta detine deja 49% din Lattelecom si  LMT si a negociat cu guvernul letonian preluarea restului de 51%. Ainars Slesers, ministrul leton al transporturilor, a spus ca un grup de lucru format din mai multi membri ai guvernului s-au intalnit cu reprezentantii TeliaSonera si au stabilit detaliile vanzarii pachetelor majoritare de actiuni. Termenii acordului urmeaza sa fie aprobati de guvern pana in data de 12 septembrie. Lattelecom este cel mai mare operator de telefonie fixa din tara, iar LMT este cel mai vechi dintre cei trei operatori de telefonie mobila care opereaza in Letonia.