BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • BURSA: Cele mai dramatice doua zile din istoria recenta a pietei de capital

    Investitorii pe Bursa au avut saptamana trecuta cele mai dramatice doua zile din istoria recenta a pietei. In cateva ore s-au pierdut sume de ordinul sutelor de milioane de euro, cuvintele „dramatism“ si „disperare“ repetandu-se in descrierile brokerilor.

     

    Stateam cu teama, pentru ca dupa cresterile de circa 60% pe care le-au inregistrat SIF-urile in ultima perioada, era firesc ca piata sa se mai corecteze, chiar daca nu asa de violent“, spune Andrei Anghel, analist la societatea de brokeraj Confident Invest.

     

    Intr-adevar, cotatiile SIF-urilor, cele mai speculate actiuni de la Bursa, au scazut saptamana trecuta in medie cu aproape 7% pe parcursul unei singure sedinte. Practic, actiunile SIF, care fac mai mult de jumatate din tranzactiile pe Bursa, au inregistrat cel mai mare declin din acest an, intr-o zi care nu anunta nimic special. Piata a fost surprinsa, in conditiile in care nu aparuse niciun fel de informatie negativa de natura sa atraga caderea dramatica a SIF-urilor.

     

    „Am urmarit cu interes evolutia burselor din regiune, pentru a vedea daca acestea au influentat piata noastra, dar nu am observat fenomene similare cu cea de la Bucuresti. Analiza fundamentala ar justifica o crestere a preturilor SIF si de peste 4 lei/actiune, insa Bursa nu prea a tinut cont de acest lucru, factorul psihologic jucand un rol important in evolutia SIF-urilor“, spune Anghel.

     

    Dar surprizele nu s-au oprit aici. A doua zi dupa aceasta cadere, cand brokerii se asteptau ca scaderile sa continue, SIF-urile au avut o revenire puternica, castigand peste 5% pe cele mai ridicate volume de tranzactionare din istoria SIF-urilor la Bursa si recuperand astfel cea mai mare parte din pierderile din ziua precedenta.

     

    Care este explicatia brokerilor pentru o astfel de evolutie a SIF-urilor? „Fortarea“ pietei de catre arbitrajorii locali, care au speculat diferentele enorme din ultimele saptamani dintre preturile de pe piata spot de la Bucuresti si cea la termen de la Sibiu. Practic, operatiunea de arbitraj permite realizarea unor castiguri fara asumarea vreunui risc. Spre exemplu, investitorul cumpara actiuni SIF Moldova la pretul de 3,15 lei pe actiune si in acelasi timp se obliga sa vanda acelasi numar de actiuni in luna decembrie la bursa de la Sibiu la un pret de 3,3 lei pe actiune. Investitorul castiga din diferenta de pret, care intra in buzunarul lui la sfarsitul lui decembrie. Foarte putin utilizat pe piata locala, arbitrajul a inceput sa fie utilizat din ce in ce mai des, ca urmare a oportunitatilor aparute pe Bursa de la Bucuresti si cea de la Sibiu, incluzand aici si lipsa de experienta a investitorilor.

     

    Dar ce s-a intamplat de fapt pe piata bursiera si cum a ajuns arbitrajul sa prabuseasca astfel cotatia SIF-urilor? In luna iunie, odata ce SIF-urile au atins minimele pentru acest an, investitorii au inceput sa cumpere agresiv actiuni de pe Bursa, la fel cum s-a intamplat si in urma cu un an. In acelasi timp, investitorii au luat pozitii contrare (de vanzare) pe SIF-uri in contracte cu scadenta pe decembrie, speculand diferenta mare dintre preturile pe piata spot (de la Bucuresti) si cea la termen (de la Sibiu). Astfel, ei au obtinut un randament determinat de diferenta dintre cursul la momentul cumpararii actiunilor din piata si cel la care urma sa vanda actiunile SIF la sfarsitul lunii decembrie. Diferentele de preturi ajunsesera in urma cu doua saptamani si la 16-17%, ceea ce inseamna un castig net, fara risc, de 12-13% intr-un interval de timp de doua luni de zile, mai mult decat dobanda adusa de un depozit bancar pe un an.

     

    Mai mult, fluctuatiile mari de pe piata la termen au adus preturile de la contractele futures de la Sibiu aproape de cele inregistrate pe Bursa de la Bucuresti, moment in care investitorii nu a mai trebuit sa astepte scadenta pentru a-si marca profitul, ci au ales sa vanda actiuni in piata de la Bucuresti. Acesta a fost unul din principalele motive care au condus la prabusirea cursurilor pe Bursa, spun la unison brokerii.

     

    Scaderea a fost atat de abrupta, incat preturile celor mai tranzactionate dintre SIF-uri, actiunile SIF Oltenia si SIF Moldova, au coborat pana la limitele minime care se pot atinge intr-o sedinta de tranzactionare pe piata de la Sibiu.

     

    In acelasi timp, panica determinata de scaderea Bursei i-a determinat pe speculatorii de la Sibiu sa creada ca trendul ascendent al pietei de la Bucuresti s-a incheiat si ar putea urma noi scaderi pana la sfarsitul anului. In aceste conditii, a doua zi, cursurile pietei la termen (futures) cu scadenta pentru decembrie au coborat sub nivelurile la care acestea erau cotate pe Bursa de la Bucuresti. Pentru SIF-uri, acestea au scazut cu un maxim de 0,05 lei/actiune sub pretul de la Bursa din Bucuresti.

     

    De aceasta data, arbitrajorii (cei care folosesc operatiunea de arbitraj) au cumparat contracte futures cu scadenta in decembrie la preturi mult sub cele la care vandusera intr-o prima faza contractele la acelasi termen cu scopul a-si crea pozitia de arbitraj. Practic, prin aceasta operatiune de vanzare si cumparare la termen pe aceeasi scadenta, si-au anulat pozitia si au realizat o data in plus profituri importante, rezultate din diferenta dintre pretul la care au cumparat si cel la care au vandut actiuni pentru luna decembrie.

     

    „Piata la termen a permis arbitrajorilor sa inchida pozitiile pe luna decembrie inainte de termen, fapt ce le-a permis realizarea unor randamente extraordinar de mari“, crede Marcel Murgoci, director de tranzactionare la EstInvest.

     

    El spune ca la un moment dat au fost si diferente de curs intre piata spot si cea la termen de peste 4 lei/actiune, care au putut aduce un randament anualizat pe decembrie de circa 70-80%. „Insa in conditiile in care unii arbitrajori si-au inchis pozitiile si au marcat acest profit, castigul poate fi si mai mare prin deschiderea unor noi pozitii de arbitraj“, completeaza Murgoci.

     

    Operatiunea de arbitraj este extrem de utilizata in Vest, putand fi realizata pe mai multe burse la care acelasi activ este cotat. „Insa investitorii de acolo se multumesc si cu randamente din aceasta operatiune de circa 10% pe an, in conditiile in care rata dobanzii la ei este foarte scazuta“, precizeaza Murgoci. Dar daca unii au castigat, era normal ca altii sa piarda din toata aceasta evolutie. Cel mai mult au avut de suferit speculatorii optimisti de la Sibiu, care aveau deschise pozitii de cumparare pe luna decembrie la preturi ridicate, spre exemplu 3,3 lei/actiune pentru SIF Moldova.

     

    In momentul in care cotatiile au inceput sa se prabuseasca, acestia au inregistrat pierderi de cateva ori mai mari decat cele ale investitorilor de pe Bursa. Si pentru ca exista riscul ca pierderile lor sa nu poata fi acoperite cu banii pe care acestia ii aveau disponibili in contul pus la dispozitia societatii de brokeraj, au inceput sa curga apelurile pentru suplimentarea acestora.

     

    „Speculatorii de la Sibiu care anticipeaza un trend si isi deschid pozitii la termen, cu foarte mult curaj, de toti banii disponibili obtin profit, astfel incat acesta le permite deschiderea de noi contracte. Operatiunea dureaza cat timp trendul pe care au intrat are o singura directie. Cum insa niciodata nu este asa, la o intoarcere violenta a pietei, cum a fost cea din ultimele doua zile, acestia isi pot pierde integral sumele investite, pentru ca unii nu-si mai pot sustine pozitia“, spune Mirabela Coos, trader la Broker Cluj.

     

    Valul de scaderi de pe Bursa a facut victime si printre investitorii neavizati care, nestiind ce se intampla, au intrat in joc si si-au vandut actiunile la un pret mult scazut.

     

    Cine este responsabil de aceasta evolutie a Bursei? Cei mai multi dintre brokeri spun ca fondurile de investitii sunt principalii actori care au condus la fluctuatiile ridicate. Administratorii de fonduri mutuale locale, de exemplu, care au suferit pierderi uriase anul acesta din cauza scaderii generalizate a Bursei pe parcursul a numai putin de cinci luni de zile, au invatat ca pot obtine randamente ridicate pe piata de capital si fara sa-si asume riscuri mari, speculand variatiile mari care apar intre preturile actiunilor SIF de pe piata de la Bucuresti si cea de la Sibiu.

     

    „Nu cred ca fondurile, care au in vedere obtinerea de randamente mai ridicate prin limitarea gradului de risc, au stat deoparte, in conditiile in care valoarea tranzactiilor de pe cele doua piete a fost foarte ridicata. S-au inchis in ultimele zile peste 35.000 de contracte pe SIF Moldova si peste 25.000 de contracte pe SIF Oltenia“, afirma Mirabela Coos.

     

    Brokerii sunt de parere ca in urmatoarea perioada piata nu va mai da ocazia pentru efectuarea unor operatiuni de arbitraj sau ca acestea se vor putea realiza cu randamente mult mai mici, dat fiind si apropierea fata de scadenta lunii decembrie. „In viitorul apropiat nu intrevad realizarea de astfel de arbitraje, pentru ca ar trebui sa asistam la o crestere mai mare a cotatiilor pe piata futures. Cred ca actiunile SIF s-au apreciat in ultima perioada si pe seama arbitrajorilor“, spune Marcel Murgoci, director de tranzactionare la EstInvest, una din societatile de brokeraj cu cei mai multi clienti la Bursa din Sibiu.

     

    In acelasi timp, Mirabela Coos de la Broker Cluj considera ca pe scadenta de decembrie nu  vor mai fi astfel de oportunitati de arbitraj, pentru ca pe masura ce ne apropiem de aceasta data, spread-ul dintre cele doua piete tinde sa se micsoreze. „Cu toate acestea, pe scadenta din martie se vor mai ivi ocazii pentru obtinerea de randamente ridicate“, atrage atentia Coos.

     

    In cifre, actiunile SIF Moldova si SIF Oltenia au pierdut in cea mai neagra zi din acest an 0,27 lei/actiune, respectiv 0,24 lei/ actiune, tot avansul pe care il luasera in ultima saptamana ca urmare a stirilor pozitive legate de oferta pe care Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, o inaintase salariatilor celei mai mari banci de pe piata locala (6,5 euro/actiune).

     

    Anuntul Erste Bank ii facuse pe brokeri sa declare ca negocierile cu SIF-urile pentru pachetele detinute in cadrul BCR se vor purta cel putin de la pretul oferit de Erste statului atunci cand a preluat pachetul majoritar al celei mai mari banci romanesti (7,65 euro/actiune). Erste nu a facut inca o oferta SIF-urilor, dar analistii pietei se asteapta ca ele sa fie urmatoarele pe lista de negocieri a grupului austriac.

  • Se mai vinde?

    Privatizarea CEC reprezinta ultimul bilet pentru o relansare de anvergura pe piata bancara autohtona pentru NBG Bank sau OTP Bank. Intr-un context de ambiguitate atras de numeroase amanari ale privatizarii, se pune insa intrebarea daca autoritatile vor intr-adevar sa vanda CEC.

     

    Este putin probabil ca semnarea contractului de vanzare-cumparare de actiuni sa poata avea loc pana la sfarsitul acestui an“, este de parere presedintele CEC, Eugen Radulescu, care nu exclude posibilitatea ca privatizarea sa fie amanata. Demersurile, destul de laborioase, de pregatire a contractului de vanzare, care ar urma sa fie finalizate in aceasta saptamana, im-ping termenul-limita pentru depunerea ofertelor imbunatatite spre sfarsitul lunii noiembrie, ceea ce lasa celor doi ofertanti, NBG si OTP, in jur de doar zece zile pentru a-si pregati ofertele. Iar aceasta este o varianta optimista, invocata de surse din Mi-nisterul Finantelor, fara insa ca ministrul de resort sa fi facut vreun anunt oficial in acest sens. Contactati de BUSINESS Magazin, reprezentantii Ministerului Finantelor nu au facut niciun comentariu pe tema privatizarii CEC. 

     

    Intarzierea cu care este pregatit contractul a avut legatura in principal cu indecizia Guvernului in privinta modului cum isi va pastra statul participatia de 25% din actiuni. In cele din urma, Guvernul a decis ca   pentru a nu dilua participatia statului sau a forta un aport de capital din partea acestuia, viitorul proprietar al CEC sa nu aiba dreptul de a fuziona institutia cu sucursala deja detinuta in Romania.

     

    Aceasta ultima intarziere vine dupa alte cateva amanari ale termenelor de depunere a ofertelor pentru CEC. In conditiile in care statul roman si investitorii aveau asteptari diferite in privinta pretului de preluare a pachetului majoritar de actiuni, oficialii romani si-au pus problema oportunitatii vanzarii, reprezentantii bancii pregatind deja o strategie aplicabila  in cazul in care statul roman ar fi ramas actionar majoritar. Iar presedintele CEC este de parere ca strategia de dezvoltare a bancii pentru urmatorii doi-trei ani nu va fi esential diferita in cazul privatizarii fata de situatia in care pachetul majoritar nu ar mai fi vandut.

     

    Amanarea privatizarii ar putea fi insa o decizie eronata, intrucat cresterea gradului de saturare a sectorului bancar poate determina scaderea atractivitatii CEC, se arata intr-un raport recent al Bank Austria Creditanstalt. Autorii raportului apreciaza, in context, ca reducerea drastica a cotei de piata a CEC, de la 9,8% in 2000 la 4,5% in septembrie 2005, va continua si in viitor. De altfel, reducerea cotei de piata a continuat si pe parcursul lui 2006, astfel ca la finele trimestrului al treilea, aceasta se situa la 4%.

     

    Cea mai importanta variabila care ar decide continuarea sau nu a privatizarii ramane pretul. Chiar daca a fost depasita situatia initiala, cand autoritatile socoteau o oferta de 500 de milioane de euro drept mult prea mica pentru vanzarea CEC, nici in acest moment nu este exclusa stoparea procesului de privatizare din cauza criteriului de pret. Surse bancare au declarat ca la depunerea ofertelor angajante neimbunatatite, NBG ar fi inaintat o suma de peste 500 de milioane de euro, in timp ce OTP a avut o oferta mai mica, dar peste 450 de milioane de euro. Care ar fi insa pretul corect pentru preluarea unei banci care se bucura de cea mai extinsa retea teritoriala din Romania (1.391 de sucursale), de un brand foarte puternic si de calitatea de a fi un mare colector de lichiditati in moneda locala? 

     

    Valoarea totala a bancii, calculabila pe baza profitului care poate fi obtinut in urmatorii trei ani variaza, potrivit lui Radulescu, intre 800 mil. euro si un mld. euro. Prin urmare, pachetul majoritar de 69,9% scos la vanzare de statul roman (in care este inclusa si cota de 9,9% atribuita Fondului Proprietatea) ar valora 560-700 de milioane de euro. In opinia presedintelui CEC, „costul de oportunitate“, respectiv cat ar trebui sa investeasca un cumparator, pornind de la zero sau poate de la 1% din piata, pentru a ajunge la un nivel de penetrare a retelei echivalenta cu cea a CEC, reprezinta 2 miliarde de euro.

     

    Asa se explica faptul ca OTP Bank, care a declarat initial ca CEC se potriveste „manusa“ profilului bancii ungare, a transmis in ultimele luni o serie de semnale care ar indica mai degraba resemnarea decat hotararea de a concura cu NBG. OTP isi pastreaza interesul pentru achizitionarea CEC, a declarat directorul general adjunct al bancii ungare, Laszlo Wolf, citat de Reuters – insa cand se pune problema sanselor pe care si le atribuie in cursa, optimismul dispare. „Sansele OTP Bank in ceea ce priveste licitatia nu sunt atat de bune. Exista o discrepanta intre pretul estimat si valoarea reala a CEC“, este raspunsul oficial dat de banca pentru BUSINESS Magazin cu cateva saptamani inainte de depunerea ofertei finale. Declaratiile de acest gen au aparut dupa ce surse bancare au declarat ca la depunerea ofertelor angajante neimbunatatite, NBG ar fi inaintat o suma mai mare. In acelasi timp, analistii de la Credit Suisse, citati de publicatia online „portfolio.hu“, conchid ca NBG are sanse mai mari sa castige cursa pentru CEC, in conditiile in care grecii par pregatiti sa puna mai multi bani pe masa.

     

    Pesimismul declaratiilor oficialilor OTP are ca explicatie cheltuielile mari facute de banca in ultima perioada pentru extinderea in regiune. OTP a cheltuit peste un miliard de euro in ultimele 18 luni, pentru a-si finanta extinderea pe pietele din Rusia, Ucraina, Serbia si Muntenegru. Subsidiarele din Bulgaria, Slovacia si Romania au fost, de asemenea, achizitionate in ultimii ani, iar oficialii au anuntat ca banca va sista achizitiile dupa anuntarea câstigatorului pentru preluarea CEC, cel putin in anul 2007. Mai mult, pentru eventualele achizitii, banca este nevoita sa apeleze la majorari de capital.

     

    N-ar fi exclusa nici varianta in care OTP, prin declaratiile mai putin optimiste, sa induca in eroare adversarul, pentru ca ulterior sa constatam ca acesta a oferit un pret mai mare decat NBG pentru pachetul majoritar al CEC. Dar ce face statul roman, in conditiile in care rolul de perdant jucat de cursantul OTP este de fapt real? In aceste conditii, Guvernul nu va avea parghii pentru a forta obtinerea unui pret mai ridicat. Variantele posibile in acest context sunt fie o intelegere convenabila cu NBG asupra pretului, fie amanarea privatizarii.

    Deloc de neglijat ar fi si varianta adoptata pentru privatizarea BCR, cand statul a vandut in prima faza 25% din actiuni catre BERD si IFC pentru 222 de milioane de dolari, ceea ce a dus la cresterea valorii bancii. Indiferent de optiune insa, strategia CEC pentru urmatoarele 12 luni prevede un influx semnificativ de capital, estimat de presedintele bancii la 150-200 de milioane de euro. Cu alte cuvinte, daca CEC ramane banca statului, e treaba statului sa investeasca in continuare; daca se va privatiza, cel putin o parte din bani ii va aduce cumparatorul.

  • Pretendentii

    NBG: Cel mai mare grup financiar elen, cu active de circa 28 de miliarde de euro. Pe piata romaneasca, banca elena detine 97,14% din actiunile Bancii Românesti si are o extindere teritoriala de 58 de unitati. Banca Romaneasca a terminat primul semestru cu un profit brut de 6,95 milioane de euro, in crestere cu 73% fata de rezultatul din aceeasi perioada a anului trecut. Daca NBG nu va câstiga licitatia pentru preluarea CEC, grupul a anuntat ca se va orienta spre varianta cresterii organice a afacerilor din România.

     

    OTP BANK: Cel mai mare grup bancar din Ungaria, prezent in opt tari, are active de peste 24 mld. euro. OTP Bank este prezent in Romania prin intermediul OTP Bank Romania (57 de unitati) – fosta RoBank, preluata in aprilie 2004 pentru 47,5 mil. dolari. OTP Bank Romania a incheiat primul semestru din 2006 cu o pierdere neta de 6,1 mil. euro, potrivit datelor OTP Bank Ungaria. Daca nu vor reusi sa cumpere CEC, ungurii au planuri ambitioase: OTP Bank Romania isi propune sa ajunga la o cota de 4-5% din piata bancara pana in anul 2010.

  • TELECOM: Pentru actionari, Cosmote ramane o hemoragie financiara

    Rezultatele financiare pentru al treilea trimestru arata cresteri pentru Cosmote. Cu toate acestea, sfarsitul de an nu se anunta prea vesel.

     

    Pe 6 decembrie, anul trecut, in cea mai mare sala de conferinte a hotelului Howard Johnson, Panagis Vourloumis, presedintele grupului elen OTE, venea sa anunte personal prima oferta comerciala sub brandul Cosmote in Romania. Mesajul transmis atunci a fost ca operatorul „este aici sa ramana“ si ca va investi suficient de mult pentru a ajunge sa concureze cu cei doi mari operatori de telefonie mobila, Orange si Vodafone.

     

    Rezultatele financiare prezentate saptamana trecuta pentru al treilea trimestru din 2006 arata intr-adevar un progres important in ceea ce priveste cota de piata. Estimarea (intrucat cifrele nu au fost inca auditate) vorbeste de o cota de 4,3% din numarul total al utilizatorilor de telefonie mobila la sfarsitul lunii septembrie. Cosmote a ajuns astfel pe locul al treilea intre cei patru operatori de telefonie mobila din Romania. Dar este inca departe de a ajunge sa fie concurent pentru jucatorii din liga mare. De altfel, intreg grupul Cosmote, cu operatiuni in Grecia, Romania, Bulgaria si Albania are aproximativ 10 milioane de utilizatori, cu circa 3 milioane mai mult decat au fiecare dintre cei doi operatori importanti doar in Romania.

    Pentru actionari, Cosmote ramane in continuare o hemoragie financiara. Pierderile inregistrate in acest al treilea trimestru au fost de 15,8 milioane de euro, ceea ce a impins pierderile totale pe primele noua luni din 2006 la 46,3 milioane de euro.

     

    Tot anul trecut, oficialii companiei declarau ca sunt pregatiti sa investeasca 450 de milioane de euro in primii trei ani de activitate pentru a dezvolta reteaua si a creste numarul de clienti. La un an distanta de acel anunt, jumatate din bani au fost deja cheltuiti. Si daca ne uitam la activele Cosmote, putem spune ca investitiile au ajutat compania sa ajunga un adevarat operator de telefonie mobila, cu pretentii de cota de piata serioasa. Acoperirea retelei a ajuns la aproximativ 92% din populatie sau 76% din teritoriu, numarul magazinelor care vand serviciile Cosmote a ajuns acum la 550, iar numarul angajatilor este in jur de 600.

    Practic, singurul lucru care ii lipseste in acest moment sunt clientii. Cei 670.000 de utilizatori, dintre care 83% prin cartele preplatite, au adus doar 12,5 milioane de euro pe al treilea trimestru din 2006, la un venit mediu per abonat (ARPU) de 6,2 euro, intr-o crestere usoara fata de nivelul ARPU de 5,4 euro inregistrat la sfarsitul lunii iunie.

     

    Nu este inca momentul sa comparam Cosmote cu eficienta financiara a operatiunilor Orange sau Vodafone. De exemplu, luand drept criteriu nivelul mediu al veniturilor per angajat si comparandu-l cu Orange, cei 600 de angajati ai Cosmote ar trebui sa aduca o cifra de afaceri de un sfert de miliard de euro. Recent, Antonis Kerastaris, directorul financiar al Cosmote Romania, declara pentru BUSINESS Magazin ca „in ciuda pierderilor operationale inerente oricarui start-up, evolutia performantelor companiei se incadreaza in planurile initiale“. Directorul financiar isi explica afirmatia spunand ca „sunt necesari trei ani pentru atingerea pragului de rentabilitate“. Poate cea mai mare problema pentru companie este acum amanarea cu un an a termenului anuntat de ANRC pentru reducerea tarifelor de interconectare la un nivel apropiat de cel al costurilor. Pentru ca serviciile de telefonie mobila ale celor doi operatori mari sunt folosite de aproape 95% din numarul total de utilizatori, cei sensibili la pret, deci cei din targetul Cosmote, vor alege reteaua folosita de cei mai multi dintre cunoscutii lor. „In fiecare sondaj pe care il facem cu consumatorii, cand ii intrebam cum isi aleg operatorul, raspunsul e de fiecare data acelasi: dupa cum folosesc rudele si prietenii“, spune directorul general al Cosmote Romania, Nikolaos Tzolas.

     

    Ramane de vazut cate rude si prieteni se gasesc in cota de 4,3% din piata sau, altfel spus, daca procentul reprezinta o masa critica de utilizatori care sa-i asigure operatorului o crestere viitoare. Mai ales ca anul viitor, in martie, Cosmote trebuie sa treaca un alt test: expira perioada in care posesorii faimoasei cartele de 2.000 de minute o pot folosi pentru convorbiri gratuite.

  • Pe pierdere

    Rezultatele financiare ale Cosmote pe 2006 (in milioane de euro, valori neauditate)

    Indicator

    ian.-iun.

    iul.-sept.

    ian.-sept.

    Venituri

    14,0

    12,5

    26,5

    EBITDA

    -30,5

    -15,8

    -46,3

    Rezultat net

    -44,9

    -21,3

    -66,2

     

  • Hai la golf

    Cluburile de golf vor constitui in cativa ani o puternica atractie turistica in Bulgaria. Agentia pentru promovarea investitiilor, InvestBulgaria, a acordat companiei Cabland unda verde pentru dezvoltarea unui complex de golf in valoare de 194 de milioane de euro.

     

    Anterior, inca doua astfel de proiecte primisera aprobarea agentiei. Complexul se va intinde pe o suprafata de 190 de hectare in oraselul Kableskovo, situat in apropiere de statiunea Pomorie, in regiunea de coasta. Cabland este un joint-venture intre autoritatile locale din Primorie si NGB Consulting si va fi finantat de Black Sea Golf & Country Club. Complexul va include un hotel de patru stele, mai multe terenuri de tenis, piscine, dar si scoli de tenis si golf. In timpul constructiei, care va dura sapte ani, vor fi create 3.000 de locuri de munca, iar dupa finalizare in complex vor lucra permanent 800 de persoane. Celelalte doua cluburi de golf din Bulgaria vor fi ridicate de Ferry Group din Spania si de compania Golf Club Ibar. Primul va absorbi o investitie de 133 de milioane de euro si va fi amplasat in apropierea orasului Katina din regiunea Novi Iskar. In al doilea club, localizat in orasul Dolna Banya, vor fi investite 38,5 milioane de euro.

  • Goldman vs. Berd

    Goldman Sachs, cea mai profitabila banca de investitii din istoria Wall Streetului, se afla in negocieri pentru preluarea unui pachet minoritar din actiunile Bancii din Mosova pentru Reconstructie si Dezvoltare, detinuta de miliardarul rus Vladimir Evtusenkov.

    AFK Sistema, holdingul aflat in proprietatea acestuia, intentioneaza sa vanda un pachet minoritar, informeaza agentia de stiri Bloomberg. Irina Potekina, purtatoarea de cuvant a holdingului, a confirmat ca au loc negocieri cu Goldman Sachs. Ea a adaugat ca si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si-a manifestat interesul pentru preluarea pachetului minoritar al bancii rusesti. Potekina a spus ca negocierile nu s-au incheiat si ca nu exista vreo preferinta in ceea ce priveste viitorul investitor. Atat Goldman Sachs, cat si BERD au in prezent proiecte in derulare impreuna cu banca ruseasca. De exemplu, Sistema a angajat banca americana pentru a se ocupa de oferta publica initiala de actiuni pentru OAO Concern Sitronics, companie din cadrul holdingului ce activeaza in domeniul tehnologiei. 

  • Spital de cinci stele

    Rusii cu dare de mana nu vor mai fi nevoiti sa plece in strainatate pentru a beneficia de servicii medicale de lux. Miliardarul Roman Abramovici – cel mai bogat om din Rusia, proprietar, printre altele, al echipei engleze de fotbal Chelsea – a inceput constructia, la Moscova, a unui spital de 120 mil. euro, investitie finantata prin holdingul sau, Millhouse LLC.

     

    Spitalul va fi amplasat in sudul capitalei, la doar cativa kilometri de cartierul Rublovka, versiunea moscovita a celebrului Beverly Hills, relateaza The Sunday Times, va avea 400 de paturi si va fi deservit de un personal medical format din 700 de persoane. Moscow Medical Centre, care va fi finalizat anul viitor, va oferi practic conditii de exceptie: televizoare cu ecran plat, acces la internet, faxuri – astfel incat pacientii sa-si poata supraveghea afacerile de pe patul de spital. Camerele vor fi comparabile, ca marime, cu dormitorul unui apartament obisnuit – pe scurt, spitalul va fi „la fel de bun ca un hotel de cinci stele“, dupa cum a declarat presei britanice unul dintre managerii care supravegheaza proiectul. „E facut pentru clasa mijlocie in continua crestere a Rusiei, inclusiv pentru oameni de afaceri si membri ai guvernului; Abramovici e dornic sa imbunatateasca serviciile medicale din Rusia“, a declarat John Mann, purtatorul de cuvant al miliardarului. In prezent, desi clinicile private exclusiviste au impanzit capitala Rusiei, reprezentantii elitei politice sau economice prefera totusi sa mearga in strainatate cand au probleme de sanatate.

  • Inca o banca

    Fortis, unul din cele mai mari grupuri de servicii financiare din Europa, a achizitionat intregul pachet de actiuni al bancii poloneze Dominet, specializata in consumer finance. Oficialii companiei nu au dorit sa precizeze valoarea tranzactiei, relateaza agentia de stiri Reuters. Dominet detine cea de-a zecea retea bancara din Polonia, numarand 152 de sucursale proprii si in franciza. Are o relatie privilegiata cu 2.000 de dealeri auto din tara, inclusiv cu Autotu, cea mai mare retea de dealeri care comercializeaza masini second hand. Astfel, banca ocupa o pozitie puternica pe segmentul finantarii achizitiilor de masini, dar ofera si servicii specifice de retail banking. In momentul realizarii tranzactiei, pentru banca poloneza lucrau 806 angajati. Grupul olandezo-belgian Fortis isi desfasoara majoritatea operatiunilor in aceste doua tari, dar intentioneaza sa se extinda puternic si in alte tari, in special in Germania si Polonia. Jean-Paul Votron, CEO al Fortis, a anuntat in august ca banca va continua sa puna accent pe retail-banking in Germania si Polonia; in ultimul an, Fortis a facut achizitii in valoare de 1,5 miliarde de euro.

     

    Pana in 2009, Fortis spera ca profitul net obtinut din operatiunile din afara Olandei si Belgiei sa ajunga la o pondere de 30% din total, fata de 20% cat este in prezent.

     

    In Polonia, Fortis controleaza deja banca Fortis Bank Polska SA, prezenta in 43 de locatii, situate in principalele orase ale tarii. Aici lucreaza peste 1.200 de persoane.

     

    Alte compani detinute in Polonia sunt Fortis Lease Polska, specializata in oferirea de servicii de leasing, casa de brokeraj Fortis Private Investments Polska si Fortis Investments. Grupul Fortis, situat intre primii zece asiguratori din Europa, are peste 58.000 de angajati, iar valoarea de piata este estimata la 41,6 miliarde de euro.

  • Era business unusual

    Internetul si generatia multi-tasking sunt agenti ai schimbarii ce vor provoca mutatii fundamentale in lumea afacerilor si vor goli de sens expresia „business as usual“. Problema nu se pune daca sau cand se intampla, ci unde vei fi tu atunci.

     

    Mutra acra a unui functionar nu mai e interfata obligatorie pentru plata taxelor, cata vreme ai un PC, un card bancar si o conexiune la web. Cartea de imbarcare pe o cursa aeriana poate fi tiparita pe imprimanta de acasa dupa ce ai facut rezervarea online. Conectarea la Internet nu mai e apanajul liniilor de telefonie fixa, ci si al unui „aparat“ pe care multi dintre noi il vazusera cu 8-9 ani in urma doar in „Dallas“: telefonul mobil.

     

    Toate sunt semnele banale, pe care tindem sa le ignoram, ale unui „bulgare“ deja format, care o ia la vale cu repeziciune, strivind in calea sa obiceiuri de o viata, modele si cariere de succes: afacerile, asa cum le stiam noi pana acum, sunt pe cale de disparitie. „Nici o industrie nu va scapa, nici o companie nu va ramane pe dinafara. Peste fiecare dintre noi va veni schimbarea si nu vom putea face nimic pentru a o evita“, declama cu patos Andy Mulholland – seful diviziei de tehnologie a Capgemini, unul din numele grele ale industriei mondiale de consultanta, tehnologie si outsourcing. „Este sfarsitul erei business as usual“, incheie el scurt fraza, scrutand dupa reactii uriasa sala ce gazduieste o audienta de cateva mii de oameni.

     

    Cele trei cuvinte magice, „business as usual“, au fost folosite de generatii intregi de manageri pentru a minimaliza efectele unor probleme asupra activitatii unei companii, reflectand mesajul initial al expresiei aparute la sfarsitul secolului al XIX-lea: poate ca ceva o arde undeva, dar activitatea merge inainte, fara nicio schimbare. Ce s-a intamplat insa  pentru a ne face sa trimitem la pensie expresia facuta celebra in urma cu 92 de ani de Winston Churchill? „Incepem sa avem de a face cu noua generatie, asa-numita generatie multi-tasking. Sunt cei care asculta muzica la iPod, invata, vorbesc cu un prieten pe un program de mesagerie instantanee si mai arunca si cate un ochi la televizor – totul in acelasi timp. E generatia care a crescut cu noile gadgeturi si cu Internetul si care va schimba totul odata ce va intra in business. Ei sunt cei care fac mai multe lucruri odata, care nu isi vor face niciodata un cont clasic la banca, cei care nu vor dori sa plateasca facturi la ghisee – intr-un cuvant vor fi agenti ai schimbarii“, explica oficialul Capgemini.

     

    Iar daca sunteti cumva de parere ca ultimul deceniu de dezvoltare a Internetului a produs schimbari uriase in viata economica si sociala a planetei, trimitand companii in faliment dar creand si noi tipuri de slujbe si de miliardari, puteti sta linistiti. „inca nu ati vazut nimic!“, crede Mulholland. „Probabil ca abia acum incepem sa realizam ce inseamna de fapt afirmatia ca Internetul va schimba totul“, adauga el. Afirmatiile sefului diviziei de tehnologie al Capgemini nu au rasunat in gol si nici nu au fost singurele ce avertizeaza asupra schimbarilor ce vor afecta economia mondiala. Chiar si locul unde au fost facute aceste afirmatii e o demonstratie in sine a faptului ca lucrurile deja se schimba.

     

    Evenimentul anual OpenWorld al gigantului IT Oracle, cel mai mare producator de soft de business din lume, a ajuns la cea mai mare desfasurare de pana acum: 42.000 de participanti de pe intreg globul. Cresterea evenimentului Oracle, care a bagat in buzunarele San Franciscoului circa 60 de milioane de dolari, nu face altceva decat sa reflecte tocmai dezvoltarea agresiva a companiei. Oracle a cheltuit in ultimii doi ani circa 20 de miliarde de dolari pe achizitia celor mai puternici competitori, consolidandu-si pozitia si adaugandu-si astfel in portofoliu clienti, produse si, poate cel mai important, know-how si specialisti cu experienta.

     

    Iar „vanatoarea“ nu s-a incheiat: Charles Phillips, presedintele Oracle, a declarat ca gigantul IT nu se va opri aici cu achizitiile, in special pe zona de aplicatii si securitate. „Ne putem permite sa facem aceste achizitii, pentru ca suntem capabili sa extindem rapid acoperirea produselor pe care le cumparam si sa le integram rapid in portofoliul nostru“, a spus oficialul Oracle.

     

    Achizitiile nu reprezinta ceva nou, ci sunt o metoda cat se poate de traditionala de a scapa de concurenti – ar putea spune-o oricine. Doar ca acum exista o diferenta, dupa cum afirma in cadrul Oracle OpenWorld si presedintele si directorul executiv al Cisco, John Chambers: „Trebuie sa fii in permanenta primul pe piata si cel mai inovativ. Daca o face altcineva inainte, e foarte simplu: il cumperi!“. Iar companiile IT se straduie ca nimeni altele sa demonstreze ca au facut doar vant „bulgarelui schimbarii“ si ca nu se numara printre victimele acestuia. De aici si valul de achizitii, consolidari din industrie si, poate, si faptul ca managerii marilor nume din IT calatoresc mai mult ca niciodata in tarile care au oportunitati de crestere. Cine e primul, cine se misca repede va ramane in viata si ii va trimite pe altii spre faliment. De altfel, numai daca luam cazul Romaniei, putem vedea efervescenta si preocuparea spre crestere a numelor mari din IT-ul mondial. Mai mult si mai des ca niciodata, executivi de top au vizitat in acest an Bucurestiul, dintre care ar putea fi mentionati Craig Barret – presedintele Intel, John Chambers – presedinte si director executiv al Cisco sau Safra Catz – presedinte si director financiar al Oracle. Impreuna, cele trei companii au venituri care sunt comparabile cu intreg PIB-ul Romaniei, si e sigur ca deplasarile nu au fost in interes turistic.

     

    „Va veti schimba modul de a fi in cinci ani de zile, cand veti vedea ca vom avea modele noi de productivitate, de afaceri, de distractie. Trebuie sa incepeti sa va schimbati companiile, procesele de afaceri inca de pe acum, pentru ca atunci cand schimbarile vor fi evidente pentru toata lumea va fi prea tarziu“, a explicat si avertizat in acelasi timp John Chambers, seful celui mai mare producator de echipamente de retea din lume.

     

    „Urmeaza un nou val, brutal, de consolidare al industriei si vom vedea un al treilea val de productivitate, generat de interactiunea si colaborarea generate de solutiile IT&C. De altfel, tot ceea ce inseamna IT va migra catre retea, catre Internet si astfel vom vedea ca procesele de afaceri vor trebui schimbate pentru a tine cont de puterea retelei umane“, a mai spus John Chambers.

     

    Chiar daca vine dintr-un alt segment al industriei IT, Chris S. Thomas, strateg-sef al Intel, vede si el sfarsitul unei ere „business as usual“, in ce priveste tinta aplicatiilor software. „Tintele de business sunt altele acum in industria IT, iar toate aplicatiile care odinioara erau scrise pentru a fi rulate pe calculatoarele de birou au si vor avea de acum din ce in ce mai mult ca destinatie Internetul, telefoanele mobile si alte gadgeturi“, afirma oficialul Intel, anuntand astfel in putine vorbe o schimbare semnificativa a modelului de business pentru sute de mii de companii de dezvoltare soft. Ne pregatim deci sa renuntam la a spune „nimic deosebit, business as usual?“. Andy Mulholland, reprezentantul Capgemini, e convins ca raspunsul este da. „Generatia celor care nu vad in abilitatile IT ceva special, ci o deprindere de baza in viata va determina cea mai mare parte a schimbarilor. Deja, acest lucru se vede in industriile in care aceasta generatie domina, si anume cea de transport si turism. Disponibilitatea acestei generatii de a adopta noi tehnologii si modele de afaceri arata faptul ca business as usual este o expresie care-si va pierde sensul si va fi in curand valabila pentru toate segmentele economiei“, afirma Mulholland.

     

    Sa fie insa totul niste simple vorbe ce ascund o noua incercare, ca atatea altele, a industriei IT de a-si vinde produsele „as usual“? Conform opiniilor exprimate de oameni din afara si interiorul industriei, exista ceva adevar si in aceasta afirmatie, dar amploarea si valul de schimbari ce au afectat inclusiv industria IT arata ca lucrurile merg catre o schimbare semnificativa. As usual.