“Influenta majorarii TVA asupra preturilor, calculata de
specialistii nostri, este de circa 2,9% in runda I”, apreciaza
Isarescu. Cat despre runda a doua, efectele vor fi modeste, de
ordinul unei cresteri a preturilor de 1%, chiar daca BNR n-are
acelasi optimism ca specialistii FMI, care considera ca ele vor fi
neglijabile, tot din cauza cererii scazute din economie.
Acolo unde exista scumpiri mai importante, ele au la baza si
alti factori, ca de pilda la tigari, unde pretul unui pachet ar
urma sa se majoreze cu peste 5%, fiindca acciza se va aplica la un
nivel de baza mai mare (la pretul cu TVA).
BNR a modificat prognoza de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la
3,1%, dupa ce pentru anul in curs, estimarea privind rata inflatiei
a fost majorata de la 3,7% la 7,8%. Tinta de inflatie pentru acest
an este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.
In context, guvernatorul BNR a mentionat pentru prima oara
posibilitatea ca tinta privind adoptarea euro in 2015 sa fie
rediscutata, desi banca centrala continua “sa se bata” pentru ea.
“Daca evolutiile duc spre altceva si tinta nu mai e credibila,
evident ca trebuie sa o rediscutam”, a spus Isarescu, referindu-se
la criteriile de aderare la zona euro – inflatia sa nu urce cu
peste 1,5% peste media din cele mai performante trei state ale
eurozonei, deficitul fiscal sa nu fie mai mare de 3% din PIB si
datoria publica sa nu treaca de 60% din PIB, la care se adauga
stabilitatea cursului monedei, care timp de doi ani trebuie sa
varieze cu mai putin de 15% in raport cu o paritate fixata fata de
euro. Pana acum, punctul forte al Romaniei a fost faptul ca a avut
mereu o datorie publica mult mai mica decat plafonul cerut de zona
euro, insa in ultimul an a crescut sustinut, ajungand in aprilie la
34% din PIB.
Guvernatorul BNR s-a folosit de prilejul iesirii in public –
prezentarea raportului asupra inflatiei – pentru a comenta
afirmatiile presedintelui Traian Basescu privind “obraznicia”
bancilor, vinovate de a fi dezechilibrat bugetul dand credite cu
buletinul. Isarescu apreciaza ca este normal pentru banci sa aiba
un comportament prociclic, respectiv sa profite de boom-ul economic
ca sa dea credite cu larghete (“bancile iti dau umbrela cand e
soare si o iau cand ploua”), dar nu e normal un asemenea
comportament prociclic din partea guvernantilor, respectiv sa ofere
cresteri de salarii si pensii de natura sa incurajeze creditarea de
consum, adica asa cum s-a intamplat la noi in 2007-2008.
Cat priveste recentele declaratii ale ministrilor Vladescu,
Videanu si ale premierului Emil Boc ca de la anul sunt posibile din
nou majorari de salarii in sectorul public, Mugur Isarescu
considera ca ele sun premature, intrucat mai intai trebuie operate
concedierile masive de care e nevoie in sectorul bugetar “si apoi
discutam”.
In perspectiva mentinerii deficitului bugetar in limita de 6,8%
din PIB, Guvernul a convenit cu FMI ca anul acesta vor mai fi
disponibilizati circa 74.000 de angajati din sectorul public, pe
langa cei aproape 30.000 care au iesit din sistem de la inceputul
anului pana acum. Recent, Valentin Lazea, economistul-sef al BNR,
declara ca un sfert dintre bugetari (circa 345.000) ar trebui sa
fie concediati astfel incat salariile bugetarilor sa revina la
nivelul dinainte de reducerea cu 25%.
Despre masurile de austeritate preconizate si convenite cu FMI,
Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, a comentat ca
“atingerea tintelor de disponibilizari din sectorul bugetar va fi o
provocare extrem de mare si va necesita o vointa politica
puternica”.
