BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Cum si de ce cumparam

    Factorii luati in considerare de clienti la achizitia unui autoturism de import arata ca suntem interesati mai mult de ce masina conducem si mai putin de cati bani vom da pe service. 

    IMAGINE: Cei mai multi dintre clienti considera ca numele unui autoturism e uneori mai important decat pretul de vanzare. 

    PRET: Fara a fi criteriul de baza, pretul unui automobil de import ocupa locul al doilea in topul criteriilor dupa care este ales un autoturism.

    FIABILITATE: Romanii par mai putin interesati de cate ori va trebui sa mearga cu masina la service atunci cand isi achizitioneaza un autoturism.

    SERVICII: Ca urmare a criteriilor enumerate mai sus, cel al serviciilor oferite de dealer este „impins“ pe un loc codas. Este insa de asteptat ca acest lucru sa se schimbe in 2-3 ani.

  • Perla coroanei

    Gerovital este una dintre cele mai cunoscute marci romanesti in strainatate. Descoperit de Ana Aslan, medicamentul Gerovital H3 – care are la baza substanta activa procaina clorhidrat – este utilizat in prevenirea si tratamentul unor probleme de sanatate cauzate de inaintarea in varsta.

    DIVIZIUNE: Marca Gerovital este impartita in prezent de mai multe companii. Sicomed detine drepturile asupra acesteia pentru produse farmaceutice, Farmec Cluj si Gerovital Cosmetics Bucuresti au dreptul de a fabrica produse cosmetice sub acest nume, in timp ce serviciile Gerovital sunt oferite de Institutul Ana Aslan.

    MEDICAMENTE: Sicomed produce Gerovital H3 si Aslavital (un alt medicament geriatric), medicamente care necesita prescriptie medicala.

    VANZARI: Vanzarile anuale de Gerovital H3 se ridica la 500.000 de dolari (peste 400.000 de euro) pe piata interna si 750.000 de dolari (615.000 de euro) la export.

    PERSONALITATI: Peste 50 de milioane de persoane din intreaga lume au apelat la tratamentele dezvoltate de Ana Aslan. Printre acestia se numara si celebritati ca Ronald Reagan, Marlene Dietrich, Kirk Douglas, Greta Garbo, Aristotelis Onassis sau Charlie Chaplin.

    EXTINDERE: In aceasta vara, compania bucuresteana a lansat gama Gerovital Line – suplimente minerale (care nu necesita prescriptie medicala) – medicamente destinate tot problemelor cauzate de imbatranire, dar care nu au la baza procaina.

  • Actorii tranzactiei

    Zentiva, noul proprietar al Sicomed, isi propune sa devina producatorul nr. 1 de medicamente din Europa Centrala si de Est. Nu este exclus ca Zentiva sa aiba in plan si alte achizitii.

    • ZENTIVA

    Zentiva este cel mai important producator de medicamente din Cehia si Slovacia si unul dintre cei mai importanti din Europa Centrala si de Est. Compania este controlata de una dintre cele mai mari firme de investitii din lume – Warburg Pincus.

    ISTORIC: Potrivit informatiilor disponibile, Zentiva isi are originile intr-o veche farmacie pragheza din secolul al XV-lea. Productia de masa a inceput totusi in 1930. Fabrica a fost nationalizata dupa razboi si a trecut prin diferite procese de restructurare dupa 1989. In 1998, a fost privatizata si tot in acelasi an Warburg Pincus a devenit actionar majoritar.

    PRIMA PRELUARE: In 2003, firma americana cumpara si fabrica slovaca de medicamente Slovakofarma, care va fuziona in acelasi an cu Zentiva. In iunie 2004, compania rezultata va fi listata la bursa din Praga in urma unei oferte publice initiale.

    ACTIONARI: Principalul actionar este firma americana de investitii Warburg Pincus (47,7%). Conducerea si angajatii detin 12,1%, iar procentul actiunilor liber-tranzactionabile (free-float) este de 40,2%.

    REZULTATE FINANCIARE: Zentiva a avut anul trecut vanzari de 10,7 miliarde de coroane (circa 370 mil. euro). In prima jumatate a acestui an, vanzarile s-au ridicat la 5,5 mld. coroane (188,5 mil. euro), in crestere cu 5,6% fata de primul semestru din 2004.

    • SICOMED

    Sicomed este cel mai mare producator roman de medicamente, cu o cota de piata – din punct de vedere valoric – de 4,6% la sfarsitul primului semestru, conform datelor firmei de cercetare Cegedim. Ca numar de unitati vandute, Sicomed domina insa vanzarile din Romania, practic o pastila din patru vandute iesind din fabrica bucuresteana.

    ISTORIC: In 1962 a fost infiintata Uzina de Medicamente Bucuresti, numita ulterior Intreprinderea de Medicamente Bucuresti si, din 1990, Sicomed. In 1998, compania este listata la Bursa de Valori Bucuresti. Un an mai tarziu, se finalizeaza privatizarea companiei, pachetul majoritar fiind cumparat de vehiculul de investitii Venoma Holdings, controlat de mai multe fonduri de investitii.

    ACTIONARI: In prezent, Venoma Holdings (detinut in proportii egale de GED Capital si Global Finance) are 50,98% din actiunile Sicomed. SIF Muntenia (11,99%) si SIF Oltenia (10,11%) sunt alti actionari semnificativi, in timp ce restul titlurilor sunt controlate de alti investitori minoritari (26,85%).

    REZULTATE FINANCIARE: Compania a inregistrat in primul semestru al acestui an un profit net de 16,7 milioane de lei (4,6 milioane de euro), in crestere cu 66% fata de perioada similara a anului trecut. Cifra de afaceri a fost de 99,5 milioane de lei (27,6 mil. euro), in crestere cu 15%.

  • Mai bine ca in China

    Slovacia a devenit una din atractiile preferate ale investitorilor nemti. Dintre tarile grupului de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia), aceasta din urma este cea mai atractiva pentru investitorii germani, potrivit lui Michael Kern, membru in conducerea Camerei Slovaco-Germane de Comert si Industrie, scrie The Slovak Spectator. 

     

    Bazata pe rezultatele unei anchete la care au raspuns 83 de investitori germani care opereaza in Slovacia, Kern a adaugat ca Slovacia este mai populara chiar si decat China. Aproape 90% dintre cei chestionati au declarat ca ar alege din nou Slovacia ca destinatie pentru investitii. Mai mult de jumatate din ei considera ca situatia economica prezenta si viitoare este in mare masura pozitiva. Printre cei mai mari investitori germani din Slovacia sunt Volkswagen, Ruhrgas si E.ON.

     

    „Putine tari au atins rezultate asa de bune precum Slovacia. Avantul luat de tara este simtit in cresterea cifrei de afaceri si a profiturilor companiilor care opereaza aici“, a spus Kern. In jur de 75% din cei chestionati au declarat ca cifra de afaceri inregistrata in 2005 a fost mai mare decat cea din 2004, in timp ce doua treimi se asteapta la vanzari mai mari in 2006. Doua treimi cred ca si costurile lor vor creste, in timp ce 28% prognozeaza o sporire a cheltuielilor cu salariile.

  • Raiffeisen, cu un picior in Rusia

    Raiffeisen International spera sa finalizeze pana luna viitoare preluarea, in proportie de 100%, a bancii rusesti Impexbank intr-o tranzactie de 550 mil. dolari. Fondata in 1993, Impexbank este detinuta de sapte companii rusesti.

     

    Afacerile sale sunt orientate mai mult catre persoane fizice, si mai putin catre clientii corporate. La 30 iunie 2005, activele bancii erau de 1,2 mld. euro, iar profitul net, de 9 mil. euro. Jeffrey Millikan, director regional pentru Rusia, Ucraina si Belarus, a spus pentru Ria Novosti ca incearca sa finalizeze afacerea pana la inceputul lunii mai, cel mai tarziu pana pe 15 mai.

     

    Tranzactia trebuie mai intai aprobata de banca centrala, precum si de autoritatile de reglementare din Rusia si Austria. Raiffeisen si-a anuntat si planurile de a prelua una din primele cinci banci din Kazahstan, discutiile fiind in derulare.

  • Pe ce se duc banii UE?

    Saga fondurilor alocate Lituaniei de UE a luat o cotitura neasteptata saptamana trecuta, cand un ONG a demarat o campanie publicitara intitulata „Ei nu vor sa stii“, scrie The Baltic Times. Campania urmareste, pe langa o mai buna informare a lituanienilor, si sa angajeze institutiile guvernamentale intr-un dialog deschis despre folosirea miliardelor de euro de la UE pe care Lituania va trebui sa le cheltuiasca in urmatorii sapte ani.

     

    Biroul local al Transparency International, unul dintre organizatorii campaniei, a acoperit statiile mijloacelor de transport in comun din orase ca Vilnius, Kaunas si Klaipeda cu afise scrise cu cuvinte colorate, stralucitoare, care fac referire la secretomania si la lipsa de transparenta in administrarea fondurilor europene in Lituania.

     

    „Campania are doua scopuri: sa invite administratia la un dialog deschis despre transparenta in privinta fondurilor UE si sa incurajeze societatea sa inregistreze un interes activ in utilizarea banilor UE“, spune Rytis Juozapavicius, directorul biroului Transparency International in Lituania.

     

    Tema fondurilor UE s-a aflat in ultimele saptamani in centrul discursului politic, partidele din coalitie contrandu-se in stabilirea ministerelor care au dreptul de a controla si de a aloca banii. In noiembrie anul trecut, un numar de 70 de organizatii publice au depus o petitie la guvern, cerand mai multa transparenta in utilizarea fondurilor UE – dar petitia nu a fost luata inca in discutie, potrivit Transparency International, de guvernul lituanian. „Guvernul nu acorda suficienta atentie in oferirea de informatii societatii despre scopurile strategice.

     

    In schimb, oficialii se cearta pe cine va distribui fondurile UE“, explica Darius Kuolys, directorul Institutului Societatii Civile, care propune mutarea discutiei in Seimas – parlamentul lituanian – si aprobarea unei strategii nationale in urma unor dezbateri cuprinzatoare.

     

    In perioada 2007-2013, Lituania ar urma sa primeasca de la UE fonduri structurale si de asistenta in valoare de 20 de miliarde de litas (5,8 miliarde de euro). Impreuna cu programele de sprijinire a agriculturii si cu subventiile, suma totala ar urma sa ajunga la 36 de miliarde de litas (10,5 miliarde de euro), alocatiile anuale fiind cu 56% mai mari decat cele din anii precedenti.

  • Made in Polonia

    Sharp, impreuna cu japonezii de la Orion Electric, vor demara un proiect masiv de investitii in Polonia. Daca Sharp va produce monitoare LCD, Orion va asambla televizoare.

     

    „Companiile doresc sa inceapa constructiile in vara si sa lanseze productia in luna decembrie a acestui an. Inca nu s-au decis daca vor invita si alte companii la acest proiect. Pentru inceput, s-ar putea sa apeleze la importul de componente“, a precizat o sursa apropiata proiectului pentru publicatia poloneza Plus Biznesu.

     

    Andrzej Kaczmarek, ministrul adjunct al economiei, a spus ca Sharp va investi 146 de milioane de euro si va angaja 3.700 de persoane. Inainte de aceasta, zvonurile acreditau ideea ca suma investita va ajunge la 500 de milioane de dolari, iar numarul joburilor nou create la 10.000. Jaroslaw Bukowski, primarul orasului Lysomice, unde proiectul va fi amplasat, confirma investitia Sharp.

     

    „Anul acesta vor fi create 500 de joburi, si alte cateva mii in viitor. Sunt doua zone luate in considerare drept posibile locatii ale investitiei, amandoua intinzandu-se pe o suprafata de 170 de hectare“, a precizat Bukowski. Locatia va deveni parte a Zonei Economice Speciale Pomorska. 

  • Investitia cu rentabilitate >150%

    Logica pietei spune ca pionierii unui domeniu de business au marele avantaj de a nu avea concurenta. Dupa cum au si un dezavantaj pe masura – trebuie sa educe piata. Cu propriul pionierat se confrunta acum coach-ii romani.

     

    Daca in Romania companiile inca se mai intreaba „ce inseamna coaching-ul“, in tarile dezvoltate a apela la un coach a devenit, in ultimii ani, o rutina; atat a companiilor din topurile For-tune, cat si a celor mici, antreprenoriale. Intre 25% si 40% dintre companiile din top 500 Fortune apeleaza la coach, conform unei statistici a companiei de consultanta in resurse umane Hay Group. Boeing International are chiar un departament de coaching, iar IBM ofera tuturor celor cateva mii de angajati posibilitatea de a apela la serviciile unor coach-i certificati de International Coach Federation (ICF – principalul organism care reprezinta profesia de coach).

     

    Viteza cu care coaching-ul a castigat teren are o explicatie simpla: eficienta sa. „In timp ce consultanta aduce companiei-client un randament al investitiei de pana la 75-80%, coaching-ul incepe de la 150%“, explica Mihai Stanescu, life & business coach si singurul membru roman al ICF alaturi de partenerul sau Raul Rosu cu care a cofondat in 2003 prima companie de coaching din Romania – RoCoach. De atunci, cei doi au lucrat cu Presedintia Romaniei si cu companii precum Holcim, SABMiller, Codecs sau British Council.

     

    Un program de coaching organizational de un an poate intoarce investitia chiar in procent de peste 300%, adauga Stanescu, potrivit caruia aceasta diferenta este data de impactul profund pe care il aduce coaching-ul la nivel individual si de echipa in fiecare sedinta. Conform unui articol publicat de Harvard Business Review in ianuarie 1998, intitulat „The Employee-Customer-Profit Chain at Sears“, o crestere de cinci unitati in atitudinea angajatilor a dus la o crestere cu 1,3 unitati a impresiei pozitive a clientilor, care a rezultat intr-o majorare a veniturilor cu 0,5%.

     

    In Romania, insa, lucrurile se misca ceva mai incet. Chiar daca nu exista statistici in domeniu, companiile care activeaza pe aceasta piata au constatat ca majoritatea potentialilor clienti fie nu au auzit de coaching, fie au aflat de existenta acestuia, dar nu stiu exact ce inseamna. Pe de alta parte, cei care au auzit, stiu ce inseamna si au apelat la astfel de serivicii pun de cele mai multe ori coach-ii „intr-o situatie paradoxala“, mai spune Stanescu. „De cele mai multe ori, RoCoach este confundata cu «o alta firma de resurse umane».“ Mai mult, 85% dintre companiile care au apelat la RoCoach au facut-o pentru probleme stringente („coach reparator“) si nu pentru depasirea propriilor limite si „spargerea tavanului“ – obiectul de lucru favorit al coaching-ului.

     

    Lipsa de educatie a companiilor in acest sens are trei cauze. In primul rand este vorba despre lipsa competitorilor de pe piata autohtona de coaching. La ora actuala, doar doua companii specializate in coaching isi impart piata: RoCoach si Seeds for Success, cea din urma infiintata acum un an de Mihai Popa-Radu, executive coach si membru al European Coaching Institute (o alta organizatie profesionala, mai mica decat ICF). E adevarat, cateva multinationale din Romania au apelat la serviciile unor coach-i straini (Porsche Romania e un exemplu), dar cazurile de acest gen raman, totusi, rare.

     

    O a doua cauza ar fi aceea ca, „din cauza situatiei socio-economice a Romaniei, programele de consultanta au avut si au mai mare succes la publicul organizational“, dupa cum spune Stanescu. „Romanii inca au nevoie de structuri eficiente, care sa le garanteze succesul de durata.“ Daca Mihai Popa-Radu spune ca tema cu care s-a confruntat cel mai des in companiile in care a lucrat pana acum a fost cea a echilibrului intre viata profesionala si cea personala a managerilor de top – „o tema care cred ca va fi tot mai frecventa“ -, Mihai Stanescu de la RoCoach vorbeste despre strategii neclare ale companiilor si inadecvarea strategiilor la nevoile angajatilor si ale senior managementului (tinta favorita a RoCoach).

     

    Astfel, RoCoach s-a ocupat de proiecte precum schimbarea structurii organizationale intr-o multinationala (corelata cu rebranding-ul companiei, aceasta a dus la relansarea companiei si la ocuparea primului loc in nisa de piata propusa) sau cresterea performantelor unei echipe de senior management dintr-o companie romaneasca, clarificarea si imbunatatirea comunicarii in echipa si optimizarea relatiilor dintre departamentele companiei (proiectul si-a atins in sase luni obiectivul de crestere a cifrei de afaceri cu 15%). Faptul ca termenul de „coaching“ a fost si este folosit de catre multe companii de training sau consultanta in care nu activeaza coach-i acreditati este al treilea factor despre care coach-ii autorizati cred ca deterioreaza perceptia companiilor asupra fenomenului.

     

    De altfel, in Romania nici macar nu exista posibilitatea de formare in coaching. Cele cinci-sase persoane despre care Popa-Radu si Stanescu stiu ca se formeaza acum in coaching o fac la scoli foarte bune din  strainatate. Chiar daca exista companii care furnizeaza notiuni de coaching trainerilor si managerilor (adica fac training in coaching), precum BPP Professional Education sau Mind Master, totusi, acestea nu ofera acreditare in coaching. Alaturi de acestea mai exista si companii care isi formeaza coach-i interni, informali, precum GlaxoSmithKline. Aceasta realitate insa nu i-a impiedicat pe cativa consultanti in resurse umane sa ofere servicii de coaching fara a avea o pregatire specifica.

     

    „Oricine e liber sa faca coaching“, considera Sotiris Karagiozidis, fost general manager al companiei de trai-ning Response International, acum manager al propriei firme de resurse umane, Human Capital Solutions, care ofera si servicii de coaching. Karagiozidis povesteste chiar ca, in calitate de manager al Response, a facut coaching pentru Star Foods si Toyota. Piata e abia la inceput, iar cifrele de afaceri ale celor care activeaza in domeniu n-au depasit inca ordinul zecilor de mii de euro.

     

    Nivelul tarifului orei de coaching in Romania reprezinta circa un sfert din nivelul tarifelor practicate in tarile dezvoltate europene si variaza de la cateva zeci la cateva sute de euro, in functie de complexitatea problemei si de durata programului. La nivel european, ICF a agreat un tarif pentru ziua de coaching intre 2.000-5.000 de euro, iar pe ora de coaching intre 150-300 de euro. Pentru un contract de „antrenare“ a unui manager nou investit divizia de coaching a companiei de recrutare Korn/Ferry International inmaneaza companiilor o factura de circa 10.000 de dolari, pentru sase saptamani.

     

    Dar promotorii coaching-ului in Romania sunt optimisti si cred ca vor avea tot mai mult de lucru din cel putin doua motive. Primul se refera la faptul ca, odata ce un client apeleaza la ei, continua sa o faca si pentru problemele care apar ulterior. „Am clienti cu care am depasit 40 de sedinte, si in acest timp ne-am ocupat de teme diverse“, spune Mihai Popa-Radu de la Seeds for Success. Asta inseamna ca, odata castigat, un client poate fi pastrat timp de mai multe proiecte.

     

    Conform unui studiu din 2000 al ICF, 96% dintre clientii si companiile care utilizeaza coach-i profesionisti apeleaza tot la acestia cand se confrunta cu noi blocaje sau dificultati. In plus, optimismul coach-ilor e justificat si prin faptul ca, pe masura ce momentul integrarii in Uniunea Europeana se apropie, numarul companiilor care constientizeaza nevoia de schimbare este tot mai mare.

     

    Asadar, coach-ii au incetat sa fie „apanajul“ exclusiv al lumii sportului, extinzandu-si terenul de joc si in business. Se spune chiar ca pot fi date tot atatea definitii ale coaching-ului cati business coach-i exista in intreaga lume. Adica vreo 20.000.

  • Ce este coaching-ul?

    Coaching-ul s-a desprins din trei curente principale: profesiile care ofera ajutor, precum consilierea si psihoterapia, consultanta de business si dezvoltarea organizationala, si training-ul de dezvoltare personala.

     

    DEFINITIE: Cea mai simpla definitie: coaching-ul inseamna sa „scoti“ raspunsurile din om, nu sa-i aduci raspunsuri.

     

    APLICABILITATE: In unele cazuri, coaching-ul vizeaza corectarea unor probleme de comportament managerial precum abilitatea slaba de comunicare, incapacitatea de a-si dezvolta subordonatii sau teama de decizii. Totusi, cel mai frecvent, coaching-ul este utilizat pentru a spori abilitatile de leadership ale indivizilor cu potential, in special ale managerilor nou investiti. Un studiu din 1997 al Public Personnel Management arata ca un program de training urmat de unul de coaching este de patru ori mai eficient decat daca nu e urmat de cel de coaching.

     

    TIPURI DE COACHING: Coaching pe cariera, coaching pe tranzitie si fuziune, coaching antreprenorial si de start-up, coaching de echipa, coaching pe executive leadership, coaching de viata. Cel din urma e considerat de unii cel mai complex pentru ca e ca sistemul de operare pentru un computer personal: pe el ruleaza toate celelalte sisteme.

  • Oameni si definitii

    Confuziile intre coaching – pe de o parte – si terapie, mentorat si consultanta – pe de alta – sunt inca frecvente si in tarile din Vest in care deja se poate vorbi despre o traditie a acestuia.

     

    TERAPIE: Se concentreaza pe traumele din trecutul unei persoane si cauta vindecarea. Relatia este de tip doctor-pacient. Terapistul stabileste un diagnostic, dupa care vine cu expertiza profesionala pentru a-l indruma pe pacient pe calea spre vindecare.

     

    MENTORAT: Incearca sa-l ajute pe cel care a solicitat mentorat-ul sa faca la fel ca mentorul. Relatia este de tipul: mai in varsta, mai intelept – mai tanar, mai putin experimentat. Mentorul permite studentului sa-i observe comportamentul si expertiza. Ii raspunde la intrebari.

     

    CONSULTANTA: Se concentreaza pe probleme si incearca sa furnizeze informatii (expertiza, strategie, structuri, metodologii) pentru a rezolva problemele. Relatia este de tipul expert – persoana cu probleme. Consultantul evalueaza situatia, apoi ii spune clientului care este problema si cum sa o rezolve.

     

    COACHING: Se concentreaza pe prezentul clientului, pe care il ghideaza catre un viitor mai bun. Coach-ul sta alaturi de client si-l ajuta sa identifice provocarile. Apoi lucreaza impreuna pentru a le transforma in victorii.