BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • JAPONIA: Autoyota

    E o stire pe care nici un proprietar de masini nu vrea s-o auda. Servo-directia de la greu-accesibilele lor modele hibrid ar putea sa cada. Pneurile de la camionetele lor ar putea sa se deformeze si chiar sa explodeze. Air-bag-urile s-ar putea sa nu se deschida intr-un impact. Sunt genul de probleme care au demonizat producatorii auto americani, doar ca de data asta e vorba despre japonezii de la Toyota, de mult cunoscuti drept „creme de la creme“ cand vine vorba de calitate.

     

    Tocmai acum cand pare gata sa depaseasca General Motors si sa devina cel mai mare producator auto din lume, Toyota are o problema crescanda cu rechemarile in service-uri, care ii sifoneaza imaginea atent slefuita.

     

    In Statele Unite, cea mai mare piata pentru Toyota, numarul de vehicule rechemate pentru rectificari a crescut la 2,2 milioane anul trecut. Cifra reprezinta dublul celei in-registrate in 2004 si este de peste 10 ori mai mare decat cele 200.000 de masini rechemate in 2003, potrivit Administratiei Nationale pentru Siguranta Traficului pe Autostrazi (NHTSA). In Japonia, numarul de vehicule rechemate s-a multiplicat de 41 de ori fata de 2001, ajungand anul trecut la 1,9 milioane. Si pentru ca multe dintre rechemari sunt pentru vehicule mai vechi de 10 ani, analistii se tem ca un nou val de stiri proaste ar putea fi de asteptat.

     

    Situatia i-a alarmat pe executivii de top ai Toyota si a infuriat guvernul japonez. Acesta a ordonat companiei sa dea explicatii, pe care Toyota le-a si oferit intr-un raport insotit de ultima dintr-o serie de scuze. Prin intermediul acestuia, compania a promis sa creeze o baza de date computerizata pentru a obtine mai repede informatiile de la dealeri despre plangeri si reparatii. Politia din Japonia spune ca trei oficiali ai Toyota se afla sub investigatie pentru suspiciunea de a fi ascuns, pe o perioada de opt ani, defectele autoturismelor. In interiorul Toyota, afluxul de sesizari si anchete oficiale a dus la o efervescenta de eforturi la nivel inalt pentru a identifica si rezolva problemele, care au afectat hibridul Prius – standardul de top in categoria vehiculelor eficiente -, camioneta Tacoma si masinile din gama de lux Lexus.

     

    Probleme de calitate se pot abate asupra oricarei companii, fie ca are sediul in Detroit, Europa sau in orice alta parte. Deocamdata, discutiile privind calitatea masinilor Toyota nu par sa fi afectat activitatea companiei nici in Japonia, unde e cel mai mare producator auto, nici in Statele Unite ale Americii, unde a depasit Ford luna trecuta si a ajuns pe locul al doilea in termeni de vanzari.

     

    Nici venitul net al Toyota nu a fost afectat, acesta crescand cu 39,2% in timpul primului trimestru fiscal, pana la 3,2 miliarde de dolari. Dar executivii stiu ca nu pot lasa situatia sa se agraveze, pentru ca in cele din urma ar putea ameninta capacitatea de crestere a companiei. Daca nu reusesc sa controleze problema, va trebui sa retraga planurile de expansiune ale Toyota, despre care se spune ca includ mai multe fabrici de motoare si de asamblare in Statele Unite, dar si in alte parti ale lumii.

     

    La intalnirea anuala a executivilor Toyota din iunie, presedintele in exercitiu Hiroshi Okuda, noul presedinte Fujio Cho si directorul executiv Katsuaki Watanabe s-au angajat cu totii fata de manageri ca toate chestiunile privind calitatea vor fi luate in vizor, potrivit unui oficial al companiei care a asistat la intalnire.

     

    „Chestiunea calitatii este o preocupare majora. Le e jena de ceea ce se intampla“, a spus oficialul respectiv, care a insistat pentru pastrarea anonimatului, intrucat intalnirea in cauza a fost una privata.

     

    „Cand vine vorba de Toyota, calitatea e scrisa in ADN-ul nostru“, a continuat el. „Ne ingrijoreaza sa aratam ca toti ceilalti. Piata ne iarta datorita vechii noastre reputatii, dar oare cat timp o sa ne mai ierte?“ Principalul motiv pentru rechemari este staff-ul suprasolicitat de ingineri de la Toyota, spun executivii companiei si analistii din industrie.

     

    In ciuda expansiunii globale din anii ‘90, compania nu a reusit sa angajeze suficienti ingineri ca sa tina pasul cu cresterea productiei. Si si-a mentinut mare parte din activitatea de dezvoltare in Japonia, cu toate ca a construit facilitati de cercetare si de dezvoltare in locuri ca Ann Arbor din statul Michigan sau in Belgia, la Bruxelles. In acelasi timp, o lege din Japonia limiteaza numarul de ore suplimentare in cazul inginerilor, ale caror programe prelungite erau notorii printre cei din industrie.

     

    Ce a rezultat din cele doua, spun analistii, a fost un sir de erori inserate in timpul dezvoltarii vehiculului. Au fost totusi si cateva probleme la linia de asamblare, o cauza a recentelor rechemari in service in cazul altor producatori auto precum Nissan.

     

    O alta chestiune este ca Toyota, ca alte companii auto de la nivel global, a externalizat activitatea de dezvoltare a unor componente importante spre furnizorii sai, fie companii cu care facea afaceri de ani intregi, precum Denso din Japonia, fie unele mai noi ca Delphi Corporation, cel mai mare producator american de componente auto.

     

    Problemele au iesit greu la iveala – cele mai recente rechemari implica masini produse in anii ‘90. Dar asta inseamna ca posibilele probleme de la aglomeratii ani de crestere de la inceputul actualului deceniu abia se pregatesc sa apara si analistii avertizeaza ca problemele de calitate la Toyota pot doar sa se inrautateasca inainte de a incepe sa se imbunatateasca.

     

    „Sunt mai preocupat de viitor“, spune Kunihiko Shiohara, analist auto la Goldman Sachs in Tokio. „O schimbare fundamentala in ce priveste standardele de calitate va lua cel putin patru ani.“ De asemenea, nu e deloc incurajator ca unii rivali au inceput sa castige in calitate in fata Toyota, ale carei masini, atat cele ale brand-ului, cat si cele din linia de lux Lexus, au dominat mult timp topurile in ce priveste calitatea.

     

    In iunie, un studiu asupra calitatii vehiculelor noi efectuat de J.D. Power & Associates, o companie de cercetare de marketing, a plasat producatorul german de lux Porsche pe primul loc in top, urmat de sud-coreenii de la Hyundai pe locul al doilea, iar Toyota a ocupat abia locul al treilea.  

     

    Fiti siguri, numarul in crestere de rechemari nu se rezuma doar la Toyota. Un motiv pentru care sesizarile au crescut atat de mult este ca producatorii auto folosesc din ce in ce mai multe componente identice la mai multe modele de masini, ceea ce economiseste niste cheltuieli, dar de asemenea inseamna si ca erorile se repeta la un numar si mai mare de vehicule.

     

    Un altul este complexitatea masinilor, in timp ce companiile se bazeaza tot mai mult pe caracteristici electronice si computerizate in locul celor ce erau odata mecanice. „Nu e corect sa scoatem in fata doar Toyota pentru multe probleme“, spune Takaki Nakanishi, un analist al industriei auto de la J.P. Morgan din Tokio.

     

    Totusi, cresterea rapida de sesizari la Toyota le ia fata altor producatori. In Japonia, unde Toyota este cea mai mare companie auto, cu aproximativ 35% din piata, rechemarile s-au cvadruplat in ultimii patru ani, ajungand la 1,9 milioane in 2005. Asta comparativ cu cele 199.000 ale numarului 2 din piata, Nissan, si cele 205.000 ale Honda, potrivit Ministerului Transporturilor nipon.

     

    In cazul Toyota, 68% dintre rechemarile recente pot fi puse pe seama unor erori de design, potrivit Goldman Sachs. Ele se refera la componente de cauciuc care nu au fost proiectate suficient de groase ca sa reziste la temperatura motorului incins, precum si legaturi prea putin rezistente. Intr-o schimbare fata de traditia corporatista care a presupus petrecerea intregii cariere la o singura companie, Toyota vrea acum ca 200 dintre noii sai angajati sa fie ingineri cu experienta aflati la mijlocul carierei in alte parti.

     

    In luna iunie, Toyota a numit un al doilea vicepresedinte executiv pentru divizia sa de control al calitatii si a infiintat un nou post de senior managing director dedicat imbunatatirii calitatii. „Toata lumea ia asta foarte in serios“, a spus un executiv de top din cadrul diviziei de operatiuni pe America de Nord de la Toyota, care a vorbit sub protectia anonimatului din cauza sensibilitatii situatiei. Riscurile sunt mari, a adaugat el: daca compania nu poate depasi problema, „va trebui sa o luam mai usurel“ – o decizie pe care Toyota spera sa nu fie nevoita sa o ia.

     

    Traducere si adaptare de Mihai Mitrica

  • RWE, bun de plata

    Gigantul german RWE, care detine prin operatorul Transgas 80% din piata gazului din Cehia, a primit o amenda de 13,2 milioane de euro de la autoritatea ceha antimonopol, cea mai mare acordata vreodata unei companii din aceasta tara.

     

    Decizia nu este definitiva, grupul german avand posibilitatea de a face apel. RWE a fost gasita vinovata ca a abuzat de pozitia dominanta pe care o detine in trei cazuri. In primul rand, Transgas a vandut gazul pe care il importa din Rusia si Norvegia catre firmele de distributie pe care le detine in conditii diferite, mult mai avantajoase fata de cele in care l-a vandut catre ceilalti distribuitori. A doua acuzatie se refera la faptul ca a incarcat nota de plata pentru marii consumatori. Pentru inmagazinarea gazelor in depozitele subterane, compania a perceput tarifele maximale stabilite de autoritatea antimonopol. Acestea sunt insa valabile pentru firmele mici si proprietarii de locuinte. „Costurile pentru categorii individuale de consumatori sunt diferite“, a precizat pentru agentia de presa CTK Martin Pecina, presedintele autoritatii.

     

    Nu in ultimul rand, prin contractele de livrare a gazului incheiate cu distribuitorii regionali, Transgas le interzice acestora sa-l comercializeze in afara propriilor teritorii, ceea ce lezeaza competitia pe o piata liberalizata. Pecina a descris aceasta situatie drept un cartel. Potrivit legislatiei din Cehia, amenda maxima poate ajunge la cel mult 10% din cifra de afaceri a companiei, care anul trecut a fost de aproximativ 210 milioane de euro.

     

    Purtatorul de cuvant al RWE, Martin Chalupska, a afirmat ca  reprezentantii companiei au fost surprinsi de decizia autoritatii antimonopol. „RWE doreste sa identifice o solutie la aceasta situatie impreuna cu autoritatea“, a adaugat Chalupska.

     

    Ancheta impotriva RWE Transgas a demarat in toamna anului trecut, dupa ce mai multi clienti s-au plans de preturile ridicate practicate de acesta. Ca raspuns, Ulrich Jobs, CEO al Transgas, a declarat ca marjele de profit sunt deja scazute, astfel ca nu mai este loc pentru o reducere a tarifelor. 

     

    MVV Energie CZ a fost primul client industrial care a depus plangere impotriva RWE, cu un an in urma. Václav Hrach, executive manager al companiei, a precizat ca ar prefera sa se ajunga la o intelegere cu grupul german, scopul demersului sau fiind sa protejeze clientii de cresteri exagerate ale preturilor. Cazul RWE a fost si in atentia Comisiei Europene. Dupa ce a primit documentatia de la autoritatea antimonopol din Cehia, Comisia a returnat-o impreuna cu unele informatii privind cazuri similare.

  • Rable cu buletin

    Desi economia merge cu motoarele turate la maximum si investitiile straine nu se lasa deloc asteptate, cei mai multi dintre cehi conduc masini a caror varsta le-ar permite sa obtina un buletin sau chiar sa-si serbeze majoratul.

     

    Potrivit datelor Asociatiei Producatorilor Auto din Cehia, citate de agentia de presa CTK, peste 40% din automobilele inregistrate in Cehia sunt mai vechi de 13 ani. Cele mai noi de cinci ani reprezinta doar in jur de o cincime din total. In total, in Cehia sunt inregistrate 4,04 milioane de automobile. In prima jumatate a acestui an, vechimea medie a ajuns la 13,84 ani, fata de 13,53 ani cat era la sfarsitul lui 2004. Raportat la aceasta medie, pana de curand, numarul masinilor vechi produse in Cehia era mai mare decat cel al masinilor fabricate in strainatate. Raportul s-a inversat insa.

     

    Potrivit lui Antonin Sipek, presedintele Asociatiei, unul din motive este ca numarul soferilor care renunta sa utilizeze o masina veche produsa in Cehia este mult mai mare decat al celor care nu mai vor sa utilizeze o masina veche straina. O alta cauza este si cresterea de la an la an a importurilor de masini vechi si de piese de schimb din Occident. Dintre marcile straine, cea mai populara masina veche este Trabant, cu 37.611 de inregistrari, urmata de VAZ cu 33.651. Cea mai des utilizata masina veche produsa in afara spatiului ex-sovietic este Volkswagen Golf, cu 30.163 de unitati inregistrate.

  • Cablul se vinde bine

    Liberty Global, cel mai mare furnizor de servicii prin cablu din Europa si Japonia, este pe punctul de a-si extinde dominatia pe piata ceha. Liberty este deja proprietarul UPC, cel mai mare operator de cablu din Cehia, si a anuntat ca va achizitiona Karneval, al doilea operator de pe piata, pentru 322,5 milioane de euro. Oficialii Liberty se asteapta ca tranzactia sa fie finalizata pana la sfarsitul anului, dupa primirea avizului din partea Oficiul Concurentei din Cehia.

     

    Filip Vrana, purtatorul de cuvant al Oficiului, a declarat agentiei cehe CTK ca inca nu s-a primit o solicitare privind fuziunea celor doua firme. In cazul in care s-ar primi, acesta a precizat ca evaluarea cazului se va face raportand cifra de afaceri a noii companii la valoarea pietei si va dura cel putin cinci luni de zile. Pentru inceput, Karneval, detinut in prezent de Mid Europa Partners, va fi vandut unui joint-venture format din JP Morgan si Deutsche Bank, care vor vinde mai departe actiunile catre Liberty.

     

    „Este o dovada a concentrarii pe piata de comunicare prin mijloace electronice“, a explicat Pavel Dvorak, presedintele autoritatii cehe de reglementare in domeniul telecomunicatiilor. In perioada 2002-2003, UPC a fost gasita vinovata de Oficiul Concurentei ca a abuzat de pozitia dominanta pe care o detinea in acel moment pe piata. Initial a fixat preturi ruinatoare pentru a elimina concurenta, pentru ca apoi sa efectueze o majorare de 300%. Si acum se asteapta ca noua firma sa profite de pozitia pe care o va detine pe piata. Petr Bartek, analist la firma Cyrrus, crede ca preturile vor creste cu cateva zeci de procente, cel putin pana cand compania Telefonica O2 va incepe sa furnizeze servicii de web TV.

     

    Pe de alta parte, Tibor Bokor, analist la Wood & Company, considera ca preturile, cel putin la serviciile de internet de mare viteza, nu vor creste, deoarece piata se indreapta tot mai mult spre tehnologia rivala, ADSL.

     

    La jumatatea anului 2006, Karneval avea 310.000 de clienti. 253.000 foloseau serviciile de cablu TV, iar 57.000 pe cele de internet de mare viteza.

     

    Din cei peste 500.000 de clienti ai UPC, 300.000 foloseau serviciile de cablu TV, 120.000 pe cele de receptie prin satelit si 100.000 de internet de mare viteza. La nivel mondial, Liberty Global ofera servicii pentru 13 mil. clienti din 17 tari. Pentru acest an, compania estimeaza o cifra de afaceri de 6,2 mld. dolari.

  • Enter The On Demand World 1981

    Anul 1981 inseamna pentru omenire mai mult decat venirea lui Ronald Reagan la conducerea SUA sau a lui François Mitterrand la presedintia Frantei, izolarea virusului HIV sau prima lansare a unei navete spatiale. Fiecare dintre aceste evenimente a afectat bucati mai mari sau mai mici din umanitate. Lansarea in acel an a primului PC avea sa schimbe insa chiar istoria omenirii.

     

    IBM Corporation anunta astazi lansarea celui mai mic si ieftin computer, IBM Personal Computer. Creat pentru afaceri, scoala si uz casnic, sistemul costa numai 1.565 de dolari“, scria in comunicatul de presa al IBM din 12 august 1981. Un sfert de veac mai tarziu, IBM nu si-a mai sarbatorit copilul-minune, pentru ca a iesit din afacerile cu PC-uri. Insa evenimentul nu a trecut neobservat. Nici nu avea cum. Creatia celor de la IBM este importanta pentru ca a schimbat business-ul, comunicarea, modul de petrecere a timpului liber, a dus la aparitia Internetului, a marcat profund piata bursiera, liniile de productie, presa sau cinematografia si a facilitat acumularea unora dintre cele mai mari averi ale lumii.

     

    Cea mai ieftina varianta, de 1.565 de dolari, a IBM PC 5150 era dotata cu un procesor Intel 8088 ce rula la 4,77 MHz, avea o memorie de 16 kilobyte si dispunea de un monitor monocrom. Cantarea aproape 12 kilograme, iar tastatura avea in jur de trei kilograme. (Cu o suma echivalenta, astazi poate fi cumparat un calculator cu procesor dual-core, 1 GB de memorie si hard-disk de 200 GB, impruna cu un monitor LCD de 19’’.)

     

    Modelul destinat companiilor, prevazut cu doua cititoare de dischete, imprimanta si care putea sa ofere afisarea catorva culori, ajungea sa coste 4.500 de dolari. Un sfert de veac mai tarziu, cel mai umil computer se dovedeste de 500 de ori mai rapid si de 32.000 de ori mai puternic.

     

    Formularea Personal Computer – PC – a fost folosita inca inainte de 1981, de Xerox sau Apple Computer. Ceea ce a deosebit creatia celor de la IBM de concurenta reprezentata de Apple sau Commodore au fost cateva elemente de marketing si de fabricatie.

     

    Despre ce este vorba? Conform old-computers.com, in 1981 au fost lansate 50 de modele de calculatoare sau sisteme de calcul, si vorbim numai de un singur an, intr-o perioada de explozie a producatorilor si produselor care incepuse deja de circa zece ani. Pe lista producatorilor sunt prezente nume grele – Casio, Fujitsu, Hewlett-Packard, Matsushita, Motorola, Panasonic, Sharp sau Xerox, dar si mari disparuti, cum este Osborne Corp., companie creditata cu conceperea primului calculator cu adevarat portabil. Dintre modelele anului 1981, doar IBM 5150 a ramas in istorie „A fost combinatia perfecta intre brandul IBM, un nou sistem de operare si interesul crescut al pietei“, explica Benn Konsynski, profesor la Emory University Goizueta Business School. Sistemul de operare in cauza era MS-DOS, creatia Microsoft si baza succesului lui Bill Gates.

     

    „MS-DOS a permis cresterea comunitatii utilizatorilor de calculatoare de la cateva sute la milioane“, adauga Konsynski, citat de CNN. Produsele Apple sau Commodore erau considerate, in mediul de afaceri serios, simple „jucarii“, in timp ce marca IBM i-a permis lui 5150 nu doar sa se impuna, dar sa si aduca cu sine noi concepte. O alta diferenta majora a fost ceea ce inginerii de la IBM au definit drept arhitectura deschisa – posibilitatea asamblarii computerului dintr-o varietate de componente furnizate de mai multi fabricanti din mai multe tari. De aici pana la conceptul „IBM PC compatible“, care sta la baza actualelor PC-uri, nu a fost decat un pas. Columbia Data Products a fost prima companie care a lansat o copie a modelului 5150, in iunie 1982, denumit MPC 1600 „Multi Personal Computer“. Au urmat cei de la Compaq, tot in 1982, dar la cateva luni distanta, pe urma declansandu-se nebunia: Xerox, Digital, Sanyo si Wang aveau sa lanseze propriile modele, bazate pe conceptul IBM si folosind acelasi MS-DOS.

     

    Computerul devine in prima parte a anilor ‘80 un simbol al statutului social: costurile relativ ridicate au adus primele PC-uri in lumea businessului, pe birourile managerilor de top. Destul de rapid PC-ul trece pe mesele secretarelor, apoi isi gaseste loc in biroul de acasa sau in camera copiilor. Asadar, brand, arhitectura deschisa, nevoie pe piata… si mai ce? Oameni. Legendele spun ca initial s-au autointitulat „The Dirty Dozen“ si ca au functionat ca o societate secreta – putini le stiau numele si ce fac ei acolo.

     

    A fost o abdicare de la modul uzual de lucru al IBM, adica proiectare, aprobari periodice, implicarea diverselor compartimente in conceperea produsului, mod de lucru care esuase lamentabil chiar cu predecesorul lui 5150, IBM 5100 – model care s-a dorit ieftin, dar care a ajuns sa coste peste 9.000 de dolari. Asa ca oficialii IBM au recurs la serviciile unei echipe de specialisti autorizati sa poata evita orice restrictii si norme corporatiste. Ideea proiectului, care a primit numele de cod „Project Chess“, era sa ofere pietei ceva deosebit, ieftin si mai ales rapid.

     

    La sefia Project Chess, localizat in Boca Raton, Florida, a fost numit Don Estridge, supranumit mai tarziu „Parintele PC-ului“. Estridge, nascut in 1937, fiul unui fotograf profesionist, a absolvit University of Florida si a lucrat pentru armata americana – pentru care a realizat un sistem radar ce folosea computerul – si pentru NASA. Estridge este responsabil pentru conceptul de arhitectura deschisa (specificatiile masinii erau detaliat explicate intr-un manual ce avea 362 de pagini) si pentru ideea folosirii de componente fabricate de alte companii, fapt care a incurajat creatorii de hardware si software sa isi adapteze produsele pentru a functiona intr-un PC, sporind versatilitatea acestuia. In 1980 Estridge conducea 12 oameni care contabilizau zero venituri. In 1985, divizia de PC-uri a IBM, cunoscuta drept Entry Level Systems, avea 10.000 de angajati si venituri anuale de 4,5 miliarde de dolari. Parintele PC-ului a rezistat unei oferte a lui Steve Jobs, creatorul Apple, care i-a oferit presedintia companiei sale pentru un salariu de un milion de dolari, la care se adaugau un bonus de un milion de dolari la semnarea contractului si alte doua milioane de dolari pentru cumpararea unei locuinte. Din pacate, Estridge nu a trait suficient pentru a vedea ce a „nascut“ el si echipa sa cu adevarat – miliarde de PC-uri in intreaga lume, posta electronica, Internet, aplicatii elaborate sau nebunia jocurilor. La 2 august 1985, Estridge si sotia sa se aflau la bordul zborului 191 al companiei Delta, indreptandu-se de la Fort Lauderdale, Florida, catre Dallas. Prins de o furtuna, avionul s-a prabusit si a sfarsit in flacari. 128 de pasageri au pierit, printre victime aflandu-se, alaturi de sotii Estridge, si alti executivi al IBM, fosti membri ai echipei celor 12.

     

    David Bradley are 57 de ani, s-a pensionat in urma cu doi ani si traieste in North Carolina. Este unul din cei 12, dar a devenit mult mai cunoscut pentru o alta realizare de impact: Bradley a scris in doar cinci minute o linie de cod care marcheaza de cateva decenii lumea IT. Este vorba de combinatia de taste Ctrl-Alt-Delete, care restarteaza computerele blocate. „Nu m-am gandit ca va deveni un simbol cultural. Am facut o multime de alte lucruri, dar Ctrl-Alt-Delete a ramas singurul faimos. De fapt, Bill Gates este cel ce a facut combinatia de taste cunoscuta“, spunea Bradley la pensionare. 

     

    „Dirty Dozen“ au estimat ca IBM va vinde in jur de 250.000 de PC-uri in cinci ani. Au gresit cu 2,5 milioane de unitati. „Cred ca a fost un asa de mare succes din cauza arhitecturii deschise. Aveam un procesor de la Intel si un sistem de operare de la Microsoft. Am facut publice toate detaliile, asa ca oricine voia sa lucreze la o aplicatie beneficia de toate informatiile de care avea nevoie si putea fi increzator ca IBM nu va schimba nimic mai tarziu“, spune David Bradley. A fost in mod cert si o lovitura de marketing: Lord, Geller, Frederico and Einstein, firma de relatii publice a IBM a creat o campanie publicitara centrata pe figura lui Charlie Chaplin, o derogare masiva de la principiile publicitare traditionale ale companiei care a captat atentia publicului. Un alt atu a fost si faptul ca IBM a decis sa-si vanda computerele prin intermediul marilor retele de retail ca Sears sau Roebuck. Iar companiile au apreciat faptul ca pe primul PC puteau rula cateva programe pentru zona de business – EasyWriter pentru texte, VisiCalc, program de analiza financiara si contabilitate. In plus, un numar important de programe pentru afaceri, create de outsideri, au aparut rapid pe piata, in folosul oricarui afacerist, de la contabili si pana la vanzatorii de masini. Astfel ca PC-ul primeste de la revista Time titlul de „Personalitatea Anului 1982“, pentru ca trei ani mai tarziu IBM sa ajunga sa detina 40 de procente din piata calculatoarelor personale.

     

    Pana la inceputul anilor ‘80, pentru IBM computerele insemnau camere cu atmosfera controlata, in care lucrau insi in halate albe, cu alura de medici, in fata unor panouri cu luminite clipitoare. Trecerea la Acorn si miza pe democratizarea calculatorului a fost generata de schimbarile in structura companiei aparute in anii ‘70, cand IBM iese din perioada in care a fost condusa, in mod traditional de membrii familiei Watson (IBM a fost fondata de Thomas John Watson; fiul sau, Thomas John Watson jr. a condus compania din 1952 pana in 1971). Omul care a schimbat IBM a fost Frank Cary, care preia conducerea executiva a IBM in 1973 si care schimba compania din temelii, hotarand divizarea firmei in unitati de business semiindependente. Cary ii angajeaza pe cei 12 si le da divizia din Boca Raton pe mana. Piata nu s-a dovedit pentru cei de la IBM un teren de golf populat cu gentlemeni si unul din elementele care au contribuit la succesul lui 5150 s-a intors rapid impotriva Big Blue. Este vorba de arhitectura deschisa, care a permis aparitia clonelor, adica PC-uri fabricate de mici (la acea vreme) companii. Initial, Compaq si Kaypro, urmate de Gateway si Dell, au adoptat principiile de fabricatie ale computerului Acorn, etichetandu-si propriile PC-uri drept „IBM compatible“. Big Blue nu a acceptat provocarea, dar esecul unor produse ulterioare, cum au fost PCjr. sau PS/2 au demonstrat ca, prin crearea lui 5150 firma iesise, intr-un fel, din zona pe care o stapanea cel mai bine.

     

    Asa ca succesul neasteptat al PC-ului 5150 lasa loc, pentru IBM, unor frustrari in zona productiei de computere personale, de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut. Situatia se transeaza net, in 2004, cand IBM anunta ca renunta la PC-uri si ca transfera drepturile de productie companiei chineze Lenovo. Esecul IBM este compensat de reusitele altora, reusite care se bazeaza pe lansarea lui 5150. Este vorba in special de Bill Gates, care, in baza softului MS DOS care a echipat primul PC, a ajuns sa „stapaneasca“ 90% din computerele lumii. Si sa detina cea mai mare avere pe care a putut-o strange un pamantean pana in prezent.

     

    Povestea relatiei lui Gates cu IBM nu incepe cu fondatorul Microsoft negociind cu cei 12 sau cu alti reprezentanti ai companiei; incepe cu un Gary Kildall, omul care i-a pus lumea pe tava lui Gates. Kildall a scris primul sistem de operare important – CP/M – si este creatorul BIOS-ului, inima computerelor actuale, care face ca hardware-ul sa colaboreze cu software-ul. Povestea incepe cu doua gulere albe de la IBM care au stabilit o intalnire cu Kildall intr-o anume zi a anului 1980. Kildall a lipsit de la intalnire, fiind ocupat sa zboare cu avionul sau personal. Grija negocierilor a lasat-o in seama sotiei sale, care a condus discutiile. Acestea s-au terminat repede, nevasta lui Kildall aratandu-le usa celor doi, dupa ce a  semnat un soi de angajament ca va pastra secretul celor discutate. Kildall a fost un geniu, care a scris CP/M (Control Program for Microprocessors) in 1973. S-a lasat convins cu greu, de catre un prieten, sa infiinteze o companie, iar raspandirea procesoarelor Z80 si 8080, pentru care fusese scris CP/M l-a ajutat sa devina milionar. Kildall s-a dovedit in schimb lenes si nu a tinut pasul cu dezvoltatorii de hardware. Unul dintre acestia, Tim Patterson, a obosit sa astepte un upgrade de la Kildall si a scris propriul sau sistem de operare, numit QDOS.

     

    Mult mai dedicat afacerilor decat boemul Kildall, Gates a cumparat, dupa ce a fost contactat de cei de la IBM, softul lui Patterson pentru 50.000 de dolari. QDOS a suferit un facelift, care l-au transformat intr-un progam mai intuitiv, redenumit MS DOS si care a echipat 5150. Cei de la IBM i-au permis lui Gates sa pastreze drepturile asupra MS DOS, chiar daca acesta le-a luat dublu fata de cat i-au platit lui Patterson. Un sfert de veac mai tarziu, zecile de mii de dolari care s-au rotit in aceasta afacere s-au transformat in zeci de miliarde, care inseamna averea lui Gates, a asociatilor sai si Microsoft in sine.

     

    Un alt profitor a fost Michael Dell. A avut un computer RadioShack inca din scoala generala (nu prea puternic – folosea casete in loc de HDD si il costase in jur de 800 USD). In 1984 abandoneaza facultatea (gest pentru care parintii greu l-au iertat) si isi infiinteaza propria companie de productie si vanzare a PC-urilor. Acum, se afla pe locul 12 in topul celor mai bogati oameni, cu o avere de peste 17 mld. dolari.  Dupa 25 de ani, povestea PC-urilor nu se incheie, chiar daca unii le anunta pieirea. Nu va fi o disparitie, ci, in mod cert, o transformare. Asa cum maruntele „jucarii“ din anii ‘70 au devenit instrumentele de lucru si distractie de astazi, urmasii de mii de ori mai puternici ai lui 5150 vor evolua spre forme greu de ghicit astazi.

     

    In 1981 New York Times scria ca succesul lui IBM PC 5150 a surprins multa lume, inclusiv pe cei de la IBM. Ciudat, sau poate nu chiar atat de ciudat, aniversarea unui sfert de veac de existenta a PC-ului a trecut nebagata in seama de cei de la IBM.

  • Date cheie in istoria PC-ului

    • NOIEMBRIE 1962 Termenul „personal computer“ apare in premiera intr-un articol al NY Times
    • IANUARIE 1973 Firma franceza Realisations d’Etudes Electroniques creeaza microprocesorul Micral, cel care avea sa fie modificat mai tarziu pentru a deveni IBM compatible
    • APRILIE 1976 Primul computer Apple este vandut de Steve Jobs si Steve Wozniak
    • 12 AUGUST 1981 Lansarea IBM PC 5150
    • AUGUST 1982 Commodore Business Machines lanseaza Commodore 64. Computerul se alatura Apple II, IBM PC si Atari 400/800 in topul competitorilor pe piata americana
    • IANUARIE 1983 Revista  Times numeste PC-ul „Personalitatea anului“ 1982
    • MARTIE 1983 Compaq face o clona a IBM PC
    • IANUARIE 1984 Apple lanseaza primul model Macintosh, prevazut cu interfata grafica
    • NOIEMBRIE 1985 Microsoft lanseaza o prima versiune de Windows
    • AUGUST 1991 Organizatia Europeana de Cercetari Nucleare (CERN)  anunta proiectul WWW
    • AUGUST 1995 Microsoft lanseaza Windows 95
    • DECEMBRIE 2004 IBM vinde divizia de PC-uri grupului chinez Lenovo, intr-o tranzactie de 1,75 miliarde de dolari

  • BNR la prima batalie cistigata cu inflatia

    Guvernatorului Mugur Isarescu i-a revenit glasul dupa ce inflatia, cosmarul care il urmareste de un deceniu si jumatate, de cand e in fruntea BNR, a reintrat in culoar, cu sanse mari sa nu depaseasca 6,1% in acest an.

    Legumele si fructele, dar si preturile la tigari si alcool au tinut cu Isarescu. Saptamana trecuta, cand si-a prezentat bilantul (raportul trimestrial in privinta inflatiei), guvernatorul remarca ca de data asta cine a mizat pe cresteri mari de preturi si nu a avut incredere in BNR „s-a ars“. Meciul lui Isarescu este, evident, cu analistii si cu dealerii, care tin sa-i aduca aminte ca anul trecut a ratat tinta de inflatie – cu numai 0,1%, ce-i drept, dar a ratat-o. Si dupa cum mergeau lucrurile in primul trimestru, tinta de inflatie ar fi urmat sa fie ratata si in al doilea an, iar corul celor care cereau o majorare a dobanzii se auzea tot mai bine. 

     

    In schimb, acum guvernatorul si-a inceput discursul in care a prezentat raportul privind inflatia cu un salut incurajator: „Aduc vesti bune“, iar tonul optimist, desi rezervat, a fost pastrat pana la final. Isarescu a acceptat chiar sa raspunda la o serie lunga de intrebari dupa terminarea prezentarii, anuntand „ultima intrebare“ abia cand din sala aproape ca nu mai veneau solicitari. O schimbare sensibila de atitudine, dupa ce obisnuise audienta cu disparitii rapide la ultimele conferinte.

     

    La precedenta conferinta, dupa ce le daduse bancherilor o veste buna, ca plateste mai bine la depozite, ridicand dobanda la 8,75% de la 8,5%, le-a sters apoi imediat zambetul, anuntand ca trebuie sa lase mai multi bani la BNR prin majorarea rezervei minime obligatorii, apoi a raspuns la 3-4 intrebari si a plecat. Rezerva minima obligatorie inseamna suma de bani pe care fiecare banca trebuie sa o lase la BNR, cu o dobanda mica, din totalitatea depozitelor atrase.

     

    In acest fel, bancherii sunt lasati fara o sursa buna de creditare. Acesta este cel mai dur instrument de politica monetara. Si cum creditele s-au dat, bancherii au nevoie de noi lei, pentru care trebuie sa plateasca mai mult.

     

    Isarescu are perspective optimiste si pentru 2007 si se asteapta ca la raportul din august viitor sa vina cu obiectivele indeplinite. Nu mai departe de august anul trecut, guvernatorul prezenta un cadru destul de sumbru: inflatia ramanea inalta, iar dobanzile la lei erau prea mari, ceea ce atragea capitalurile speculative. Pe de alta parte, creditul in valuta crestea prea repede, alimentand un consum oricum excedentar fata de oferta interna, iar aceasta ducea la adancirea deficitelor externe.

     

    Un an mai tarziu, Isarescu afirma acum ca „nu se mai teme de capitalurile speculative“. In august trecut, banca centrala fusese nevoita sa cumpere masiv valuta de pe piata pentru a opri o depreciere abrupta a leului. Intre timp, lucrurile s-au schimbat: leul este puternic, iar piata locala poate face fata intrarilor, dar si iesirilor de capitaluri speculative. Guvernatorul nu a ratat ocazia de a reaminti ca si cei care au incercat sa speculeze pe curs „s-au ars“, inclusiv bancile, care nu mai pot face acum profituri sigure din trezorerie, ci trebuie sa aiba grija sa nu piarda.

     

    Diminuarea aprecierii leului de la inceputul anului lasa insa banca centrala fara cea mai eficace parghie de lupta cu inflatia de pana acum. Totodata, creditul in lei a luat locul creditului in valuta si, cu toate ca populatia continua sa se imprumute mai mult decat ar dori-o banca centrala, Isarescu spune ca masurile „neortodoxe“ pe care BNR le-a adoptat pana acum au functionat. In aceste conditii, incepand de anul viitor, banca centrala ar putea sa se concentreze mai mult asupra dobanzii pentru controlarea inflatiei si sa renunte treptat la masurile administrative.

     

    Isarescu a prezentat un inventar al masurilor adoptate pentru temperarea creditarii in ultimul an. El a recunoscut ca BNR a folosit aproape toate franele pe care le avea la dispozitie ca sa incetineasca expansiunea creditului, iar in viitor nu ar mai putea decat sa apese si mai tare pe pedala, desi este aproape de podea. Oricum, guvernatorul nu se asteapta sa mai fie nevoie de actiuni la fel de agresive. El a subliniat ca, pe masura ce inflatia scade, dobanda de politica monetara, de 8,75% pe an, corespunde unei dobanzi reale tot mai mari. In conditiile unei inflatii anuale de 6,2% in iulie, dobanda reala a fost de 2,5%, un nivel destul de mare.

     

    Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare al Raiffeisen Bank, considera ca BNR va miza tocmai pe acest aspect, iar pentru a asigura o politica stransa, va mentine dobanda de interventie la 8,75% pe an pana in primul trimestru al anului viitor. „Eventuale modificari ale dobanzii in acest interval ar putea genera socuri pe piata valutara“, considera Dumitru. O eventuala intarire suplimentara a politicii monetare ar fi realizata prin majorarea rezervelor minime obligatorii, apreciaza el.

     

    BNR a urcat dobanda efectiva folosita pentru sterilizare de la 7,7% in iulie trecut la 8,75% in prezent, a majorat rezervele minime la lei si valuta (prin care forteaza bancile sa imobilizeze o parte din fondurile atrase) si a introdus plafoane pentru finantarile in valuta pe care o banca le poate acorda. Totodata, creditarea persoanelor fizice a fost restrictionata prin introducerea unui plafon pentru ponderea angajamentului total de plata in venitul net lunar, iar mai nou reglementarile au fost extinse si asupra societatilor financiare nebancare.

     

    Isarescu noteaza ca, dupa un an de astfel de masuri drastice, excesul de lei se mentine inca pe piata, desi a scazut considerabil. BNR se afla in pozitia de debitor net fata de bancile comerciale, atragand de la acestea depozite. Daca banca centrala ar lasa acesti lei sa ajunga in economie, ar risca sa alimenteze inflatia. Isarescu spune insa ca in ultimele luni a remarcat cresteri sustinute ale productivitatii, ceea ce il face sa se intrebe daca nu cumva economia poate sustine o crestere mai mare. In proiectia sa, BNR foloseste o crestere a PIB potential de 5,5% (care nu ar alimenta inflatia). Ultimele date sugereaza ca potentialul de crestere neinflationista este mai apropiat de 7%, ceea ce ar insemna ca BNR poate lasa totusi mai multi lei sa ajunga in economie.

     

    Analistul financiar Florian Libocor considera ca nu eliminarea excesului de cerere din economie ar trebui sa fie principala problema, ci cresterea ofertei interne, care ar duce si la atenuarea deficitelor externe. Cu toate acestea, putine masuri sunt intreprinse pentru a sustine cresterea ofertei. „O revenire a economiei ar reduce si necesarul de sterilizare al BNR“, considera Libocor.

     

    In sistemele financiare mature, banca centrala este un creditor de ultima instanta, la care bancile comerciale apeleaza pentru a se refinanta. Oficialii BNR evita sa indice un orizont clar de timp in care si pe piata locala s-ar putea ajunge la o asemenea situatie. Pozitia de debitor net a BNR fata de bancile comerciale ingreuneaza, de altfel, si transmiterea masurilor de politica monetara in economie. Mai ales in cazul masurilor care vizeaza cresterea dobanzilor la credite, mecanismul de transmitere este greoi si practic efectele se vad dupa cateva luni, spun analistii.

     

    O trecere la pozitia de creditor net a BNR fata de sistemul bancar va fi posibila doar atunci cand excesul de lei va fi complet resorbit. Isarescu remarca deja o diminuare a excesului de lichiditati, fara de care performantele de scadere a inflatiei nu ar fi putut aparea, spune el. O buna parte din leii in exces s-au dus in economie, sub forma creditelor acordate de banci. Fondurile suplimentare care au ajuns in economie nu au generat insa presiuni inflationiste, inclusiv pentru ca excesul de cerere si-a gasit debuseu in importuri. Costul platit a fost insa cresterea sustinuta a deficitelor externe.

     

    Guvernatorul spune ca inca mai exista un exces de lei, iar acesta se simte. La sfarsitul lui iulie, BNR tinea in afara pietei 18,3 miliarde de lei, sume atrase prin depozite la o luna si certificate de depozit pe trei luni. Comparativ cu inceputul anului, sumele aflate in stoc la banca centrala au scazut totusi cu aproape o treime. In fine, pe langa excesul de cerere din partea populatiei, BNR se confrunta si cu un apetit mai mare pentru cheltuieli din partea statului.

     

    Ministrul finantelor a programat pentru anul acesta un deficit bugetar de 2,5% din PIB, in conditiile in care Guvernul doreste sa sustina programele de investitii, amanate in anii trecuti din lipsa de fonduri. Isarescu spune acum ca exista posibilitatea ca pana la sfarsitul anului sa nu vedem insa un deficit bugetar atat de mare, in conditiile in care veniturile atrase la buget depasesc chiar si proiectiile revizuite ale Finantelor.

     

    La sfarsitul lui iulie, bugetul de stat inregistra inca un excedent semnificativ. Guvernatorul Mugur Isarescu pare gata sa admita ca taxa unica, introdusa la inceputul anului trecut, poate avea efecte benefice, dupa ce pana acum a pastrat in privinta ei o atitudine mai curand rezervata.

     

    Dupa ce s-a trait si cu o inflatie de 10% pe luna in urma cu un deceniu, o rata de 6,1% intr-un an, cat e asteptata acum pentru 2006, pare dintr-un alt film.

  • Iulie tureaza vanzarile auto

    Piata auto si-a turat din nou motoarele la maxim, luna trecuta fiind atins un nou record in materie de vanzari: 27.700 de unitati. Vom asista la o rasturnare a prognozelor pesimiste facute la inceput de an?

     

    Statisticile pentru cea de-a saptea luna a anului arata bine in primul rand datorita relansarii vanzarilor de autoturisme de productie interna. In iulie 2006, vanzarile de autoturisme produse in Romania au crescut cu aproape 50% fata de perioada similara a anului trecut, conform unui buletin statistic al Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA).

     

    Cresterea este cu atat mai semnificativa cu cat primele sase luni (cu exceptia lui mai) au adus scaderi in vanzarile  producatorilor din Romania. Pentru Silviu Sepciu, directorul de comunicare al Automobile Dacia, „miracolul“ lunii iulie se explica simplu: „plusul de vanzari pentru masinile de productie autohtona se datoreaza programului de innoire a parcului auto“. Statistic vorbind, aproximativ jumatate dintre masinile vandute prin intermediul acest program, derulat prin Agentia Fondului pentru Mediu, au iesit din uzinele producatorilor autohtoni – Dacia si Daewoo.

     

    Pentru anul in curs, numarul total de autoturisme la care romanii vor avea acces gratie deja celebrei prime de casare se ridica la 16.500 de unitati. Pana acum, Dacia a vandut 4.500 de unitati, iar cifrele celor de la Daewoo sunt destul de apropiate.

     

    Privind retrospectiv, boom-ul de vanzari generat de acest program explica si expectativa clientilor din lunile trecute si, implicit, scaderile de vanzari inregistrate de aceiasi producatori autohtoni. Referindu-se strict la Automobile Dacia, Silviu Sepciu spune ca o alta explicatie a scaderii de vanzari din lunile trecute (raportat la perioadele similare din 2005) ar fi cea a restrangerii portofoliului propriu de modele. „Fata de anul trecut, in 2006, nu am mai avut in portofoliu si modelul Solenza, singurul disponibil fiind Logan. Cat despre vehiculele comerciale, modelul de masini pickup se afla la sfarsit de cariera – motiv pentru care vanzarile nu pot fi spectaculoase.“

     

    Si in viziunea lui Marius Carp, directorul APIA, prima de casare este una dintre pedalele de acceleratie care au dus la cresterile neasteptate de luna trecuta. „Pe langa acest factor, noi am observat ca an de an, vanzarile cresc si in iulie chiar daca este luna de vara. August este insa o luna de scadere“, explica Marius Carp.

     

    Pe de alta parte, o privire asupra evolutiei importurilor in aceeasi luna iulie arata ca cifrele nu sunt nici pe departe la fel de spectaculoase ca si in cazul productiei interne. Vanzarile au crescut cu circa 27%, insa aceasta variatie este urmarea fireasca a unui trend manifestat inca de la inceputul anului. De altfel, cresterea din luna iulie a importurilor este destul de apropiata de cifra care arata dinamica pe primele sapte luni.

     

    Astfel, importurile au crescut de la inceputul anului cu 30%, pana la 71.000 de unitati. Totusi, nici importatorii nu au fost ocoliti de binefacerile primei de casare, un exemplu in acest sens fiind AutoItalia – compania care  aduce in Romania marcile Fiat, Alfa Romeo, Maserati si SsangYong. Conform Ziarului Financiar, AutoItalia a vandut luna trecuta 1.100 de unitati, cifra care face din iulie 2006 cea mai buna luna din istoria de 13 ani a companiei.

     

    In ceea ce priveste vanzarile cumulate de la inceputul anului, cifrele confirma estimarile facute de observatorii pietei inca din luna ianuarie. Pana la aceasta ora, in Romania s-au vandut putin peste 145.000 de autoturisme, ceea ce reprezinta un plus de 12% fata de perioada similara a anului trecut. La inceputul anului, reprezentantii APIA atrageau atentia asupra faptului ca piata auto va trece printr-o perioada de cresteri moderate, de 5-10% la sfarsitul lui decembrie. Anul trecut, vanzarile totale de autoturisme au avut o crestere de 48,5%. „Estimarile care s-au facut la inceputul anului au fost foarte corecte“, intareste Marius Carp de la APIA. Ramane de vazut daca rezultatele pe cele cinci luni care au mai ramas pana la sfarsitul anului vor confirma sau nu aceste estimari.

     

    Cat despre clasamentul marcilor, in functie de vanzari, Dacia isi pastreaza si anul acesta pozitia de lider, cu aproape 41 de procente din piata de autoturisme, fiind secondata, la fel ca si pana acum, de Daewoo. Insa distanta dintre cele doua marci este semnificativa, producatorul sud-coreean, preluat la nivel international de General Motors, detinand doar 9,4% din piata.

     

    De-a lungul timpului, Dacia a pierdut cota de piata pe fondul intaririi vanzarilor realizate de importatori. Pentru comparatie, la sfarsitul lui 2000 producatorul de la Pitesti detinea aproape 80% din piata. Pe pozitiile imediat urmatoare figureaza francezii de la Renault si doua marci ale Porsche Romania, Skoda si Volkswagen. Porsche Romania (avand in portofoliu Audi, Skoda, Volkswagen, Seat, Porsche) este importatorul numarul unu al pietei romanesti. Compania a avut pe primele sapte luni ale anului un plus de vanzari de 36%, comercializand circa 23.000 de unitati.

     

    O rata de crestere superioara dinamicii pietei de importuri a avut si grupul TiriacAuto, al doilea conglomerat de branduri al pietei auto locale (avand in portofoliu zece marci precum Mercedes, Chrysler, Jaguar, Mazda, Hyundai). Un comunicat al grupului anunta o crestere de 65% a numarului de unitati vandute in primul semestru din 2006 fata de perioada similara a anului trecut. TiriacAuto a vandut 12.200 de masini in primele sase luni. De doua ori cat cresterea pietei de import (30%) a fost si evolutia vanzarilor de limuzine de lux al caror pret incepe de la 80.000 de euro: Audi A8 sau Mercedes S-Klasse. Pe de alta parte, vanzarile modelului BMW seria 7 au scazut cu 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

     

    Incluzand vehiculele comerciale si autobuzele, in primele sapte luni, in Romania s-au vandut cu totul 167.000 de masini, cu 8,7% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. Acest procent este si mai apropiat de estimarile oficialilor APIA de la inceputul anului, care spuneau ca piata va avea un plus cuprins intre 5 si 10%. In acest context, „miracolul“ celei de-a saptea luni a anului – cand vanzarile masinilor autohtone au crescut cu 50%, iar cele de import cu 27% – isi mai pierde din aura de fantastic. In fond, e doar o chestiune de algebra.

  • Autohtonele conduc

    In iulie, vanzarile masinilor autohtone au explodat, intrerupand trendul de scadere, valabil de la inceputul anului.

     

    2006

    2005

    variatie

    Ianuarie

    7.260

    7.540

    -3,7%

    Februarie

    7.874

    9.635

    -18,3%

    Martie

    10.119

    13.314

    -24,0%

    Aprilie

    10.097

    11.186

    -9,7%

    Mai

    11.874

    10.163

    16,8%

    Iunie

    12.041

    12.981

    -7,2%

    Iulie

    14.910

    10.056

    48,3%

    TOTAL

    74.175

    74.875

    -0,9%

    Sursa: APIA

  • RESURSE UMANE: Cum muncesc firmele sa-si tina aproape angajatii

    Temerile ca si-ar putea vedea oamenii de valoare trecand in barca firmelor concurente au dus companiile din intreaga lume pe culmile inventivitatii in materie de instrumente de motivare. Inclusiv in Romania, oferta de bonusuri si beneficii a crescut vazand cu ochii. Dar ajung toate aceste sageti la tinta?

     

    Ultimii sase-opt ani au marcat, in mentalitatea angajatilor romani, drumul masinii de serviciu, al telefonului si al laptop-ului de la beneficii la simple instrumente de lucru sau, cum le numesc specialistii in resurse umane, „elemente de igiena“. Angajatii devin tot mai rafinati cand vine vorba de asteptarile pe care le au in schimbul loialitatii fata de compania pentru care lucreaza.

     

    Iar firmele de recrutare vorbesc chiar de organizatii care ofera angajatilor mai multe variante de pachete de beneficii. „Desi acest sistem nu este extins la scara larga datorita dificultatii administrarii sale, exista deja organizatii – in general cele cu sute sau mii de angajati – care au oferit angajatilor posibilitatea de a alege intre trei-patru pachete de beneficii diferite“, spune Marius Mardale, HR oustsourcing services consultant in cadrul companiei de resurse umane AIMS (compania are o experienta de 14 ani in domeniul recrutarii si de 12 ani in cel al administrarii beneficiilor). Aceasta optiune isi are ratiunea sa: preferintele angajatilor difera in functie de post, functie si varsta.

     

    Aproximativ 250 de manageri din cele peste 65 de companii din grupul RTC, bunaoara, sunt bonusati de companie cu cate o vacanta la mare sau la munte pentru intreaga familie, cu finantarea achizitiei unei masini in decurs de cativa ani (marca si modelul sunt alese de angajat, cu mentiunea ca acesta plateste eventuala depasire a pragului maxim suportat de companie), cu abonamente medicale la o clinica privata si cu finantarea achizitiei unui PC portabil care ramane in proprietatea lor.

     

    Pe langa aceste beneficii, toti angajatii pot profita de conditii speciale de contractare a unor servicii bancare, oferite de bancile care au parteneriate cu grupul RTC, de training-uri si sansa de a avansa in companie. Pentru a ajunge la aceasta lista de beneficii, RTC face anual sau o data la doi ani sondaje in cadrul companiei. In opinia Oanei Munteanu, senior consultant in cadrul PricewaterhouseCoopers (PwC), rafinarea pachetelor de bonusuri acordate angajatilor e un fenomen care va continua, stimulat de aderarea la Uniunea Europeana.

     

    „In tarile care au aderat la UE s-a observat diversificarea beneficiilor acordate, in special datorita cresterii ofertei acestora pe piata. Este de asteptat ca si in Romania sa apara beneficii noi, in special de tipul pensiilor ocupationale, a asigurarilor medicale private, odata cu adoptarea legislatiei specifice.“ In ceea ce priveste ponderea beneficiilor in structura pachetului salarial, daca in Romania vorbim de o pondere de 8-9%, in Ungaria, Cehia sau Slovacia aceasta poate ajunge pana la 15%, conform PwC.

     

    In tarile recent integrate in UE, structura  beneficiilor in cadrul pachetului  salarial nu a suferit modificari esentiale, pentru ca, dupa cum spune Munteanu de la PwC, „in tari precum Cehia, Slovacia, Ungaria, ponderea beneficiilor era mai mare decat in Romania chiar dinaintea aderarii“.  Dar sunt aceste bonusuri facatoare de minuni cand vine vorba de loialitatea angajatilor ? Greu de dat un raspuns obiectiv, mai ales in conditiile in care tot mai multe studii americane sau britanice ale unor companii de cercetare de piata in domeniul resurselor umane vorbesc despre ineficienta multor programe de bonusare, care, desi inghit zeci sau sute de mii de euro din bugetele companiilor, se dovedesc incapabile sa retina oamenii.

     

    „Prezenta bonusurilor nu motiveaza neaparat, dar lipsa acestora poate demotiva“, explica Madalina Uceanu, directorul executiv al AIMS, adaugand ca „o mare parte din beneficii il ajuta pe angajator sa se situeze la nivelul pietei cu care se compara, nu neaparat il diferentiaza“. Iar Alina Olaru, directorul de resurse umane al RTC Holding, spune ca fluctuatia de personal din RTC la nivel de management (un imbucurator 8-11%, conform managerului) se datoreaza mai degraba atmosferei de familie si culturii organizationale din grupul RTC decat recompenselor de ordin material.

     

    De altfel, daca cineva si-ar propune sa afle care este cel mai eficient sistem de bonusare, o prima constatare ar fi aceea ca literatura de specialitate nu l-ar putea ajuta prea mult. „Teoriile motivarii se cam lovesc in ultimul timp cap in cap“, spune Marius Balasoiu, general manager al companiei de resurse umane Business Intelligence Alliance (BIA). „Dupa ce Hertzberg, Maslow sau  Alberfeld au demonstrat ca banii nu sunt neaparat un factor de motivare, ci mai degraba unul de igiena sau care duce la sustinerea unor factori cu adevarat motivanti, au venit marii guru moderni ai managementului ca Jack Welch sa spuna ca banii sunt singura forma de motivare pentru angajati.“

     

    Daca pana acum cele mai frecvente beneficii oferite de companii in Romania au fost tichetele de masa, asigurarile private de sanatate, asigurarile de viata, bonusuri sau cadouri cu ocazii speciale, posibilitatea de a achizitiona produsele companiei la preturi preferentiale, conditii preferentiale de creditare de la anumite institutii bancare, acestea sunt tot mai des completate sau alternate cu alte tipuri de beneficii, greu de imaginat cu ani in urma.

     

    De exemplu, tot mai apreciata de angajati este flexibilitatea timpului de lucru. „Exista companii care acorda un numar de zile de concediu peste limita minima stabilita prin lege, program de lucru flexibil, vinerea scurta si lucrul de acasa“, spune Marius Mardale de la AIMS. Acest tip de beneficiu are un cost direct relativ scazut pentru companie. In schimb, ofera angajatului posibilitatea de a se relaxa si a aborda activitatea intr-o maniera mai organizata si mai eficienta. Marius Balasoiu de la BIA spune ca incep sa devina tot mai populare si concursurile de tipul „angajatul anului“ sau chiar al lunii, al unei campanii sau al unei promotii.

     

    „Castigatorul primeste de la diplome de merit (nu se mai prea poarta), premii in obiecte modice (fara impact), la obiecte de valoare mare, eventual cele comercializate de compania respectiva, excursii (valorizate daca sunt de doua persoane si daca sunt in afara tarii si mai ales in zone cu adevarat exotice) si ajungand la actiuni, la avantaje sezoniere sau care tin pana la urmatorul concurs (masina de firma, abonamente la diverse cluburi)“. Aceste concursuri sunt intalnite mai ales in departamentele de vanzari sau de relatii cu clientii.

     

    O strategie folosita de unele companii pentru a-si pastra angajatii pentru cat mai mult timp e si asa-numitul „exit package“ – o asigurare in virtutea careia, in momentul cand un angajat pleaca din firma sau aceasta se desfiinteaza, primeste  o anumita suma de bani, cu atat mai mare cu cat angajatul a lucrat mai mult in companie.

     

    „Astfel, angajatul stie ca, pe masura ce acumuleaza ani in firma respectiva, va primi o suma mai mare atunci cand va pleca din ea“, explica Marius Balasoiu de la BIA. Team-building-urile au devenit aproape o industrie in Romania in ultimii ani, unele firme castigand strict de pe urma acestui instrument de motivare. Un exemplu este Travel Events, care incaseaza anual zeci de mii de euro doar din team-building-uri. Campionatele sportive interne sunt, de asemenea, la moda, mai ales in cadrul firmelor cu multe filiale. „Bancile au campionate interne de fotbal, un pretext sportiv pentru reintalnirea membrilor echipei din diferite filiale“, exemplifica Marius Balasoiu de la BIA.

     

    „Am mai intalnit la firmele romanesti concursuri de volei, de bridge si, in general, de sporturi de echipa.“ Pentru a marca si incuraja longevitatea angajatilor in companie, unele firme romanesti organizeaza aniversari ale firmei sau ale unor perioade de timp petrecute de angajati in companie (5-10 ani in firma). Cei rezistenti, spune Balasoiu, primesc de la mici simboluri (inele, cupe) pana la obiecte de valoare mare. In principiu, se formeaza un fel de „veche garda“ in care, odata intrat, obtii admiratia celorlalti membri ai echipei.

     

    In ce priveste plata partiala sau totala a concediului de odihna, Balasoiu spune ca a intalnit aceasta practica si in firmele de stat, ca un corespondent al „biletelor de odihna prin sindicat“. Plata salariului intreg pe perioade de concedii maternale sau de boala e un alt stimulent folosit in unele companii din Romania, in timp ce altele, dimpotriva, acorda bonusuri celor care nu pleaca in concediu de sanatate. „Intrucat se confrunta cu absenteismul, companiile au «inventat» pentru pozitii operationale un bonus pentru persoanele care nu au nici un concediu medical in luna respectiva, astfel stimuland angajatii sa nu mai lipseasca de la serviciu“,  spune Corina Rosculet, senior consultant in cadrul companiei de recrutare Lugera.

     

    Foarte putine sunt firmele romanesti care practica „sabbatical leave“, dar Marius Balasoiu de la BIA spune ca a intalnit una. Sabbatical leave este un an in care angajatul cu merite exceptionale intrerupe activitatea si pleaca pe banii firmei intr-un fel de concediu de studii timp de 12 luni. „Astfel de perioade de pauza sunt obligatorii pentru colaborari pe termen lung“, apreciaza Balasoiu.

     

    Ziua inversa poate fi foarte motivanta pentru angajati, si exista companii romanesti care o practica. In ziua respectiva, „angajatii schimba nivelele de responsabilitate, astfel incat top managerii si middle managerii actioneaza la nivelele de executie si de interfata directa cu clientii, in timp ce personalul de executie poate fie asista, fie incerca sa ia decizii la nivele superioare“, explica Marius Balasoiu, precizand ca deciziile luate in aceasta zi nu sunt aplicate imediat, dar sunt analizate si gestionate a doua zi de cei in masura sa le ia. Conform legislatiei romanesti in vigoare, utilizarea masinilor de firma in afara orelor de program se impoziteaza.

     

    Dar poate deveni un beneficiu interesant pentru angajati. O varianta a acestui tip de beneficiu este utilizarea masinilor top managementului pentru un weekend, de catre angajatii care merita premiati. In unele domenii in care lipsa specialistilor nu poate fi acoperita doar prin eforturile departamentului de resurse umane, companiile ofera bonusuri angajatilor care recomanda alti potentiali angajati.

     

    „In companiile din IT, bonusul poate ajunge pana la 400 de euro pentru fiecare persoana recomandata, care lucreaza cel putin o luna in cadrul companiei“, spune Corina Rosculet de la Lugera. „Acest bonus se aplica si pentru pozitiile operationale (manipulant, operator linie), insa sumele acordate sunt mult mai mici, variind intre 30 – 40 RON pentru fiecare recomandare.“

     

    Un beneficiu la moda devine si participarea la conferinte, congrese si simpozioane. In ultimul an, speakerii internationali au inceput sa includa pe harta lor si Bucurestiul, si nu putine au fost companiile care au cumparat zeci de bilete pentru angajatii-cheie pe care si-au propus sa-i motiveze.

     

    Abonamente la piscina, sala de fitness, cursuri de dans sau cursuri de teatru, cursuri de limbi straine, de calculator sau de conducere auto preventiva, catering, premierea ideilor valoroase – indiferent de bonusul oferit, acesta trebuie neaparat legat de performanta si comunicat ca atare pentru a fi eficient, spun specialistii. In plus, trebuie cunoscute si exploatate si celelalte resorturi ale motivarii sau demotivarii angajatilor.

     

    De exemplu, un studiu al companiei de consultanta si outsourcing pe resurse umane Hewitt Associates, care are in portofoliu mai mult de jumatate dintre companiile din top 500 FORTUNE, a demonstrat ca acele organizatii care inregistreaza cresteri de peste 10% („double digit“) se bucura de o loialitate a angajatilor de 63%, cu 20% mai mult decat cea manifestata de angajatii companiilor cu o crestere mai mica de 10 procente. In fond, entuziasmul e o chestiune cuantificabila si in cifre. De preferinta cat mai mari.