Zvonurile, dar si declaratiile publice ale unor fruntasi din PNL privind nevoia unei remanieri (cel mai consistent zvon a privit intentia Noricai Nicolai de a ocupa functia lui Tudor Chiuariu la sefia Ministerului Justitiei) au tinut capul de afis saptamana trecuta pana la remanierea fortata a lui Decebal Traian Remes, inlocuit, n urma scandalului mitei, de Dacian Ciolos la conducerea Ministerului Agriculturii. Problema ar fi ramas una interna a PNL daca intre timp naar fi aparut avertismentul Comisiei Europene ca daca intr-o luna Romania nu-si rezolva deficientele in privinta sistemului de plati pentru agricultura, UE va activa clauza de salvgardare in domeniul agriculturii, ceea ce inseamna pierderea a 25% din subventiile europene pentru agricultura prevazute in acest an, adica 110 milioane de euro. Dupa ce Ciolos, fost subsecretar de stat la Agricultura, a amenintat ca daca se va activa clauza ii va demite pe toti secretarii de stat din minister, au aparut si criticile, de la cele ale fostului ministru social-democrat de resort, Ilie Sarbu, care l-a acuzat pe Ciolos ca poarta o parte din vina pentru blocajele de la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura si pana la unele venite chiar din PNL, conform carora nici n-ar fi trebuit schimbat ministrul tocmai acum, cand Romania e in criza de timp fata de termenul fixat de UE. Nici unul dintre titularii de la Agricultura de pana acum din cabinetul Tariceanu nu s-a remarcat insa prin eficienta, de la ex-liberalul Flutur pana la un om asa de strain de domeniu ca Dan Motreanu, iar probabil cel mai instructiv pentru prestatia lui Remes raman declaratiile lui Sorin Minea, presedintele patronatului Romalimenta, care chiar in ziua demisiei se plangea ca de sase luni a incercat sa-l convinga pe ministru sa faca o solicitare la UE ca sa poata cumpara carne de porc din tarile care n-au avut focare de pesta porcina, pentru ca astfel companiile romanesti sa poata exporta produse din carne pe piata UE.
Category: Actualitate
Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
-
Vreau sa vad carnatii
In septembrie 2006, 8.000 de oameni ieseau in strada la Budapesta sa protesteze, dupa ce postul national de radio difuzase inregistrarea audio a unor convorbiri intre fruntasii socialisti, unde premierul Ferenc Gyurcsany recunostea in termeni neacademici ca el si partidul lui au mintit poporul vreme de doi ani in privinta problemelor din economie, ca sa poata castiga alegerile. Gyurcsany a recunoscut autenticitatea inregistrarilor, soarta guvernului a fost decisa in parlament, care l-a reconfirmat in functie, dar partidul sau a fost infrant la alegerile municipale din octombrie. Amintirea crizei starnite anul trecut in tara vecina de respectivele inregistrari audio arunca o lumina mai cuprinzatoare asupra scandalului legat de difuzarea pe postul public de televiziune de la Bucuresti si apoi pe internet a faimoaselor inregistrari video cu Remes si Muresan. Aspectul juridic al chestiunii, adica oportunitatea difuzarii in mass-media a unei probe in plina ancheta si felul cum publicarea filmuletului va influenta concret ancheta in cazul ex-ministrului Remes, ca si chestiunile de deontologie jurnalistica, sunt suspendate brusc atunci cand masinaria opiniei publice e starnita cu toate motoarele impotriva unor politicieni – si cu atat mai mult cu cat, in cazul nostru, e vorba de niste gramezi de caltabosi si palinca intr-o tara unde banii de subzistenta si de mancare sunt o problema pentru multa lume. "Vreau sa vad carnatii", scria un forumist care acuza TVR de cenzura fiindca n-a difuzat imediat si partea cu caratul caltabosilor la casa lui Remes.
Ne putem imagina logic o urmare in care insusi presedintele Basescu (care la randul sau a formulat o solicitare cel putin ciudata atunci cand a cerut TVR sa spuna de unde a capatat "CD-ul sau caseta") sa fie acuzat de cenzura pentru faptul ca nu pune imediat la dispozitia poporului "aspectele si mai tentante din dosarul lui Remes", cele la care se referea saptamana trecuta. Din acest punct de vedere, asupra fiecarui ministru din cabinetul Tariceanu raman suspiciuni, chiar daca nu se va fi adeverit zvonul de la sfarsitul saptamanii trecute, ca urmatorii pe lista pentru DNA ar fi ministrul sanatatii, Eugen Nicolaescu, si Mihai Voicu, ministrul pentru relatia cu Parlamentul. Ceea ce n-au facut nici biletelele roz dezvaluite mai an de de Elena Udrea si nici motiunea de cenzura a PSD realizeaza acum peste noapte niste pachete cu caltabosi si cateva lazi cu palinca, intrezarite vag intr-o filmare alb-negru: compromiterea unui intreg guvern, fara ca macar o ancheta care il vizeaza pe unul dintre ministrii lui sa fi fost incheiata. -
Retragere via Kabul
Premierul britanic Gordon Brown a anuntat saptamana trecuta ca trupele din Irak se vor injumatati, intr-o prima faza urmand sa aiba loc "o retragere supravegheata", pana la 2.500 de militari britanici pana in primavara lui 2008, dupa care ar veni retragerea restului trupelor, spre 2009. Presa a comentat ca promisiunea lui Brown, atat de atractiva pentru cei ce au criticat implicarea tarii in razboiul din Irak, nu e decat un mod de a vinde opiniei publice mai usor ideea ca e nevoie mai mare de contributia Londrei la razboiul din Afganistan, unde campaniile impotriva unor talibani aflati in regrupare vor necesita in perioada urmatoare concentrari noi de trupe. Tot saptamana trecuta, surse militare de la Washington au declarat pentru CNN ca seful Corpului de Marina al Armatei SUA, James Conway, a propus ca militarii lui sa devina forta de lupta principala in Afganistan, in timp ce armata de uscat se va concentra in Irak. Ideea ar fi prima manifestare a planului SUA de a redesfasura fortele armate din teatrele externe, plan care s-a numit de retragere a trupelor din Irak, dar care, daca rocada preconizata de Conway s-ar confirma, ar insemna si ca militarii americani vor mai ramane inca multa vreme in Irak. La ora actuala, in Afganistan nu exista nici o unitate importanta a Corpului Marinei, dintr-un total de 26.000 de militari americani, in timp ce in Irak sunt 25.000 de oameni ai Marinei, dintr-un total de 160.000 de militari americani.
-
Criza turceasca
Decizia Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentantilor din Congresul SUA de a adopta un proiect de lege care califica drept genocid masacrul armenilor de catre turci in 1915 a iritat profund autoritatile de la Ankara, care si-au rechemat saptamana trecuta ambasadorul de la Washington si au amenintat cu repercusiuni serioase SUA. O prima reactie a fost recunoasterea publica de catre premierul Recep Tayyip Erdogan a faptului ca Ankara pregateste o incursiune militara in nordul Irakului, spre a lovi bazele rebelilor kurzi de acolo, pe motiv ca acestia submineaza eforturile Turciei de a-i combate pe rebelii din propriul ei teritoriu, organizati in Partidul Muncitorilor din Kurdistan. A doua, cu bataie mult mai lunga, este amenintarea ca Ankara ar putea inchide baza militara americana de la Incirlik, din sudul Turciei, un nod logistic major pentru fortele armate ale coalitiei angajate in Irak si Afganistan. Proiectul de lege aprobat in Camera, initiat de democrati in virtutea necesitatii de a "spori autoritatea morala a Americii in lume", a fost adoptat in pofida protestelor administratiei Bush, care se teme sa nu piarda astfel un aliat de importanta vitala in razboiul din Irak, ca si de o complicare nedorita a situatiei de acolo.
-
Draga Vladimir
Dosarul iranian s-a aflat saptamana trecuta in centrul discutiilor dintre marile puteri, atat cu ocazia intalnirii dintre presedintele francez Nicolas Sarkozy si cel rus Vladimir Putin, cat si la intalnirea dintre acesta din urma si secretarul de stat american Condoleezza Rice. S-ar zice, la prima vedere, ca Sarkozy a jucat rolul unui fel de emisar al SUA, cunoscuta fiind politica pro-americana a liderului francez, dar si dorinta acestuia de a avea relatii cat se poate de bune cu Rusia. Din acest punct de vedere, Sarkozy a facut la Moscova toate gesturile de amabilitate posibile, de la adresarea cu "draga Vladimir" (desi Putin a pastrat adresarea formala fata de el) pana la a declara ca nu vrea sa dea nimanui lectii atunci cand vine vorba de drepturile omului in Rusia (chestiune spinoasa pentru toti amicii occidentali ai lui Vladimir Putin). N-a obtinut insa nici un rezultat in privinta unei eventuale adeziuni a Moscovei fata de ideea impunerii unor sanctiuni internationale regimului de la Teheran. Mai mult, Putin a declarat ca nu exista nici un fel de dovezi ca Iranul ar vrea sa produca arme nucleare si ca face pasi importanti in negocierile cu marile puteri. Si mai putina intelegere a obtinut de la Kremlin Condoleezza Rice, fata de care ideea SUA de a amplasa elemente ale scutului antiracheta in Europa, pe motivul unor eventuale amenintari din partea vecinilor Rusiei (recte Iranul) a intampinat o opozitie dura din partea lui Putin. Oficialii de la Moscova au avertizat chiar ca Rusia va lua "masuri pentru neutralizarea amenintarii" pe care o percep prin instalarea sistemelor antiracheta, iar Putin a ironizat teoria SUA privind un eventual atac din partea Iranului, vorbind de posibilitatea instalarii unui scut antibalistic "undeva pe luna" daca apar temeri ca de-acolo ar veni cumva vreun pericol.
-
In cautare de bani
Motivatia oferita de minister a fost pregatirea pentru o eventuala lipsa de lichiditate spre sfarsitul anului, in conditiile in care pe pietele externe lichiditatea este problematica, insa analistii au acuzat faptul ca intentia Guvernului este de a-si crea o plasa de siguranta in perspectiva bugetului pe 2008, generos cu cheltuielile sociale si care va incepe in curand sa influenteze cheltuielile publice. Sugestia analistilor este ca deficitul fiscal pe 2008, preconizat – conform proiectului de buget aprobat saptamana trecuta de Guvern – la 2,7% din PIB (circa 3,7 miliarde de euro), va incepe de-acum sa fie finantat prin cresterea datoriei publice – probabil unicul indicator de risc macroeconomic care in Romania a avut in ultimii ani niveluri lejer sub cele cerute de UE. Saptamana trecuta, Guvernul a fost criticat de comisarul european pentru afaceri economice si financiare, Joaquin Almunia, pe motiv ca nu se foloseste de cresterea economica inalta pentru a reduce deficitul public (pentru UE, atat deficitul planificat pentru acest an, 2,5% din PIB, cat si cel de 2,7% din PIB prevazut pentru 2008 par prea generoase, ca si pentru FMI). Bugetul pe 2008 prevede o crestere a veniturilor cu 21%, in special de pe urma sporirii incasarilor din TVA si CAS, respectiv o crestere a cheltuielilor cu 20%, directionate in mare parte spre asistenta sociala (27% din total).
-
Nu facem linguri de lemn
Mai mult, prim-ministrul a acuzat ca "in UE, cand e vorba de 4.000 de locuri de munca sar toti ca arsi" – or, ceea ce a incercat Guvernul sa faca a fost sa asigure locuri de munca pentru romani la Craiova in cadrul Ford. Comisia Europeana vrea sa verifice daca Romania nu a incalcat reglementarile privind ajutoarele de stat, prin includerea in contractul de privatizare cu Ford a unor conditii care au facut ca pretul de vanzare sa fie mai mic (pastrarea obiectului de activitate a fabricii, a numarului de angajati si un nivel de productie minim de 300.000 de masini pe an dupa 2011.
-
GHOSN, pe sleau despre Dacia (AUDIO)
Pe de alta parte, Ghosn a afirmat ca "in termeni de productivitate sau calitate se pot face multe imbunatatiri la Dacia" si s-a declarat surprins de succesul programului Logan, respectiv faptul ca in 2006, Dacia a avut un profit de mai bine de 100 de milioane de euro si ca a ajuns sa nu mai faca fata cererilor de export ori sa amane lansarea unor modele. Ca atare, Ghosn a majorat obiectivul de productie de la 350.000 la 400.000 de masini in 2009, adica maximul pe care il poate obtine fabrica de la Pitesti. Cat priveste modelele amanate, analistii din industria auto considera ca poate fi vorba de Renault Sandero, bazat pe modelul Logan si care ar fi putut fi produs la Pitesti chiar din acest an.
ATASAT GASITI UN INTERVIU CU PRESEDINTELE RENAULT, CARLOS GHOSN
-
Lista de cumparaturi
Declansata cu mai putin de un an in urma, cursa vanzarilor de magazine pe piata romaneasca prinde o viteza tot mai mare. De pe lista celor preluate nu lipsesc nici retelele ce numara peste zece spatii de vanzare si nici micii comercianti independenti.
– 3 magazine Florelia (Oradea) si cele zece spatii ale lantului Discovery (Cluj) au fost preluate de Angst.
– 2 spatii Mara (Focsani) s-au alaturat retelelor G’Market si respectiv Penny.
– 14 spatii ale retelei Univers’all, controlata de omul de afaceri Razvan Petrovici, au fost vandute la bucata catre retaileri ca Interex, G’Market, Spar sau Carrefour. Univers’all a fost primul (si deocamdata unicul) faliment din comertul romanesc.
– 3 magazine din reteaua The Best (Bucuresti) au intrat in reteaua La Fourmi.
– 1 supermarket Avantaj (Ramnicu Valcea) a fost integrat in reteaua Artima.
– 3 magazine Diskont (Alba Iulia) au fost preluate de Spar.
– 2 magazine din reteaua Hoffer (Baia Mare) au fost cumparate de Billa.
– 9 spatii Albinuta, operate de lituanienii de la VP Market, au fost cedate retelei Profi. Exitul lituanienilor a fost prima miscare de acest fel de pe piata romaneasca.
-
Bursa de Valori Bucuresti vs. London Stock Exchange
Finantarea prin piata de capital, adica listarea la bursa, este considerata cea mai ieftina modalitate de obtinere a lichiditatilor. Pe langa atragerea unor fonduri importante, listarea inseamna pentru o companie si transparenta, stabilire a valorii de piata sau prestigiu. Iar fiecare dintre acesti factori conteaza in alegerea unei anumite burse de valori.
Bursa de Valori Bucuresti (BVB) a reusit in acest an performanta negativa de a nu avea niciun emitent nou. Mai mult, companiile care intentioneaza sa se listeze prefera burse internationale, cum este cea din Londra. Cat de profitabila este insa prezenta unei companii romanesti pe o piata internationala? O modalitate de afla este prin compararea evolutiilor pe care le-au avut doua societati listate la Londra si la Bucuresti, A&D Pharma si Transelectrica.
Alegerea celor doua companii poate parea nepotrivita. Un distribuitor privat de produse farmaceutice si un transportator de energie electrica, controlat de stat, nu au prea multe in comun. Insa singurele societati cu activitate in Romania listate la o bursa internationala (cu exceptia fondurilor de investitii imobiliare) sunt A&D Pharma si Vimetco BV (actionarul principal al Alro Slatina). Fondul de investitii inregistrat in Olanda, Vimetco, a fost inscris recent la LSE, deci nu putem vorbi de o evolutie a titlurilor pentru un timp mai indelungat. Iar Transelectrica este singura societate listata in aceeasi perioada, dar la Bucuresti, cu o capitalizare egala, de circa 400 mil. euro.DAVID SI GOLIAT. Cam asa s-ar putea compara micuta bursa autohtona cu gigantul londonez. Capitalizarea London Stock Exchange (LSE), adica valoarea de piata cumulata a tuturor emitentilor, se ridica la peste 3.000 mld. euro, in timp ce capitalizarea BVB abia a reusit sa atinga 40 mld. euro. Iar numarul societatilor listate este de circa 1.800 pentru Londra si de 59 pentru Bucuresti. La capitolul imagine, bursa londoneza se lauda cu 300 de companii internationale, pe cand bursa noastra nu are inca niciun emitent strain. Ce avantaje poate avea, totusi, BVB? Compania ar avea parte de publicitate gratuita exact in spatiul in care isi desfasoara activitatea, adica pe piata din Romania. Iar interesul investitorilor ar fi mult mai ridicat decat la Londra, unde ar concura cu societati de renume mondial, spune Sergiu Ovidiu Pop, director general al Intervam Investments si presedinte al Depozitarului Central. Un punct in plus pentru tranzactionarea pe malul Dambovitei pentru o companie mare, precum A&D Pharma, este intrarea pe piata principala, alaturi de principalele firme din tara noastra. La Londra, acest lucru nu este posibil, din cauza conditiilor impuse. Adica o capitalizare de cel putin un miliard de euro si minimum trei ani de activitate auditata conform normelor internationale. Din aceasta cauza, distribuitorul de farmaceutice din Romania s-a listat pe Alternative Investments Market (AIM – Piata Alternativa de Investitii), echivalentul pietei RASDAQ de la noi, spatiu destinat companiilor din economii emergente.
PUBLIC VS. PRIVAT. De ce s-au listat? Pentru atragerea de fonduri si stabilirea valorii de piata, in cazul companiei private. A&D Pharma este lider pe segmentul de distributie de farmaceutice, prin lantul de farmacii Sensiblu si distribuitorul Mediplus, cu o cota de 19% din piata, unde principalii competitori sunt Relad, Polisano si Farmexpert. Dupa contractarea unui imprumut sindicalizat in valoare de 100 de milioane de euro, principalul actionar, fondul de investitii Sograno BV, inregistrat in Olanda, a decis listarea la Londra printr-o emisiune de certificate globale de depozit. Aceste certificate (GDR – Global Depositary Receipts) reprezinta un instrument de tranzactionare prin care cumparatorul devine proprietarul actiunilor, aflate in custodia unei banci, dar fara a avea drept de vot in consiliul de administratie. BVB nu permite inca tranzactionarea acestor instrumente. Valoarea emisiunii, lansata in octombrie anul trecut, a fost de 120 de milioane de euro, fiecare certificat fiind purtatorul a 6 actiuni. Capitalizarea societatii, calculata la pretul de oferta, era de 400 de milioane de euro. Transelectrica, companie de stat cu monopol in transportul energiei electrice, a fost inclusa in programul guvernamental de sustinere a pietei de capital, alaturi de Transgaz, Romgaz, Hidroelectrica. Listarea a avut loc in urma unei oferte publice initiale (IPO – Initial Public Offer), in iunie anul trecut, iar valoarea totala a pachetului de 10% din actiuni scos pe bursa a fost de circa 34 de milioane de euro. Pretul de vanzare al unei actiuni a fost de 16,8 lei, ceea ce a dus capitalizarea societatii la aproape 400 de milioane de euro.
SUCCESUL OFERTEI. Desi valoarea de piata calculata de catre specialistii angajati in procesul de evaluare a fost egala, datele ofertei au fost diferite. In cazul A&D Pharma, pretul de oferta pe actiune a fost de 2 euro, in conditiile unei cifre de afaceri de 331 de milioane de euro in 2006, cu un profit net de 18 milioane de euro. Transelectrica si-a cotat titlul la 16,8 lei, cu circa 70% mai mult decat valoarea nominala, dar in conditiile unei cifre de afaceri duble, 700 de milioane de euro, si ale unui profit net triplu, 70 de milioane de euro. Emisiunea de certificate a A&D Pharma si-a gasit cumparatori, intermediarul ofertei, ING Bank Sucursala Londra, gasind oportun sa vanda chiar mai multe actiuni. Prin operatiunea de supraalocare, inca 1,35 milioane de certificate au fost achizitionate, iar procentul de actiuni libere pe piata a ajuns la 34%. Titlurile au fost achizitionate de investitori institutionali din Europa, in principal din Londra, Frankfurt, Paris, Scandinavia, a declarat Matthew Hooper, managing partner la Shared Value in Londra. Transelectrica, care a vandut doar un pachet de 10%, a inregistrat la randul sau o cerere de 6,5 ori mai mare, valoarea ordinelor de cumparare ajungand pana la 230 de milioane de euro. Cumparatorii au fost in proportie de 70-75% romani, iar persoanele juridice 80-85% din total. Majoritatea au privit actiunile noastre ca un fel de obligatiuni, de pastrat in portofoliu timp mai indelungat, spune Razvan Purdila, director al departamentului pentru piata de capital in cadrul Transelectrica.
COSTURILE OPERATIUNII. Conform datelor oferite de oficialii A&D Pharma, listarea la Londra a insemnat 8% din valoarea emisiunii. De cealalta parte, dupa cum spune Razvan Purdila, costurile totale ale ofertei publice initiale s-au ridicat la aproximativ 2,5 milioane de euro, adica un procent de 8%. Practic, companiile au cheltuit la fel de mult, lucru normal pentru o piata comuna cum este cea a Uniunii Europene. Dar castigurile, reprezentate de cresterea cotatiei pana in prezent, sunt diferite. Certificatele de la Londra se tranzactioneaza, in prezent, cu circa 16 euro, cu 30% mai mult fata de listare. Actiunea Transelectrica se vinde cu aproximativ 42 de lei, o majorare de 250%. De ce a crescut mai mult la Bucuresti? Cum profiturile realizate peste an au consemnat majorari la ambele societati, determinant a fost interesul investitorilor. Mai multi doritori inseamna pret mai scump.
LEGISLATIA. Atunci cand vorbim de investitori straini care vin pe piata noastra de capital, vorbim si despre riscul de tara. Romania nu este Marea Britanie in ceea ce priveste stabilitatea politica sau cea economica. De aceea, investitorii mari pot prefera achizitionarea unor titluri din piata londoneza, spune Daniel Badea, partener asociat in cadrul casei de avocatura Badea Clifford Chance. Ceea ce inseamna ca o companie care urmareste fondurile de investitii institutionale isi poate indeplini mai usor scopurile la Londra decat la Bucuresti. Printre avantajele gasite de avocati in cazul unei listari la LSE se numara emisiunea de GDR (din start mai avantajoasa, pentru ca noii actionari nu au drepturi de vot asociate cu actiunile) si lichiditatea mult mai mare. Narcisa Oprea, avocat asociat la Bostina si Asociatii, vorbeste si despre intarzierea operatiunilor bursiere cauzate de anumite reglementari legale: Conform regulamentului CNVM, dupa inchiderea unei oferte publice si publicarea acesteia in Monitorul Oficial se mai asteapta 30 de zile inainte de intrarea la tranzactionare. Motivul, cu titlu general, este o eventuala atacare a deciziei de listare in instanta.
CONCLUZII? Evident, nu se pot trage concluzii urmarind doar aceste doua exemple. Insa este foarte probabil ca, daca nu e la mijloc doar nevoia urgenta de a obtine finantare, avantajele de imagine oferite de o bursa straina sa conteze mai mult pentru o serie de mari companii private de la noi, ceea ce ar explica de ce la BVB sunt asa de putine intrari de noi emitenti (daca exceptam listarile cu program ale societatilor controlate de stat, de talia Transgaz, urmatoarea pe lista celor care vor fi aduse la cota Bursei din Bucuresti). Am ales Londra deoarece este centrul pietelor de capital din Europa. Majoritatea analistilor care acopera la nivel international industria din care facem parte sunt localizati la Londra, spune Dragos Dinu, director general al A&D Pharma. Printre ultimele companii importante care au anuntat ca doresc o listare la Londra este RCS&RDS. Confirmam intentia de a ne lista la LSE. Ne aflam in plin proces de evaluare si de stabilire a strategiei de listare, iar pana la finalizarea acesteia nu dorim sa dam detalii, a declarat Diana Modval, director de relatii publice al RCS&RDS. De asemenea, Radu Georgescu a afirmat ca bursa cea mai potrivita pentru Gecad Group, al carei presedinte este, ar fi una in care sectorul IT este foarte bine reprezentat, dand de inteles ca bursa din New York ar putea fi cea potrivita.
IPO LA BVB. Sperante pentru oferte publice noi raman pentru anul viitor. Desi pastreaza tacerea conform clauzelor contractuale asupra posibililor candidati la listare, avocatii sunt de parere ca vor fi mai multe oferte publice initiale in 2008. Cel mai probabil vom avea cateva IPO-uri mari anul viitor si in anii care vor urma. Nu inseamna foarte mult, dar vor fi importante pentru piata de capital, spune Daniel Badea. Avocatul mai pune absenta listarilor si pe seama restructurarilor necesare din cadrul unei firme mari. Sunt cazuri in care, dupa incheierea restructurarilor necesare listarii, clientii descopera ca nu mai au un istoric financiar atat de pozitiv pe cat sperau sa aiba. Atunci pot alege sa amane listarea pentru a avea succesul scontat, declara David Eatough, partener asociat la Badea Clifford Chance.
DUBLA LISTARE. RCS&RDS, Gecad, Altex, RTC, Blue Air sunt companii care ar dori sa-si vada actiunile la o bursa internationala. Toate sunt nume cunoscute in piata romaneasca, deci imaginea pe plan european ar putea fi mai importanta pentru ele. Numai ca pentru a avea parte de randamentele mari de la Bucuresti, ar putea recurge la o dubla listare. Dragos Dinu a declarat inca de la lansarea emisiunii din Londra ca este luata in calcul listarea la BVB. De asemenea, Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, este asteptata in perioada imediat urmatoare pe piata romaneasca. Pentru o dubla listare insa e nevoie de rabdare, pentru ca pregatirea admiterii la bursa dureaza intre 6 si 8 luni, iar durata si eforturile presupuse de o dubla listare pot fi dificultati pe care nu orice companie e dispusa sa si le asume.