BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • GHID DE PENSII: Se poate pierde <br/>dintr-o pensie obligatorie?

    Suma totala pe care o primeste un contributor la sistemul privat de pensii nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor din care se scad comisioanele administratorilor, potrivit legislatiei actuale. Cat de mari sunt insa aceste comisioane ce diminueaza pensia? Se poate ajunge pe pierdere?

     

    Momentul de start al pensiilor private obligatorii, care va fi dat in mai putin de doua saptamani, se anunta extrem de unitar in privinta produselor care vor fi puse pe piata de catre administratorii autorizati. Cel putin din informatiile disponibile pana in acest moment, companiile de pensii au ales sa mearga pe o oferta de produse foarte putin diferentiata, in conditiile in care, cu exceptia Generali, toti au pregatit fonduri cu un grad mediu de risc. Potrivit legii, fiecare companie de administrare are voie sa gestioneze un singur fond de pensii obligatorii, iar fiecare participant are voie sa contribuie la un singur fond. Pana la inchiderea editiei, CSSPP a autorizat zece fonduri de pensii obligatorii (administrate de catre AIG, BRD, Interamerican, OTP, Prima Pensie, Allianz-Tiriac Pensii Private, ING, Aviva, BT Aegon si Generali). Alte doua prospecte au fost deja autorizate (pentru fondurile administrate de catre Omniasig si BCR), urmand sa parcurga ultima etapa pentru a putea fi vandute incepand cu 17 septembrie, respectiv autorizarea fondului. Pe lista de asteptare pentru a primi licenta de administratori, se mai afla acum sase compani (AG2R, Bancpost, KD Life, Marfin-Egnatia, Romexterra-Delta si Zepter).

     

    Ca principiu, castigul pe care il poate asigura un fond de pensii (principiu similar, de altfel, tuturor investitiilor de acest fel) se afla in stransa legatura cu modalitatea in care sunt investiti banii. Investitiile cu grad mai ridicat de risc aduc si cele mai mari castiguri – dar la fel de bine ele pot aduce si cele mai mari pierderi. Metodologia Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) imparte fondurile de pensii obligatorii in trei categorii: cu risc scazut, mediu si ridicat. Profilul de risc este dat de structura portofoliului de investitii – mai concret, de ponderea din active investita in actiuni (cu cat este mai mare, cu atat riscul este considerat mai ridicat).

     

    Pana una alta, majoritatea fondurilor autorizate au un risc mediu, investind aproximativ 20%-30% din active in actiuni listate si restul in instrumente mai sigure (titluri de stat, obligatiuni, instrumente de piata monetara). Explicatia acestei structuri foarte omogene tine (cel putin in parte) de cerintele de randament si ale comisioanelor, pentru care legea stabileste limite maxime – motive pentru care administratorii s-au indreptat spre strategii investitionale aproape identice.

     

    Potrivit legislatiei in vigoare, fondurile de pensii obligatorii vor avea garantat un randament minim, care va fi stabilit de catre CSSPP, potrivit declaratiilor facute de reprezentantii Comisiei, la maxim doi ani de la autorizarea primului fond. Ulterior, CSSPP va monitoriza trimestrial randamentul fondurilor, iar daca un fond se plaseaza sub pragul stabilit mai multe luni, administratorul intra sub supraveghere speciala.

     

    Si, daca acest randament minim se va cunoaste peste circa doi ani, legea stabileste totusi ca suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

     

    Omogenitatea ofertelor se regaseste si la nivel de comisioane, majoritatea administratorilor preluand in prospecte nivelul maxim permis de lege. In cazul pensiilor private obligatorii, comisioanele se impart in mai multe categorii: cheltuieli legate de administrare suportate din activul fondului si respectiv cheltuielile legate de administrare suportate din contributiile personale ale participantului. In prima categorie intra comisionul de administrare (0,05% pe luna sau 0,6% pe an, dedus din activul net total al fondului si transferat administratorului) si taxa de auditare (a carei valoare difera de la administrator la administrator, dar care se regaseste in prospectul fondului). Din activul personal al participantului se retin comisioane precum: comisionul de administrare (maxim 2,5% din contributiile platite, dedus inainte de convertirea contributiilor in unitati de fond), penalitatile de transfer (maxim 5% din activul personal al contributorului; se percepe daca transferul la un alt fond de pensii are loc in primii doi ani de contributii), dar si costuri pentru servicii de informare suplimentare, la cerere.

     

    In conditiile in care nivelul minim de randament pe care il va impune CSSPP administratorilor nu este cunoscut (si va mai dura ceva pana cand va fi stabilit) este aproape imposibil de spus cat ar putea fi pensia privata dupa zeci de ani de acumulare, chiar si orientativ. In regiune, randamentul obtinut de fondurile de pensii in ultimii ani variaza destul de amplu intre cateva procente si peste 10-12% pe an. Cat de bine vor performa ele in Romania si ce castiguri vor aduce ramane de vazut – mai ales in conditiile in care instrumentele de investitii folosite sunt moderate ca risc (si, pe cale de consecinta) si castigul adus e pe masura. Un randament de macar cateva procente ar fi necesar pentru a acoperi (macar) pierderile din inflatie si comisioanele percepute de catre administratori.

  • Puncte cheie

    START. In mai putin de doua saptamani (pe 17 septembrie) agentii de marketing ai companiilor de pensii vor putea incepe sa incheie contracte pentru fondurile de pensii obligatorii autorizate la data respectiva. La aceeasi data, administratorii au voie sa porneasca si campaniile proprii de informare si publicitate. In sistemul de pensii obligatorii administrate privat intra in mod obligatoriu toti salariatii cu varsta de maxim 35 de ani si optional cei cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani. Perioada de subscriere este de patru luni (pana pe 17 ianuarie 2008), iar dupa terminarea lor angajatii cu varsta de maxim 35 de ani care nu au ales un fond vor fi distribuiti prin asa-numita „loterie“, care ii va imparti intre fondurile de pensii private obligatorii existente pe piata, aleator si proportional cu cota de piata detinuta deja de fiecare fond. Angajatii cu varsta de pana la 45 de ani pot adera in orice moment in urmatorii ani, cu conditia sa nu depaseasca 45 de ani.

     

    OFERTA. Cinci fonduri noi de pensii obligatorii au fost autorizate de catre Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) saptamana trecuta. Astfel, fondurile administrate de AIG, BRD, Interamerican, OTP si Prima Pensie se alatura altor cinci autorizate in saptamanile trecute (Allianz-Tiriac Pensii Private, ING, Aviva, BT Aegon si Generali). In plus, alte doua prospecte (Omniasig si BCR) au fost autorizate anterior de catre CSSPP, fiind acum in faza de autorizare a fondului. Alte companii se afla inca in asteptare pentru licenta (AG2R, Bancpost, KD Life, Marfin-Egnatia, Romexterra-Delta si Zepter).

     

    MECANISMUL. Cotizarea la sistemul pensiilor administrate privat nu presupune pentru angajat niciun cost suplimentar, ci doar virarea unei parti a contributiilor de pensii (CAS) deja platite in sistemul public catre un fond de pensii administrat privat. In 2008, contributia care merge spre fondul de pensii privat va fi de 2% din salariul brut, procent ce va creste progresiv cu 0,5% in fiecare an si va ajunge in 2013 la 6%.

     

    PENSIE. Cuantumul pensiei obligatorii administrate privat se stabileste (la finele perioadei de contributii) pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul contributorului. Activul personal din cont nu poate fi folosit decat pentru stabilirea unei pensii si in niciun alt scop. Prin lege, suma totala cuvenita pentru pensia privata nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite in decursul anilor, din care se scad penalitatile de transfer si comisioanele legale.

  • STUDIU DE CAZ: Profituri mari de la companiile mici

    CONTEXTUL: Segmentul intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) a fost multa vreme ignorat de bancheri, retailul tinand ani buni capul de afis al businessului bancar. Piata companiilor era privita nediferentiat, folosind aceleasi principii si abordari pentru toate firmele, indiferent de marimea acestora.

    DECIZIA: Dupa ce a facut primii pasi pe „taramul” serviciilor pentru IMM la inceputul anului 2005, lansand „Creditul 1 Ora fara garantii“, de anul trecut Banca Transilvania si-a stabilit ca strategie sa devina un jucator specializat pe oferirea de servicii intreprinderilor mici si mijlocii, lansand in serie produse dedicate acestor companii.

    EFECTELE: In prezent Banca Transilvania pregateste al 11-lea produs dedicat exclusiv sectorului de IMM si are in sold credite pentru acest segment de circa 375 de milioane de euro.

    Daca intr-o piata cu cateva sute de mii de clienti potentiali nicio companie nu face vreo miscare pentru a-i atrage, explicatiile pot fi doua. Fie piata nu are un viitor, fie potentialul este imens, dar nimeni nu s-a gandit serios la asta. Cam acestea erau posibilitatile in urma cu doi ani, cand, intr-un business bancar pentru intreprinderile mici si mijlocii aproape virgin, Banca Transilvania a decis ca vrea sa devina „banca IMM“.

    In prezent, Banca Transilvania pregateste pentru intreprinderile mici si mijlocii al 11-lea produs. In ritmul pe care si l-au impus in ultimii doi ani, cate un produs nou la fiecare trei luni, decembrie il va aduce pe cel de-al doisprezecelea, „cel putin la fel de inovator ca si primul, Creditul 1 Ora Fara Garantii“, cu care clujenii au produs un adevarat cutremur pe piata finantarilor IMM in februarie 2005. Acela a fost, de fapt, primul moment in care, spune directorul general adjunct, Ionut Patrahau, s-a luat decizia „de a incerca sa sustinem spiritul antreprenorial romanesc, sub forma lansarii unei platforme de produse rapide, accesibile, simple si dedicate“. La momentul respectiv portofoliul de clienti IMM ai bancii era destul de sarac – companiile mici si mijlocii fiind aproape cu desavarsire ignorate de toti bancherii romani. Plasata la inceputul lui 2005 pe locul zece in functie de active, cu o cota de mai putin de 3% din piata, Banca Transilvania (BT) a decis in 2005 sa se concentreze asupra nisei de IMM, deschizand practic aceasta piata, pentru ca, spune acum Patrahau, toate bancile priveau piata companiilor nediferentiat, folosind aceleasi principii si abordari pentru toate firmele din Romania, indiferent de marimea acestora. „Ne-am folosit de oportunitatea gasirii unor cai de comunicare cu acesti clienti, reusind pe de o parte sa ii sprijinim proactiv pe o piata din ce in ce mai competitiva, iar pe de alta parte sa crestem si noi.“ Un an mai tarziu, in vara lui 2006, oficialii bancii anuntau public ca strategia BT este de a se pozitiona clar ca o banca dedicata micilor intreprinzatori, urmarind sa devina – intr-o piata care incepuse deja sa intre pe radarul bancherilor – alegerea numarul unu pentru IMM.  

    In prezent, „in anul in care am estimat ca vom deveni banca numarul 1 pentru IMM si chiar am reusit acest lucru“, dupa cum spune Patrahau, BT are in portofoliu aproximativ 90.000 de clienti activi din aceasta categorie, iar creditele acordate segmentului de IMM sunt in jur de 375 mil. euro. Clientii de tip IMM, in categoria carora intra, conform clasificarii BT, companiile cu o cifra de afaceri sub 500.000 de euro, gasesc in cele 400 de sucursale din reteaua bancii o echipa dedicata, formata din peste 400 de specialisti in toata tara. Portofoliul de produse pentru IMM include credite pentru proprietati imobiliare („Proprietati imobiliare pe firma, credit fara avans“, „Creditul de doua ori cat casa“), credite rapide (Pachetul 1 Ora, Creditul start-up, Creditul cu 0% dobanda, Scontare 100%) si asa-numitul abonament bancar, prin care companiile pot plati o suma fixa lunar in locul comisioanelor aferente tranzactiilor efectuate. Cel mai recent produs, lansat in iunie, este un credit cu trei ani perioada de gratie, care se acorda pentru nevoie nespecificate pe o perioada de pana la 15 ani. Dobanda practicata este de 12,5% pe an la creditele in lei, respectiv 11,5% pe an pentru cele in euro, si exista un comision de acordare de 2% din valoarea imprumutului. Pentru acest credit, spunea Patrahau la momentul lansarii, banca asteapta pana la finele anului in jur de 1.000 de clienti pentru imprumuturi mai mari de 100.000 de euro.

    Tot ca parte a strategiei de specializare, banca a lansat in septembrie 2006, la Cluj, Clubul intreprinzatorului roman, un proiect destinat oamenilor de afaceri, club in cadrul caruia clientii BT beneficiaza de conditii preferentiale la serviciile oferite. Prin intermediul acestui club BT organizeaza sesiuni de training, conferinte si evenimente in mai multe orase ale tarii, apropiindu-si astfel clientii actuali si intarindu-si imaginea in fata celor potentiali. O miscare necesara in conditiile in care, in ultimul an, nisa IMM a devenit tot mai atractiva pentru bancheri – mai ales in conditiile in care, odata cu aderarea Romaniei la UE, acestea incep sa aiba nevoie si de cofinantari pentru fondurile europene. Pe piata finantarilor pentru firmele de mici dimensiuni, a carei valoare bate spre un miliard de euro, BT nu se mai lupta doar cu unul-doi jucatori ca in urma cu doi ani (cand singura banca specializata pe microfinantari era ProCredit Bank, activa pe aceasta nisa din 2002). Banci precum BRD-Société Générale, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Raiffeisen Bank sau Volksbank au lansat in ultima vreme credite standardizate, cu acordare rapida, muscand si ele din piata serviciilor bancare pentru IMM.

    Pentru BT, strategia initiata in urma cu doi ani si accelerata pe parcursul lui 2006 pare a fi avut efectele scontate: de la inceputul anului in curs IMM-urile au fost cel mai dinamic sector de afaceri pentru banca, dupa cum spunea recent directorul general adjunct, Ionut Patrahau. De altfel, in primul semestru din 2007, Banca Transilvania a reusit sa-si majoreze activele cu 22%, ajungand la circa 3,2 miliarde de euro. Si profitul net a fost in crestere, cu 35% mai mare comparativ cu aceeasi perioada din 2006, ajungand la peste 24 de milioane de euro. Rezultate care, impreuna cu o strategie de dezvoltare consistenta si diferentiata clar de cea a multora dintre concurentii sai, fac din Banca Transilvania o „mireasa“ la care jinduiesc multi petitori dar care, pentru moment cel putin, nu accepta maritisul cu niciun chip.

  • Investitii in diplomatie

    Macedonia va investi pana la finalul anului viitor 40 mil. euro pentru achizitionarea unor cladiri pentru ambasade si birouri consulare in 15 capitale din Europa. In acest mod se vor economisi anual 600.000-700.000 de euro, reprezentand contravaloarea chiriilor achitate in prezent.

     

    Prim-ministrul macedonean Nikola Gruevski a anuntat ca fondurile vor fi luate din rezervele valutare, care au atins un nivel ridicat datorita evolutiei pozitive a economiei din ultimii ani. Gruevski a explicat ca rezervele valutare nu pot fi utilizate pentru scopuri interne, ci doar pentru plata datoriilor externe sau pentru achizitii in strainatate. Pe langa marile capitale, cum ar fi Londra, Moscova, Roma sau Madrid, va fi cumparata o cladire si in Bucuresti. O mica parte din edificii vor fi preluate pana la sfarsitul acestui an, iar restul in 2008.

  • Pariul cu Internetul

    Din 2010, comandarea unui pasaport, obtinerea unui permis auto sau inregistrarea unei proprietati imobiliare in Rusia se vor putea face online.

     

    Guvernul rus a aprobat un program de e-guvernare in valoare de 965 de milioane de euro, care va permite ca zece din serviciile guvernamentale cel mai frecvent utilizate de public sa poata fi realizate pe Internet. In cadrul programului, fiecare agentie federala si regionala va avea un centru de servicii telefonic, de unde se vor putea obtine informatiile necesare, precum si un site cu descrieri detaliate ale serviciilor disponibile. Pana in 2008 urmeaza sa fie infiintat si un portal federal. In 2009, in a doua parte a programului, cetatenii vor putea completa formularele pe Internet, folosind semnatura electronica. Leonid Reiman, ministrul rus pentru IT si comunicatii, spune ca programul va economisi anual, din momentul in care va deveni operational, fonduri guvernamentale in valoare de 282 de milioane de euro, iar in plus va fi redus si riscul de coruptie.

  • JP Morgan vireaza spre Polonia

    Grupul financiar JP Morgan vrea sa intre pe piata fondurilor de investitii din Europa Centrala si de Est, prima tara vizata fiind Polonia. JP Morgan poarta discutii cu viitorii distribuitori care vor vinde produsele sale in Polonia.

     

    Acestia urmeaza sa solicite un aviz pentru fondurile de investitii din partea Comisiei poloneze de Supraveghere Financiara (KNF). Joanna Stec-Gamracy, director de vanzari pentru Polonia a JP Morgan Asset Management din Viena, citata de Wall Street Journal Polska, spune ca extinderea in Polonia este unul din  obiectivele majore ale companiei. Compania americana va avea insa de infruntat concurenta puternica a fondurilor de investitii locale. Pana la sfarsitul lui 2006, acestea au atras 26 de miliarde de euro, fata de doar aproape 0,4 miliarde de euro cat au reusit sa stranga fondurile straine. La nivel mondial, JP Morgan administreaza active in valoare de aproape 750 de miliarde de euro.

  • Un Bechtel sarbesc

    Dupa cinci luni de dispute, ziaristii sarbi au putut vedea contractul semnat de guvernul sarb cu consortiul austriaco-spaniol FCC-Alpina pentru constructia unei autostrazi in valoare de 1,5 miliarde de euro.

    Atat politicienii, cat si jurnalistii si opinia publica au cerut guvernului publicarea prevederilor contractului. In cele din urma, Velimir Ilic, ministrul sarb al infrastructurii, a permis fiecarui jurnalist sa studieze contractul, cate o ora fiecare, dar fara sa faca poze. Reprezentantii postului de radio B92 au sustinut ca ziaristii au avut acces doar la contractul in sine, fara anexe. In ultimele cinci luni, ministrul Ilic a refuzat sa faca publice prevederile contractului, argumentand ca reprezentantii consortiului au cerut confidentialitate, solicitare cu care guvernul a fost de acord. Chiar si Verica Barac, seful corpului guvernamental anticoruptie, a cerut publicarea celor aproape 250 de pagini ale contractului, avertizand ca refuzul „ar putea fi fi un semn de coruptie sistematica”.

  • Extindere in fostul imperiu

    Mobile TeleSystems (MTS), cel mai mare operator de telefonie mobila din Rusia, negociaza preluarea K-Telecom, cea mai mare firma de profil din Armenia. Cotidianul rusesc de afaceri Vedomosti, citand analisti din sectorul telecom, estimeaza valoarea K-Telecom, care detine peste un milion de abonati, la aproape 445 mil. euro.

     

    Reprezentantii grupului rusesc Sistema, care detine un pachet de control in cadrul MTS, au recunoscut ca au loc discutii pentru preluarea operatorului armean, dar acestea nu au fost inca finalizate. Desi tranzactia nu este mare nici ca numar de abonati si nici ca valoare, ea este importanta din punct de vedere strategic, remarca analistii bancii de investitii Deutsche UFG, citati de agentia Reuters. Cei mai mari operatori de telefonie mobila din Rusia se afla in competitie stransa pentru extinderea in tarile din fosta Uniune Sovietica. In Armenia, o tara cu o populatie de 3,2 milioane de locuitori, rata de penetrare a telefoniei mobile este de 50%, in timp ce in Rusia a ajuns la 110%. Anul trecut, Vimpelcom, al doilea operator de telefonie mobila din Rusia, a achizitionat Armentel, al doilea jucator de telefonie mobila din Armenia. Pretul platit a fost de 362 mil. euro, firma avand 530.000 de clienti.

  • Lefuri mai bune pentru rusi

    Diferenta de castiguri dintre cel mai bine si cel mai slab platiti 10% dintre rusi a fost in aprilie de 22,1 ori. Cu un an in urma, rusii cu salariile cele mai mari primeau de 25,3 ori mai multi bani decat ultimii din ierarhia lefurilor.

     

    Conform datelor oferite de Rosstat, Comisia Nationala de Statistica din Rusia, reducerea diferentei de venit dintre primii 10% si ultimii 10% a fost determinata de majorarea salariilor primite de muncitorii cel mai slab platiti. Astfel, numarul persoanelor care primesc salarii lunare sub 75 de euro s-a redus de 1,8 ori; pe de alta parte, si numarul celor care incaseaza salarii de peste 2.150 de euro s-a majorat de 1,7 ori. In aprilie, salariul mediu lunar in Rusia era de 358 de euro, iar aproape 68% dintre angajati primesc mai putin decat aceasta suma. Chiar daca diferenta dintre venituri a scazut, ea ramane foarte mare in comparatie cu standardele europene: in Scandinavia este de 6 ori, in Statele Unite de 10 ori, iar in Japonia de 9 ori. In Moscova insa decalajul este si mai mare decat media pe tara – in 2006 de 41 de ori, scazand in primele sase luni din 2007 la 33,8.

  • Jumatate muncesc, jumatate consuma

    Mai bine de jumatate din populatia adulta din Polonia nu lucreaza. Pentru fiecare 1.000 de polonezi care au un serviciu sunt 1.120 de persoane care nu lucreaza nicaieri, potrivit datelor Biroului Central de Statistica din Polonia, citate de cotidianul polonez Rzeczpospolita.

     

    Fata de primul semestru al anului, cand cifra era de 1.125, s-a inregistrat o usoara imbunatatire, datorita cresterii numarului de posturi disponibile. In Polonia muncesc 14,8 milioane de persoane adulte, in timp ce 14,7 milioane nu. Din acestia din urma fac parte pensionari, persoane cu dizabilitati, femei casnice, oameni care nu isi cauta de lucru, precum si cei 1,9 milioane de someri inregistrati. Din totalul celor care nu lucreaza, mai bine de sase milioane au o varsta mai mica de 60 de ani.