Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Producatorul de mobila Imar: Zece muncitori italieni fac munca a 500 romani

    “Ii inteleg pe angajati atunci cand vor salarii mai mari pentru ca viata e mai scumpa, insa si ei trebuie sa-si imbunatateasca performantele. Nu mai merge ca acum zece ani, cand la ora trei dupa-amiaza se incheia intreaga activitate din fabrica”, comenteaza seful Imar, companie controlata indirect de omul de afaceri George Constantin Paunescu.

    El argumenteza ca activitatea celor 500 de angajati din Romania ar putea fi realizata si de zece oameni in Italia, iar diferentele in privinta remuneratiilor nu sunt cu mult mai mari. Daca un lucrator obisnuit din industria romaneasca castiga in jur de 300 de euro, un italian primeste un salariu triplu, insa corelat si cu un volum mai mare de munca, sustine Frola.

    In perioada 2002-2007, productia de mobilier aproape ca s-a dublat, pana la insa forta de munca s-a diminuat considerabil, de la 100.500 de angajati in 2002, la aproape 86.000 in prezent, potrivit datelor Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR).

    Principalul motiv pentru migratia masiva a fortei de munca din industrie este pusa pe seama salariilor mici; remuneratia medie lunara medie a unui lucrator variaza intre 800-900 de lei, conform declaratiilor lui Aurel Rizea, presedintele APMR

    Cititi mai multe despre problemele cu care se confrunta jucatorii din industria mobilei, precum si despre potentialul de dezvoltare a nisei mobilierului de birou  si a segmentului de lux.
     

  • Oracle: 1,83 mld. $ in T1 al anului fiscal 2009

    Oracle, companie specializata in dezvoltarea si comercializarea solutiilor software, a obtinut in anul fiscal 2008 (incheiat pe 31 mai) in Europa Centrala si de Est venituri de 7,9 miliarde de dolari. Suma reprezinta 34% din veniturile totale ale companiei la nivel mondial.

    Oracle se afla pe primul loc in regiune in ce priveste furnizarea de baze de date si pe locul doi la furnizarea de aplicatii de business, potrivit companiei de cercetare Gartner. Conform aceleiasi surse, in 2007 compania detinea 43% din piata de baze de date, urmata de catre IBM care detinea un procent de 27%.

    Oracle are 11.300 de parteneri, 17.100 de angajati si 139 de birouri in 61 de tari. In Europa Centrala si de Est sunt sunt peste 90.500 de utilizatori Oracle.
     

  • KIWI Finance: Pana in 2010 vom deschide 30 unitati de franciza

    Taxa de franciza perceputa variaza intre 3.000 si 5.000 de euro si este calculata in functie de tipul de oras, a spus Anca Bidian, CEO-ul companiei. Contractul de franciza se incheie pe o perioada de trei ani insa poate fi prelungit cu acordul partilor.

    Pana la sfarsitul acestui an, KIWI Finance va deschide cinci unitati de franciza. In 2009 vor fi inaugurate inca 15 sucursale in regim de franciza iar in urmatorul an inca zece. In acest moment Kiwi Finance detine noua sucursale in Romania la Bucuresti, Timisoara, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Campina si Slatina si o sucursala la Madrid.

    Din 2003, de cand a fost infiintata si pana acum, KIWI Finance a intermediat credite in valoare de 420 de milioane de euro. Pana in august 2008, compania a intermediat in total 11.000 de credite.

    KIWI Finance a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 3,7 milioane de euro, in crestere cu 370% fata de 2006.
     

  • Whiteland: vrem sa relansam Don Gustosso

    Pe o piata in care brandurile proprii dominate sunt cele ale marilor comercianti, distribuitorii din FMCG (bunuri de larg consum) incearca, la randul lor, sa-si promoveze propriile produse, mizand pe avantajul productiei si al distributiei realizate sub aceeasi umbrela.

    "Din toamna pregatim o campanie de relansare pentru Don Gustosso, dar si noi categorii de produse", declara pentru BUSINESS Magazin George Stefanescu, directorul general al companiei de distributie Whiteland Sales&Marketing. Compania, distribuitoare a produselor Hochland, Campina, Meggle si Orkla, produce totodata gama de sosuri Don Gustosso.

    Fabrica de la Medias a fost cumparata de catre Whiteland la sfarsitul lui 2004. Stefanescu crede ca e rentabil pentru un distribuitor sa aiba marci proprii, deoarece, in acest caz, producatorul isi asuma si costurile de distributie. "Acest business este parte a grupului, dar este totodata independent, ceea ce inseamna ca trebuie sa fie profitabil", spune Stefanescu.

    Spre deosebire de Whiteland, alti distribuitori, cum ar fi Lekkerland Convenience, prefera sa importe produse marca proprie de la compania-mama, ceea ce presupune totodata un risc in ceea ce priveste fluctuatiea valutara. "Speram sa-si revina cursul, sa se stabilizeze la 3,4-3,5. Atunci vom incerca sa ne axam pe produse marca proprie fabricate de Lekkerland in Germania", explica Narcis Mihai, directorul general al Lekkerland Convenience, adaugand ca se vor concentra in special pe energizante si apa minerala.

    Pentru distribuitorii din industria bunurilor de larg consum, axarea pe produse marca proprie reprezinta una din strategiile de dezvoltare a afacerilor in conditiile in care contextul economic ii face sa aiba marje de profit din ce in ce mai mici.

    Citeste mai multe despre strategiile prin care distribuitorii din FMCG incearca sa intre din nou pe profit si despre marcile private ale marilor comercianti.
     

  • Tranzactiile – suspendate. Ce urmeaza?

    La momentul cand a fost suspendata sedinta de la Bursa, sapte dintre cele 10 actiuni care intra in componenta indicelui BET, printre care BRD si Petrom (SNP) atinsesera minimele permise pe pascursul unei sedinte de tranzactionare, inregistrand scaderi de peste 14%. Doar actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) scadeau cu 10%, in timp ce titlurile Bancii Transilvania (TLV) si Transgaz (TGN) erau suspendate. Astfel scaderea indicelui BET se ridica la 9,25%. Cele cinci societati de investitii financiare (SIF) scadeau la randul lor cu 14-15%, nemaifiind ordine de cumparare.

    "E incredibil ce se intampla. Ma uit si nu-mi vine sa cred. E ca si cum de astazi s-ar sfarsi lumea financiara si toata lumea vinde si-si retrage banii. Lichiditatea in prima ora a fost destul de ridicata, ceea ce arata ca e panica pe piata. Toata lumea vrea cash", a declarat Adrian Manaila, seful societatii de brokeraj Eldainvest.

    "N-a fost niciodata asa de rau. N-am mai vazut scaderi si evenimente de o asemenea intensitate", spune Razvan Pasol, presedintele Intercapital Invest.

    Scaderea survine dupa ce bursa americana a pierdut –5,7%, declinul de la inceputul anului fiind cel mai mare din ultimii 80 de ani. Principalii indici ai burselor europene pierdeau 4-5%. Si Bursa de Marfuri de la Sibiu si-a suspendat astazi sedinta pe tranzactiile de tip futures, ca urmare a inchiderii Bursei de Valori Bucuresti.

     

    SPUNE PAREREA TA DESPRE CRIZA

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Seful MedLife: Patru grupuri puternice turcesti ameninta liderii serviciilor medicale private

    “Vor intra trei-patru grupuri turcesti de servicii private medicale, iar primele doua vor fi deja in Romania in 2009, cu investitii de 100-150 de milioane de euro fiecare”, spune Marcu, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin, adaugand ca liderilor din domeniu ar avea de ce sa le fie teama de noii veniti. Dupa aprecierile sefului MedLife, acesti furnizori turci “ofera servicii foarte bune si au bani foarte multi”, ceea ce ar putea incurca “socotelile” celor mai mari operatori romani care, in majoritate, ruleaza afaceri anuale de pana in 10 milioane de euro.

    Ce i-ar putea atrage pe investitorii turci? Marcu afirma ca piata romaneasca de servicii medicale private este subdezvoltata, a carei valoare nu depaseste mai mult de 400 de milioane de euro anul acesta, si ca tocmai aceasta subdimensionare a atras atentia grupurilor turcesti. In acest context, presedintele MedLife se asteapta la o concurenta acerba din partea lor, ceea ce l-a determinat sa gandeasca o strategie de dezvoltare axata pe castigarea unei cote de piata tot mai mari.

    MedLife detine peste o treime din cota de piata in Bucuresti pe segmentul serviciilor oferite clientilor corporati, ruland anul acesta afaceri de 22 de milioane de euro. La nivel national, operatorul are o cota de piata de 5% din totalul pietei de profil, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii acestuia. Pe piata serviciilor medicale private, principalii competitori ai MedLife sunt Medicover, Centrul Medical Unirea, Medcenter, Romar si Gral Medical.

    Cititi mai multe despre afacerile principalilor jucatori de pe piata serviciilor medicale private din Romania

     

  • Dobanda mai mica, poate la anul

    Pentru 2008, analistii UniCredit Group estimeaza un curs mediu leu-euro de 3,62.

    Pe 31 iulie, BNR a decis sa majoreze dobanda de politica monetara pentru a saptea oara in ultimul an, pana la nivelul de 10,25%, din cauza ingrijorarilor cu privire la cresterea accelerata a inflatiei si la supraincalzirea economiei.

    In acelasi timp, au fost introduse si noi restrictii in privinta gradului maxim de indatorare pe care bancherii il pot permite clientilor lor, ce intra in vigoare in aceasta luna. Urmatoarea sedinta a Consiliului de Administratie al BNR va avea loc pe 30 octombrie 2008, cand va fi discutat si aprobat si raportul trimestrial asupra inflatiei.

  • Bucuresti, tinta numarul 3 pentru extindere a multinationalelor

    Bucurestiul este al treilea oras din Europa in care cele mai importante 500 de companii multinationale europene intentioneaza sa isi extinda afacerile. Capitala Romaniei a fost depasita in aceasta privinta de Moscova si Praga, dar se situeaza la egalitate cu Varsovia, devansand Budapesta, care se situeaza pe locul imediat urmator.

     

    Cele 500 de companii considera ca Bucurestiul face mai multe eforturi pentru a-si imbunatati conditiile pe care le ofera derularii afacerilor decat Moscova, dar mai putine decat Praga, Budapesta sau Varsovia. Companiile considera insa ca orasele spaniole fac cele mai multe eforturi: Barcelona pe primul loc, urmata de Madrid.

     

    Tot in privinta imbunatirilor, companiile considera ca Bucurestiul s-a imbunatatit transportul intern fata de anul trecut, urcand in clasament de pe locul 30 pe locul 26. Astfel stam mai bine in aceasta privinta decat vecinii din Budapesta (locul 31) sau decat polonezii din Varsovia (locul 30) si la egalitate cu praghezii. Dar in privinta legaturilor de transport externe, Bucurestiul se situeaza chiar pe ultimul loc dintre cele 34 de orase considerate importante pe afacerile in Europa, in timp ce Budapesta a avut un salt similar cu cel pe care l-a avut Bucurestiul in privinta transportului intern: de pe locul 33 pe locul 26.

     

    In schimb accesul Bucurestiului catre piete a urcat 8 locuri fata de anul trecut pana pe pozitia 24, fiind pe picior de egalitate cu Stockolm si Istanbul si devansand in acelasi timp orase precum Roma, Viena sau Atena. Totusi celelalte orase central si est europene se claseaza mai sus: Budapesta locul 22, Praga locul 21 si Varsovia locul 15. Pe primele pozitii se claseaza Londra, Paris, Frankfurt, Bruxelles si Barcelona.

     

    “Bucurestiul este un oras extrem de dinamic, din toate punctele de vedere. Se fac eforturi atat din partea companiilor care doresc implementarea/demararea proiectelor (developeri, in cazul sectorului de real estate) in aceleasi conditii de calitate ca si in celelalte orase din Europa, in special ca in cele Vestice" a declarat directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting, Razvan Gheorghe.

     

    Bucurestiul sta foarte bine in privinta costurilor pe care companiile le au cu forta de munca., sitandu-se pe locul doi in raportul ECM, dupa Varsovia. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul ca Bucurestiul a ocupat anul trecut prima treapta in ceea ce priveste acest criteriu. In plus, noteaza raportul Cushman & Wakefield, exista si un aspect mai putin favorabil, si anume faptul ca multinationalele nu apreaciaza foarte mult calificarea pe care angajatii bucuresteni o au: Bucurestiul ocupa locul 32, in timp ce Budapesta se situeaza pe 21, Praga pe 24 si Varsovia pe 25. De asemenea ele sunt de parere ca nu stam atat de bine la capitolul limbi straine precum vecinii nostri din Budapesta, Varsovia sau Praga: Bucurestiul ocupa locul 28, Budapesta 21, Varsovia, 20 si Praga 21.

     

    Un alt aspect mai putin imbucurator pentru bucuresteni este calitatea vietii angajatilor din Europa Centrala si de Est. Companiile chestionate au plasat bucurestenii pe ultimele locuri in clasament in functie de calitatea vietii acestora: Bucuresti – locul 31, Varsovia locul 32, Budapesta – 30 si Praga 29. Companiile considera ca angajatii din Barcelona (locul 1), Munchen ( locul 2) si Stockolm (locul 3) au cea mai inalta calitate a vietii. Totusi acesta este un aspect care are un rol mai putin important in influentarea deciziilor de a localiza afacerile intr-un oras sau altul, potrivit consultantilor Cushman & Wakefield.

     

    Un alt aspect usor imbunatatit de Bucuresti este gradul de poluare, acesta a urcat de pe locul 32 pe locul 30, situandu-se insa inca printre cele mai poluate orase europene. In acelasi timp companiile considera Varsovia mai poluata decat Capitala Romaniei, in timp ce in Praga si Budapesta putem respira un aer mai curat (locul 22 si locul 20). Cele mai putin poluate orase europene sunt considerate cele nordice: Oslo (pe primul loc), Stockolm (locul 2) si Helsinki (locul 3).

     

    Telecomunicatiile sunt un alt aspect imbunatatit de Bucuresti, a urcat de pe 32 pe 29 si a devansat Budapesta, Varsovia si Praga (situate la egalitate pe locul 31). Totusi aceste tari inca se situeaza in coada clasamentului european in aceasta privinta.

     

    In privinta eforturilor financiare pe care le fac autoritatile pentru a incuraja afacerile (cum ar fi reducerile de taxe si alte stimulente finaciare), Bucurestiul este la mijlocul clasamentului, pe locul 11, pozitia fiind relativ constanta fata de anul trecut: locul 11 – 2008, locul 10 – 2007. Aceasta perceptie este similara cu perceptia asupra autoritatilor din Praga (locul 9), in timp ce Budapesta si Varsovia sunt vazute ca facand mai multe eforturi (locul 4, respectiv 2). Orasele care neglijeaza cel mai mult aceste aspecte sunt Roma si Milan – locurile 34, respectiv 33..

     

    "Asistam la imbunatatiri importante de la an la an, iar un aspect deosebit de important pentru companii, asa cum arata raportul ECM sunt telecomunicatiile: Bucurestiul se afla in zona de acoperire a celor mai mari operatori de telefonie mobila pe plan european si mondial. In privinta real estate-ului acum sunt activi pe piata din Romania unii dintre cei mai de succes dezvoltatori din Europa. Ei isi vor implementa retetele de succes si in Bucuresti asa cum au facut-o si in alte orase importante din Europa. Chiar situatia dificila cu care ne confruntam pe plan economic, la nivel international este o sansa pentru Bucuresti pentru o planificare strategica si sustenabila in real estate,” a mai comentat Razvan Gheorghe.

     

    Daca anul trecut chiriile spatiilor de birouri erau considerate accesibile si plasau Bucurestiul chiar pe a doua pozitie intre orasele europene in aceasta privinta, anul acesta Bucurestiul a pierdut 11 locuri, situandu-se la jumatatea clasamentului, pe locul 13. Budapesta insa a urcat de pe locul 5 pe locul 3, Praga a urcat de pe 8 pe 6, iar Varsovia care ocupa prima pozitie anul trecut acum este pe locul 5. Acest aspect este strans legat de lipsa de astfel de spatii de calitate solicitate de companii, Bucurestiul fiind clasat anul acesta abia pe locul 28 in aceasta privinta, o cadere de 18 locuri fata de anul trecut. In comparatie Varsovia se situeaza pe locul 11, fiind si ea in cadere de pe locul 5, Praga se mentine ca si anul trecut pe locul 19, iar Budapesta isi imbunatateste pozitie de la locul 13 in 2007 la locul 9 anul acesta.
     

  • Una din doua companii nu are buget pentru departamentul de HR

    "Una dintre principalele probleme ale directorilor de resurse umane este reprezentata de faptul ca nu dispun de un buget special destinat", spune Decebal Leonard Marin, managing partner la Corporate Dynamic International. Explicatia consta, continua Marin, in faptul ca ponderea in care directorii de resurse umane sunt principalii decidenti in ceea ce priveste politica de personal este de sub 40%.

     

    Acest fapt arata ca functiunea de resurse umane este perceputa de catre top management ca avand mai degraba un rol de executant decat de partener strategic care contribuie la dezvoltarea pe termen lung a organizatiei. Astfel, doar un director de resurse umane din trei este membru al comitetului executiv al companiei.

     

    Rolul relativ pasiv al decidentilor de resurse umane este confirmat si de faptul ca una din doua firme functioneaza fara buget sau nu a bugetat activitati de dezvoltare a resurselor umane. Cele mai mari cheltuteli vin insa pentru recrutare si training. Cu toate acestea, doar 11% dintre companii aloca un buget mai mare de 1.000 de euro pentru recrutare si 163 de euro pe an, per angajat, pentru training.
     

  • Cum te afecteaza CRIZA?

    Parerile despre actuala criza financiara sunt cum nu se poate mai diferite in aceste zile, intre aprecierea sefului Bancii Centrale Europene ca avem de-a face cu cele mai grave evenimente economice de dupa razboi si pana la optimismul de nevoie al presedintelui SUA.

    Noi am intrebat manageri si intreprinzatori romani ce cred si ce fac ca sa se apere (sau sa profite) de criza. Unele raspunsuri au fost surprinzatoare: le ofera de lucru unor fosti angajati ai Lehman Brothers, isi cumpara case la Miami sau vor imobile in California sau America de Sud.

    Mai multe puteti citi in cover story-ul BUSINESS Magazin din aceasta saptamana.

    Acum vrem povestile voastre despre criza. Locuiti in strainatate sau la Bucuresti, intr-un oras de provincie sau intr-o metropola aglomerata? Simtiti efectele crizei, mai mult decat in povestile de la televizor sau din ziare? Spuneti-ne noua si cititorilor nostri cum traiti aceste vremuri, postand un comentariu pe aceasta tema pe site-ul www.businessmagazin.ro.

    Urmariti in galeria multimedia (click pe prima imagine) un slideshow cu imagini ale crizei din anii ’30 si ale celei din prezent.