Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Intesa Sanpalo s-a mutat in S-Park

    Banca va ocupa o suprafata de 2.550 de metri patrati la etajul al V-lea (ultiumul etaj) al corpului B3-B4 din cadrul complexului S-Park, acest spatiu fiind inchiriat anterior de Telemobil.

     

    S-Park este un centru de afaceri format din patru cladiri de birouri cu suprafete de aproximativ 1.250 mp per nivel si un total de 7.500 mp spatiu inchiriabil in fiecare cladire. Dotarile si finisajele sunt de foarte buna calitate, respectand standardele internationale din domeniu. Parcarea subterana este amplasata sub intreaga suprafata a cladirilor, asigurand chiriasilor locuri de parcare cu paza.

     

    Intesa Sanpaolo Bank va ocupa spatiul pe o perioada de cinci ani. O parte din managementul bancii va functiona aici: managementul general, condus de Nicola Calabro, general manager al Intesa Sanpalo Romania, impreuna cu urmatoarele departamente: corporate, retail, retea, credite, communicare & PR, planning & control si structurile din Bucuresti de resurse umane, organizare, logistica si IT.

     

    Pe parcursul semestrului intai din 2008 piata locala a inregistrat o incetinire a cresterii chiriilor si chiar o stagnare la nivel de segmente de piata ca urmare a schimbarilor inregistrate pe piata imobiliara si in mediul macroeconomic, potrivit unui studiu Atisreal.

     

    In primul semestru din 2008 chiriile medii pentru birourile de clasa A au crescut cu 5%, comparativ cu semestrul II din 2007, ajungand la 22-23 euro/mp/luna, in timp ce pentru birourile de clasa B chiriile se situeaza in prezent intre 14-16 euro/mp/luna, pana la 18 euro/mp/luna. Chiria obtinuta pentru spatiile de clasa B mai putin atractive se incadreaza intre 12-14 euro/mp/luna.

     

    In centrul orasului, datorita ofertei limitate (ca suprafata si facilitati) pentru chiriasii firme internationale, limita superioara a chiriei s-a situat intre 22-24 euro/mp/luna, zona centrala ramanand cel mai scump segment.

     

    Pe parcursul primului semestru din 2008, chiriile din zona de nord au inregistrat, potrivit consultantilor Atisreal, valori similare cu aceeasi perioada din 2007, intre 16-18 euro/mp/luna, in special datorita finalizarii numeroaselor cladiri de birouri din zona, in timp ce chiriile din tranzactiile de pre-inchiriere au ramas constante intre 11-14 euro/mp/luna.

     

    Cititi mai multe despre piata birourilor din Romania, despre nivelul randamentelor, estimari privind evolutia chiriilor si avantajele pe care o cladire de birouri le poate aduce pentru o companie de talie mica in suplimentul BUSINESS Magazin intitulat Business Office, care va aparea pe piata pe 19 noiembrie.
     

  • Zentiva, vanzari in crestere cu 112% in T3

    Rezultatele imbunatatite din perioadele analizate sunt puse pe seama restructurarii operationale a companiei, care a pus accent pe marirea profitului si mai putin pe cea a cotei de piata. Astfel, anul acesta, compania a obtinut o cota de piata de 4,5%, in scadere fata de cele 5,2 procente ale anului precedent. Rezultatele inregistrate in cel de-al treilea trimestru reprezinta o redresare fata de primele sase luni ale anului, cand compania a raportat in Romania vanzari in scadere cu 33%, pana la 38,7 milioane de euro, comparativ cu aceeasi perioada a lui 2007.

     

    “Aceasta evolutie constituie o platforma solida de crestere si consolidare a companiei in urmatorii ani, intr-o piata romaneasca plina de incertitudini generate de contextul crizei financiare si economice”, a declarat Dragos Damian, seful filialei locale a Zentiva.

     

    Motorul vanzarilor din Romania l-au constituit medicamentele Simvacard si Extraveral (care se elibereaza cu prescriptie medicala), dar si OTC-uri ca Algocalmin si Antinevralgic P (care se elibereaza fara prescriptie medicala), potrivit reprezentantilor companiei. Anul acesta, compania s-a reorientat catre portofoliul traditional de medicamente (mostenite de la producatorul bucurestean Sicomed, cel pe care l-a preluat in 2005) si a decis revitalizarea brandurilor de traditie precum Algocalmin si Antinevralgic, cu scopul repozitionarii acestora si orientarii lor catre generatia tanara. Recent, compania a anuntat ca a alocat circa 11,5 milioane de euro pentru derularea, pe canalele de televiziune, a unei campanii prin care se urmareste intarirea increderii consumatorilor in brandul Algocalmin, precum si pastrarea notorietatii acestuia.

     

    Pana la finele anului, compania urmeaza sa lanseze in Romania un total de 16 noi medicamente, cu mici intarzieri datorate procedurilor de obtinere a autorizatiilor de punere pe piata. In mare parte, este vorba despre medicamente fabricate de filiala turca a companiei, firma Eczacibasi, cumparata anul trecut. In primele noua luni, Zentiva a obtinut 12 astfel de autorizatii.

     

    La nivel de grup, Zentiva a inregistrat vanzari la noua luni de 1,3 miliarde de coroane cehesti (530 de milioane de euro), in crestere cu 17,7% in moneda locala, pe fondul evolutiilor favorabile din Turcia, Rusia, Ucraina si Romania. “Avand drept suport evolutia anuntata astazi, am convingerea ca grupul Zentiva isi va indeplini planurile de crestere cu aproximativ 20% in 2008, si ca va evolua foarte bine si in urmatorii ani, in ciuda mediului economic dificil”, a precizat Jiri Michal, presedintele si CEO-ul companiei.
     

  • Ce promit partidele pentru voturi

    Ca niciodata pana acum, in acest an a existat posibilitatea – e drept, destul de redusa – ca unul dintre programele economice ale partidelor sa devina program de guvernare chiar inainte de alegeri, din cauza motiunii de cenzura pe care PD-L a depus-o in Parlament luna trecuta. Indiferent insa de momentul cand vor fi chemate sa le puna in practica, partidele au inceput deja sa-si ajusteze calculele si promisiunile pe care si-au bazat programele electorale, initial fundamentate mult mai optimist: o crestere economica de cel putin 6% (PD-L si PNL au avansat chiar 7%, dar PNL s-a temperat in proiectul de buget pe 2009) si mai multe reduceri de impozite si contributii la bugetul de stat.

    La PSD se lucreaza deja la un scenariu de criza, neluat in calcul la redactarea versiunii oficiale a programului de guvernare al Aliantei PSDAPC. Vicepresedintele Constantin Nita, autor al ambelor proiecte, se justifica spunand ca “inclusiv pentru un specialist ca mine, problemele din economia mondiala evolueaza cu o rapiditate care ma sperie”.

    Prin urmare, echipa coordonata de Nita pregateste o schita alternativa de proiect in care va opera cu o crestere economica minima de “doar 2-3%”, fata de 6%, cat era prevazut in varianta initiala. Vor mai fi, in aceste conditii, valabile promisiunile generoase pe care social-democratii si umanistii le-au inserat in oferta comuna? “Bineinteles”, raspunde Nita”, “doar ca le ponderam cu reducerea aplicata PIB”.

    O crestere a PIB de doar 2% estimeaza si analistul economic Liviu Voinea pentru scenariul pesimist al anului viitor; Voinea merge mai departe si estimeaza ca aceasta ar include si o inflatie cu doua cifre, urmata de o evolutie a economiei in ton cu avertismentele de “hard landing” emise in ultimele luni de analistii agentiilor de rating si ai Bancii Mondiale. Nu e chiar cea mai placuta muzica pentru urechile ciulite la campania electorala, dar semnalul unei ajustari a fost perceput deja de cam toata clasa politica.

    Prin urmare, si democrat-liberalii, al caror program initial prevedea un optimist 7% pentru cresterea PIB in urmatorii patru ani, s-au asezat din nou in fata simulatoarelor economice. Andreea Vass, cercetator la Institul de Economie Nationala (sub egida Academiei Romane) si membru in echipa care a conturat oferta de guvernare a PD-L, spune ca noile coordonate se stabilesc pornind de la o crestere de doar 5%.

    Cel putin pentru 2009, pentru ca viitorul pe termen mediu este cel putin dificil de anticipat. In actualele conditii de piata, avertizeaza ea, cel ce isi aroga infailibilitatea in predictii cu privire la mersul economiei greseste profund: “Ce se intampla acum in economie e o teorie a haosului transpusa in practica”.

    Ca mai toate partidele se simt deja coplesite de variabilele economice este de domeniul evidentei; ce este mai greu de inteles este insa strategia de guvernare pe care unele dintre ele sustin ca o vor aplica chiar si in conditiile unei cresteri economice mai modeste decat cele estimate initial. Alianta PSD+PC, care si-a surclasat concurenta in marinimie electorala, are o serie de promisiuni pe care Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice din Romania (SAR), le considera in majoritate ineficiente. Ionita se refera in special la obiectivele PSD+PC referitoare la agricultura si tineret.

    "Un singur calificativ – improbabil – este suficient”, spune Ionita, referindu- se la planurile social-democrate de subventionare a agriculturii (1.500 de lei pe hectar, 50% din pretul motorinei, 50% din pretul echipamentelor de irigat, tractoare etc.). “Toate la un loc costa prea mult si nu vor avea efect, dar cele mai daunatoare sunt primele doua”, spune directorul SAR. Probabil ca un guvern PSD+PC ar aplica doar unele dintre acestea, estimeaza el.

    Cat despre cota de impozitare de 16%, cu 10% pentru veniturile sub salariul mediu, Ionita este categoric: “Este foarte improbabila, inaplicabila tehnic in forma aceasta; poate doar daca s-ar lua in calcul salariul mediu pe anul anterior, pentru ca nu se poate lucra cu valoarea la zi, care fluctueaza continuu”. Coordonatorul ofertei economice a PSD+PC, Constantin Nita, are insa un as in maneca in aceasta privinta: impozitul forfetar, care sa ajute la o mai buna colectare a veniturilor la buget, chiar in conditiile diminuarii impozitului pe venit si, cel mai important, la reducerea economiei subterane, care, potrivit calculelor sale, a crescut cu 10% fata de 2004.

    “Este o propunere personala, pe care incerc sa o impun in fata colegilor”, explica Nita. Despre ce este vorba? “Sa luam exemplul unei frizerii; nu cred ca ati primit de multe ori bon fiscal dupa ce ati iesit de acolo, ceea ce inseamna evaziune fiscala din partea agentului economic respectiv, care se sustrage de la plata impozitului aferent. Impozitul forfetar presupune ca agentul respectiv va plati un impozit fix in fiecare an, impozit calculat dupa o serie de indicatori care au in vedere in principal numarul mediu de clienti si amplasamentul frizeriei respective.”

    Astfel, spune el, statul va sti in fiecare an ce venituri urmeaza sa obtina de la astfel de agenti economici, iar acestia vor fi stimulati sa ofere servicii de mai buna calitate pentru a-si putea obtine sumele datorate ca impozit forfetar.

    Social-democratii nu sunt singurii preocupati de amploarea economiei subterane; democrat-liberalii estimeaza – prin vocea Andreeei Vass – ca economia subterana a atins deja 25-30%, chiar daca statisticile oficiale sunt undeva la jumatate. Aceasta face, spun ei, sa se iroseasca fonduri suficiente pentru a sustine mai multe masuri cu caracter social, intre care si majorarea cu 50% a salariilor din invatamant, initiativa pe care si PSD si PD-L o promoveaza insistent.

    “8% din PIB se duce acum pe alocari defectuoase ale fondurilor”, spune Andreea Vass, amintind de recentele sesizari ale PD-L cu privire la sumele alocate de catre Guvern administratiilor publice locale controlate de PNL si PSD. Prin urmare, democrat-liberalii isi propun eficientizarea impartirii bugetului de stat si urmarirea utilizarii fondurilor alocate pana la decontul final: “Vrem sa impunem un model antreprenorial pana la nivelul individului”, explica Andreea Vass cum ar trebui pusa in practica initiativa PD-L.

    Daca s-ar realiza o eficientizare a cheltuielilor publice, efortul bugetar pentru cresterea salariilor din invatamant – sub 1% din PIB – ar fi suportabil, considera PD-L. Planul contrazice un scenariu profund pesimist al ministrului de finante Varujan Vosganian, care avertiza recent ca, odata pusa in practica, majorarea salariilor din invatamant ar putea pune in pericol insusi statutul de membru al UE al Romaniei, prin cresterea deficitului bugetar si a inflatiei, iar apoi a somajului si reducerea competitivitatii economiei.

    Mai mult, astfel s-ar incuraja pretentii similare si din partea altor categorii de salariati, iar bugetul ar fidat peste cap. Deja “salariile din sectorul bugetar au ajuns sa fie cu 30% mai mari fata de cele din sectorul privat, in conditiile in care angajatii companiilor private sunt cei ce practic platesc salariile bugetarilor”, a declarat ministrul pentru Ziarul financiar.

    Varujan Vosganian, care este in acelasi timp si autorul proiectului economic al PNL, nu a reusit sa aiba insa acelasi limbaj decis si in oferta electorala pe care a redactat-o. Analistii chestionati de BUSINESS Magazin cu privire la propunerile liberalilor spun despre multe dintre angajamentele PNL ca sunt neclare si confuze. Liviu Voinea este nemultumit de ambiguitatea tintei de 100 de miliarde de euro ca volum de investitii vizat pentru perioada 2009-2012.

    “Daca se refera la investitiile publice, atunci tinta este prea mare si obiectivul nerealist. Daca se refera la investitiile straine directe, atunci este cu totul nerealist, pentru ca ar insemna de trei ori mai mult decat s-a investit cumulat in ultimii 20 de ani.” E posibil sa fie vorba de cumularea tuturor surselor, inclusiv formarea bruta de capital fix, spune Voinea, nemultumit totusi si de alte dovezi de ambiguitate din programul liberal, precum cele referitoare la PIB per capita sau la cresterea salariului mediu brut.

    Nici Sorin Ionita, spre exemplu, nu considera ca un PIB de 200 de miliarde de euro in 2012 poate fiatins altfel decat prin aprecierea leului, in lipsa sanselor reale de a creste atat de accelerat productivitatea. Lasand la o parte anumite particularitati date de nevoia de adecvare la electoratul-tinta, programele electorale ale partidelor par destul de asemanatoare: mentinerea cotei unice, concentrarea pe infrastructura, educatie si sanatate, cresterea volumului de investitii, absorbtia fondurilor europene si preocuparea pentru redistribuirea – pe alocuri chiar generoasa – a veniturilor la nivelul individului.

    Lipsa unor contradictii flagrante intre cele trei programe economice face ca, daca diferendele politice vor fidepasite, orice formula de guvernare sa fie plauzibila, cel putin la nivel teoretic. Si pana la proba practica nu mai e decat foarte putin.

  • Gregory Schmidt, Smithfield Ferme: “Romania trebuie sa se axeze pe agricultura”

    Schmidt povesteste ca in 2004, atunci cand Smithfield a cumparat combinatul de porci ComTim de la Timisoara, unul din principalele motive care i-au determinat sa ia decizia achizitiei a fost potentialul agricol al Romaniei. "Cand am venit noi, Romania importa 70% din carnea de porc si exporta cereale. In acelasi timp, jumatate din terenurile agricole nu erau cultivate", spune el, aratand ca, din pacate, lucrurile nu s-au schimbat foarte mult in ultimii ani.

    "Cred ca potentialul agricol al Romaniei este incredibil. Pentru cresterea animalelor, conditiile sunt foarte bune, avand in vedere climatul si cantitatea mare de cereale produse aici", spune Schmidt. Pe de alta parte, arata directorul de operatiuni interantionale al Smithfield Ferme, pentru a face din agricultura un business profitabil e nevoie de capital, de eficienta si de programe de control al calitatii bine puse la punct, aspecte la care romanii nu stau prea bine, pe langa eterna problema a infrastructurii. "Investitiile pe care noi le-am facut in infrastructura au fost cu 30% mai mari decat cele prevazute in proiectul initial", arata Schmidt.

    Un alt aspect care impiedica dezvoltarea agriculturii in Romania, este, potrivit reprezentantului Smithfield, atitudinea investitorilor potentiali. "Din agricultura nu se scot bani imediat, e nevoie de cativa ani buni pentru a putea vorbi de profit, motiv pentru care cred ca investitorii sunt mai reticenti in acest domeniu".

    Compania americana Smithfield Ferme este prezenta in Romania din 2004, realizand pana in prezent investitii de aproximativ 600 de milioane de dolari (aproximativ 380 de milioane de euro), urmand ca in urmatorii 3-4 ani sa investeasca alte 600 de milioane de dolari.

     

    Cititi mai multe despre strategia americanilor de la Smithfield in Romania in numarul viitor al revistei BUSINESS Magazin.
     

  • Mega Image deschide un magazin in Tunari

    Magazinul are o suprafata de vanzare de 450mp si va avea sortimentatia magazinelor de mici dimensiuni Mega Image, respectiv aproximativ 4000 de produse. Lantul de supermarketuri ajunge sa aiba astfel in Pipera doua magazine sub sigla Mega Image.

    Reteaua are acum 26 de magazine Mega Image si 12 La Fourmi.

    Mega Image Tunari este al doilea magazin deschis intr-un spatiu ocupat anterior de La Fourmi, dupa deschiderea Mega Image Camil Ressu in urma cu 2 saptamani. Pana la finalul acestui an inca 8 magazine Mega Image vor fi deschise in foste spatii La Fourmi.

    Fondata in 1995, Mega Image este unul din cele mai mari lanturi de supermarketuri din Romania, parte din Delhaize Group si cel mai mare lant de supermarketuri din Bucuresti, cu o retea ce cuprinde 38 magazine in Bucuresti, Constanta si Ploiesti. La de 1 septembrie 2008, Mega Image a finalizat achizitia lantului La Fourmi.

    Alte retele de supermarketuri de pe piata romaneasca sunt Angst, Best, Ethos si Artima (magazine ce sunt rebranduite sub sigla Carrefour Express, in urma preuarii lor de catre comerciantul francez).
     

  • Achizitie de 8,8 miliarde de euro

    Panasonic vrea sa achizitioneze Sanyo ca sa-si majoreze cota pe piata bateriilor reincarcabile, utilizate din ce in ce mai mult in dispozitive portabile si, recent, pentru alimentarea automobilelor hibrid. Daca tranzactia se incheie, Panasonic ar putea deveni cel mai mare producator de electronice din Japonia si a doua mare companie mondiala de electronice, dupa General Electric.
     

  • Francezii aduc La Redoute in Romania

    In mai putin de o saptamana de cand a intrat pe piata, reprezentantul La Redoute a primit circa 250 de comenzi, cu o valoare medie de 80 de euro per comanda. Dintre acestea 20 au fost facute pe Internet. “Odata cu lansarea laredoute.ro sper ca online-ul sa ajunga undeva la 40-54% din afacere. In aproximativ trei ani vom deveni numarul unu pe piata din Romania", si-a propus Alexandru Diaconu, care mizeza, in total, pe 15.000 de clienti in urmatoarele 12 luni.
    Primul catalog La Redoute tiparit in limba romana va aparea, anul viitor, in februarie si va fi distribuit in cel putin 30.000 de exemplare. Catalogul, care va contine colectia primavara/vara 2009 a firmei, va avea peste 40.000 de articole de imbracaminte pentru femei, barbati si copii, plus accesorii si decoratiuni pentru locuinta. Potrivit lui Diaconu, investitia in lansarea La Redoute in Romania ajunge la un milion de euro.
    Pentru a propulsa La Redoute in topul pietei locale de shopping prin catalog, Diaconu spera sa atraga o parte din clientii de la Quelle, principalul competitor si prima companie de comert prin comanda postala care a mizat pe piata din Romania.
    Grupul german KarstadtQuelle a intrat in tara cu Quelle in septembrie 2005. Activitatea de aici este coordonata prin filiala de la Satu-Mare, unde exista si depozitul principal pentru marfuri.
    Pentru anul trecut, estimarile companiilor spun ca vanzarile la distanta au atins in Romania aproape 14 milioane de euro, fata de 9 milioane de euro in 2006. Ioana Lung, director de marketing al Quelle, crede ca piata va inregistra un ritm de crestere anual de 50% pana in 2010, bazandu-se pe faptul ca vanzarile Quelle s-au dublat de la an la an. Pentru 2006, compania a considerat optimiste planurile de vanzari de 2,7 de milioane de euro, dar cifra de afaceri a trecut de 7 milioane de euro. La fel s-a intamplat si anul trecut: de la 10 milioane de euro, cat estima la inceputul anului, vanzarile nete inregistrate la final de an au fost cu 3 milioane de euro mai mari. Grupul german KarstadtQuelle si-a dublat anul trecut si numarul de clienti activi, ajugand in momentul de fata la 200.000 de cumparatori din catalog.
    Compania La Redoute, care realizeaza vanz-ri anuale de patru miliarde de euro in 25 de tari, este membra a grupului RedCats care face parte din gigantul PPR (Pinault-Printemps-Redoute), alaturi de Gucci Group, Puma, Conforama, Fnac si CFAO. Grupul PPR are vanzari anuale de peste 20 miliarde euro, din care 20% sunt generate de La Redoute.
    La nivel international, La Redoute foloseste, pe langa vanzarile prin catalog, care au o pondere de peste 50% in totalul afacerii companiei si vanzarile online, care contribuie cu 40%, un al treilea canal de distributie reprezentat de vanzarile traditionale in magazine. In afara de marcile proprii, La Redoute Creation, La Redoute Essentiels sau Taillissime, compania va comercializa si branduri precum Converse, Puma, Nike, Adidas, Cacharel, Geox, Tommy Hilfiger sau Levi’s.

     

  • Flamingo: Peste 1% din vanzari vin din online

    Lansata in urma cu numai cateva luni, platforma online a grupului Flamingo va aduce anul acesta vanzari de aproximativ 2 milioane de euro, reprezentand 1% din cifra de afaceri de 210 de milioane de euro previzionata pentru 2008, potrivit oficialilor companiei.

    “Magazinul a fost updatat si optimizat continuu din momentul lansarii, in urma cu cateva luni”, declara Jiri Rizek, directorul executiv Flamingo International. Rizek apreciaza ca in 2009 platforma online va insemna 5% din vanzarile companiei, urmand ca peste doi ani sa castige o cota de 10% din afacerile Flamingo.
     

  • AC Nielsen: Romanii nu fac economie la mancare

    Din totalul cheltuielilor pentru gospodarie, romanii dau cei mai multi bani pe mancare. Nu este, deci, deloc surpinzator ca aceasta este si ultima categorie la care ar face ajustari atunci cand se pune problema reducerii bugetului.

    Astfel, in conditii de criza, 56% dintre romani aleg, in primul rand, sa cheltuie mai putini bani pe haine noi, 55% amana upgradarea aparaturii tehonologice pe care o detin, iar 43% amana inlocuirea articolelor casnice si aleg sa faca economie la gaz si electricitate.

    Ierarhia continua cu reducerea cheltuielolor alocate distractiilor in oras (41%), in timp ce 38% ar renunta sa mai manance in oras. Pe ultimul loc, se afla cheltuielile pentru mancare. Astfel, doar 16% dintre romani ar fi dispusi sa treaca pe marci alimentare mai ieftine, intr-o situatie de criza.

    Potrivit studiului Shopper Trends 2008, realizat de AC Nielsen, romanii fac parte dintre consumatorii care au o frecventa ridicata de vizitare a hiper si supermarketurilor (cinci-sase vizite pe luna), desi media numarului de astfel de magazine pe cap de locuitor este comparabil mai mica decat in alte tari din regiune.
     

  • Oltchim: crestere cu 27% a cifrei de afaceri in T3

    Pentru aceeasi perioada, profitul brut al companiei a fost, in lei, cu 153% mai mare, Oltchim recuperand astfel 9,5 milioane de lei (aproximativ 2,5 milioane euro) din pierderea inregistrata la finalul primului semestru al lui 2008.

     

    “Rezultatele financiare aferente trimestrului al treilea demonstreaza puterea de crestere a Oltchim in conditii de piata nefavorabile” a declarat Constantin Roibu, director general şi presedintele Consiliulului de Administraţie al Oltchim Ramnicu Valcea. Una dintre conditiile nefavorabile la care se refera Roibu se leaga de incidentele tehnice de la Arpechim Pitesti, principalul furnizor de materie prima, care au determinat intreruperea activitatii Arpechim pentru 26 de zile, timp in care instalatiile au functionat la doar 40% din capacitate.

    “Pentru perioada urmatoare, avand in vedere ca peste 75% din productia noastra merge la export, ne propunem sa neutralizam influentele negative pe care le-ar putea genera turbulenţele de pe pietele internationale si in acelasi timp sa ne mentinem toate pietele de desfacere unde societatea este prezenta”, a declarat Constantin Roibu.

    Potrivit reprezentantiilor companiei, cresterea din acest semestru se datoreaza si investitiilor tehnologice, in valoare de 46,5 milioane de euro, care au fost realizate in ultima perioada in cadrul combinatului. Investitiile au determinat cresterea volumului de productiei si crestea exportului cu 15%.

    Oltchim Ramnicu Valcea este cel mai mare combinat petrochimic din Romania. Anul trecut, Oltchim a inregistrat o cifra de afaceri de 524 de milioane de euro si pierderi de aproximativ 28 de milioane de euro.