BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Criza subprime – pierderi de 400 miliarde USD

    Ultimul anunt de depreciere si reducere a profitului din cauza crizei ipotecare a venit astazi, marti, din parte Credit Suisse Group, a doua banca ca marime din Elvetia, care a suferit pierderi de 1,2 miliarde dolari (aproximativ 825 milioane euro) si o reducere a profitului de 72% in cel de-al patrulea trimestru al anului trecut.

    Pierderea Credit Suisse este incomparabil mai mica decat cea a principalei banci elvetiene, UBS AG, de 14 miliarde dolari (aproape 10 miliarde euro). "Salvarea" Credit Suisse este pusa pe seama reducerii expunerii pe piata subprime inainte de declansarea cirzei din vara anului trecut. Oficialii G7 au mai anuntat dupa ca problemele pietelor financiare vor continua si sunt probabile noi reduceri ale ratelor dobanzilor de referinta si ale taxelor percepute atat in SUA cat si in Europa.

  • Actiunile listate nu rezista pe crestere

    Valoarea de tranzactionare a fost mai mare decat media ultimei perioada pentru prima ora a sedintei. Lichiditatea s-a ridicat la 3,6 milioane euro, cu aproape 3,5 milioane euro aferente pietei principale. Indicele BET a atins o crestere de un procent in deschidere, insa a coborat pana la plus 0,17% in doar o ora de tranzactionare.

    BET-C, indicele compozit, a reusit sa depaseasca pragul de 5.000 de puncte, dar nu si-a putut pastra pozitia, coborand pana la 4,982 puncte, o apreciere de 0,3%. BET-FI a obtinut un maxim in startul sesiunii de peste 60.000 de puncte, insa a coborat aproape o mie de puncte, pana la 59.201 puncte, cu 0,3% mai putin decat inchiderea de ieri.

    Brokerii sunt de parere ca situatia politica a momentului, adica posibilitatea remanierii guvernamentale, care indica instabilitate, este una dintre cauzele care duce la continuarea deprecierii bursiere in conditiile in care pietele internationale au trecut pe plus (americanii aseara si europenii astazi).

  • Mercedes inclina spre Romania

    Sursa a mai precizat ca la jumatatea lunii ianuarie, la Agentie s-au primit deja doua oferte de teren, de 200 de hectare fiecare, ambele amplasate in Silezia de Jos.

    Din cauza acestei investitii, evaluate la 300–400 de milioane de euro, se pare ca Mercedes a amanat decizia in privinta construirii in Polonia a unei fabrici de turbochargere.

    Pana la sfarsitul lunii trecute, Daimler si compania japoneza IHI luau in calcul ridicarea unei astfel de fabrici in orasul polonez Nowa Sol, o investitie evaluata la 14–17 milioane de euro. Aici urma sa lucreze 300 de persoane.

    Un comitet guvernamental decisese la sfarsitul lui ianuarie sa subventioneze cu o suma in numerar realizarea acestei investitii. O sursa citata de Puls Biznesu a spus ca partea poloneza nu a mai primit nici un raspuns, adaugand ca, din ce a auzit, amplasamentele cele mai probabile pentru fabrica de turbochargere ar urma sa fie Romania sau Ungaria.

  • Pace scumpa pentru Ford

    Specialistii spun ca rezultatul acestor negocieri s-ar putea vedea in pretul final al Focus, modelul produs la uzina de langa Sankt Petersburg.

    Potrivit liderului de sindicat Aleksei Etmanov, salariul minim in unitate va fi de 520 de euro. In plus, angajatii vor beneficia de disconturi la achizitionarea unui Ford Focus, de o masa zilnica gratuita si de un program de economisire asigurat de companie.

    Muncitorii au mai cerut si diminuarea schimbului de noapte la sapte ore, solicitare ce nu a fost aprobata. Actiunile de protest au pornit la 20 noiembrie anul trecut. Productia s-a diminuat de la 300 la 100 de autoturisme pe zi.

    La 17 decembrie s-a ajuns la un acord privind incetarea grevei si continuarea negocierilor. La sfarsitul acestora, muncitorii au avut de ales intre acceptarea beneficiilor prevazute in acordul negociat si reluarea grevei, pronuntandu-se in cele din urma pentru prima varianta.

  • Din a doua incercare

    Prin aceasta miscare, cota din piata bancara ucraineana detinuta de bancile cu capital strain a crescut in ultimii trei ani de la mai putin de 10% la peste 35%. Pravex a fost vanduta de Leonid Cernovetski, primarul Kievului, si de familia acestuia, fiind o banca comerciala axata exclusiv pe retail, deci deservind doar clienti persoane fizice.

    In Ucraina are o retea formata din 560 de unitati. Aceasta tranzactie este a treia ca valoare de la inceputul anului in Ucraina, ceea ce ridica investitiile straine directe la acest inceput de an la 2,4 miliarde de euro, aproape jumatate cat tot anul trecut.

    Potrivit estimarilor realizate de ING Bank, investitiile straine directe vor ajunge in 2008 la 6 miliarde de euro, cu aproape 25% mai mult decat in 2007. Intesa a mai avut anul trecut o incercare de a achizitiona o mare banca ucraineana, Ukrsotbank, aceasta fiind in cele din urma cumparata de principalul rival al firmei italiene, UniCredit Bank, pentru 1,5 miliarde de euro. 

  • Energie eoliana din pusta ungara

    Compania GM New Energy, infiintata de Plambeck Neue Energien AG si GM Umwelt und Energiewirtschaft GmbH, are in plan sa construiasca 14 turbine de 105 metri inaltime, fiecare avand o capacitate de megawati.

    Paletele fiecarei turbine vor masura 90 de metri, energia urmand sa fie livrata furnizorilor locali.

    Ansamblul va fi ridicat pe un teren in suprafata de 700 de hectare, dar compania nu se asteapta sa utilizeze intreg acest teren. Hans E. Gollan-Müller, CEO al GM New Energy, a spus ca productia de energie (260 de megawati) va incepe cel mai devreme in 2011, in cazul in care totul va decurge bine si nu vor avea loc schimbari majore pe plan politic sau legislativ.

  • Fondurile de pensii pierd

    In total au pierdut suma totala de 1,4 miliarde de euro, ajungand de la active totale de 38,8 miliarde de euro la 37,4 miliarde de euro. Pe ansamblu, toate fondurile de pensii din Polonia au inregistrat pierderi, pierderea medie suferita fiind de 4,34%.

    Cea mai mare pierdere nominala a fost suferita de fondul administrat de firma CU, cu 443 de milioane de euro, respectiv 4,38%. In schimb, cea mai mica pierdere a avut-o Polsat, deprecierea fiind de 2,9%. In ianuarie, toti cei zece indici ai bursei de la Varsovia au cunoscut pierderi de cel putin 10%.

    Dupa scaderile din ianuarie, unele actiuni si-au revenit spectaculos in februarie. A fost si cazul companiei de telecomunicatii Telekomunikacja Polska, care intr-o singura zi din februarie s-a apreciat cu 8,42%, inregistrand cel mai mare salt zilnic din mai 2002. Din pacate insa pentru multe fonduri de pensii, administratorii acestora apucasera sa vanda cand piata a luat-o in jos.

  • Termocentrala de un euro

    Conform contractului, consortiul va investi 100 de milioane de euro in modernizarea uzinei de 150 de megawati, productia de energie fiind programata sa inceapa la inceputul lui 2009.

    Privatizarea pentru 1 euro, lansata de guvernul albanez in incercarea de a atrage cat mai multe investitii in economie, este deschisa atat investitorilor straini, cat si celor autohtoni.

    Conform planului realizat de prim-ministrul Sali Berisha, in 2008 ar urma sa fie privatizate ultimele mari companii la care statul albanez mai este actionar majoritar, printre care compania de distributie a energiei KESH, firma de asigurari INSIG, precum si singura rafinarie din tara, ARMO.

  • Kaufland in format redus

    In prezent, in tara opereaza 80 de hipermarketuri Kaufland, deschise in orase cu peste 20.000 de locuitori. Suprafata unei unitati este de 4.000-5.000 de metri patrati, in timp ce noile magazine vor avea aproximativ 2.000 de metri patrati.

    Astfel, Kaufland va deveni rivalul direct al Lidl, ambele companii apartinand grupului german Schwarz, scrie cotidianul ceh Mlada fronta Dnes.

    Michael Sperl, purtatorul de cuvant al Kaufland in Cehia, a spus ca fiecare amplasament este analizat din punctul de vedere al populatiei, al concurentei, al infrastructurii, suprafata minima acceptata pentru un magazin nou fiind de 2.000 de metri.

    Kaufland este a patra retea comerciala care ataca orasele cu o populatie mai mica de 15.000 de locuitori din Cehia, dupa Lidl, Penny Market si Plus Discount.

  • Planul rusesc la nanotehnologie

    Pana in 2014, nanotehnologia va fi folosita la fabricarea a aproximativ 14% din produsele realizate in Rusia. Melamed a dat drept exemplu materialele compozite produse cu ajutorul nanotehnologiei, care reprezinta in prezent aproximativ 40% din productia Boeing.

    Materialele care au fost create in Rusia sunt, potrivit oficialului rus, de doua ori mai durabile decat otelul si de patru ori mai usoare decat acesta.

    Un handicap al Rusiei il reprezinta insa cifra redusa a investitiilor private in domeniul nanotehnologiei; in Statele Unite, de exemplu, anul trecut s-au realizat investitii private de 2 miliarde de euro, in timp ce in Rusia abia au atins cateva zeci de milioane de euro.