Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
Potrivit Eurofound, la nivelul UE, romanii, maltezii,
luxembrughezii si britanicii muncesc cel mai mult, adica 40 de ore
pe saptamana. Cei mai fericiti din acest punct de vedere sunt
francezii, care muncesc doar 35 de ore pe saptamana si danezii, cu
37 de ore de munca saptamanal.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Ordonanta 50 prevede, insa, clar ca nesemnarea contractului se
considera aprobare tacita. Legea “uita” sa mentioneze ce se
intampla cu cei care au reclamat, sa spunem, cresterea
dobanzii.
De astazi toate bancile vor aplica prevederile Ordonantei 50, iar
modificarile intra in vigoare indiferent daca ai semnat sau nu
actul aditional. Conform legii, banca trebuie sa respecte regulile
actului normativ si vechile contracte oricum NU raman in vigoare,
cu toate clauzele lor abuzive, in lipsa unui act aditional. Cei
nemultumiti de dobanda, spre exemplu, se vor bate in instanta, dar
prevederile legale vor fi puse in aplicare.
De astăzi toate băncile vor aplica prevederile Ordonanţei 50,
iar modificările intră în vigoare indiferent dacă ai semnat sau nu
actul adiţional. Conform legii, bancă trebuie să respecte regulile
actului normativ şi vechile contracte oricum NU rămân în vigoare,
cu toate clauzele lor abuzive, în lipsa unui act adiţional. Cei
nemulţumiţi de dobândă, spre exemplu, se vor bate în instanţă, dar
prevederile legale vor fi puse în aplicare.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Ponta a spus ca “infractiunea este deja comisa”, referindu-se la
votul dat saptamana trecuta de Camera Deputatilor la Legea
pensiilor.”Abuzul in serviciu, falsul si uzul de fals oricum au
fost comise. PSD oricum va depune plangere penala impotriva
Robertei Anastase”, a continuat el.Ponta a spus ca anuntul despre
posibilitatea reluarii votului la Legea pensiilor echivaleaza cu
recunoasterea greselii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Trupul neinsufletit al lui Horia Serbanescu va fi depus luni in
foaierul Teatrului “Constantin Tanase” din Capitala, actorul urmand
sa fie inmormantat marti, la ora 12.00, la Cimitirul Bellu.
Horia Serbanescu (16 martie 1924 – 19 septembrie 2010) a fost un
popular actor bucurestean, activand atat pe scena teatrului de
revista si de comedie, cat si in televiziune. A jucat in filme de
televiziune precum “Directorul nostru” (1955), “Telegrame” (1959),
“Politica si delicatese” (1963) sau “Mofturi 1900” (1964). In
teatru a detinut roluri in spectacole precum “Pe aripile Revistei”,
“Trei Calusari”, “Vitamina M… Muzica!”, “Horia si Radu isi asuma
riscul”, “Cu muzica e… de glumit!”, “Carnaval la Tanase”,
“Nepotul domnului prefect”.
Detalii pe
www.mediafax.ro.
In Romania,
o intreaga generatie de “nouveaux riches” isi pune aceasta
problema. Oamenii de afaceri autohtoni vor sa se asigure ca cei
care le vor succeda vor avea cunostinte temeinice despre buna
administrare a capitalului agonisit dupa Revolutie si nu sunt deloc
zgarciti atunci cand vine vorba despre educatia
urmasilor.
George Copos este mandru de
performantele scolare ale fiicei sale, Alexandra (27 de ani): “A
terminat facultatea de finante la Princeton. Acum urmeaza un
masterat de trei ani la Harvard. Categoric, ea va prelua afacerile
familiei”.
Ionut Negoita spune ca, pana la
sfarsitul celor opt clase, cei doi copii ai lui vor continua sa
invete la o scoala privata bucuresteana, unde nu plateste mai mult
de 10.000 de euro anual, pentru fiecare. “Pe viitor, intentionez sa
ii indrum catre o scoala din afara. Un punct de plecare in
cautarile mele este chiar colegiul de business din Haga, unde
studiaza nepoata mea.”
Detalii pe www.gandul.info.
De partea lor, social-democratii au anuntat ca vor veni si ei cu
o oferta paralela, insa – o mai veche problema a partidului – ea nu
va contine nume, ci doar principii si masuri pe care PSD le va lua
atunci cand ar ajunge la guvernare. Doar ca PSD doreste sa
maximizeze pe cat posibil momentul (fata de liderul PNL, care si-a
anuntat guvernul in seara eliberarii lui Sorin Ovidiu Vintu) si va
organiza o lansare cu pompa pe 16 octombrie a programului de
guvernare paralel.
Numai ca din calendarul anuntat de PSD rezulta ca motiunea de
cenzura la adresa guvernului Boc va fi amanata cu o luna fata de
termenul initial (jumatatea lui septembrie), timp in care se mai
pot intampla multe. Opozitia spera, fireste, ca anuntatele miscari
de protest ale diverselor sindicate – cele din ordinea publica au
fost ultimele intrate in hora amenintarilor – se vor concretiza si
vor atinge un nivel de unde sa puna o presiune suficienta pe acei
parlamentari ai puterii care ar putea inclina balanta la vot.
In acest timp, PDL a aratat ca a depasit perioada dificila de
dupa remaniere si a reusit sa impuna in Parlament controversata
lege a pensiilor, desi prevederile sale nu au fost intampinate
chiar cu bratele deschise de colegii de guvernare de la UDMR si
UNPR. Daca legea nu va fi invalidata de Curtea Constitutionala,
guvernul condus de Emil Boc poate arata luna viitoare institutiilor
financiare internationale ca a reusit sa indeplineasca una dintre
cele mai sensibile cerinte din acordurile de finantare, avand sanse
sa obtina astfel o noua transa de imprumut.
Cu o zi in urma, AGA Rompetrol Rafinare – respectiv proprietarul
rafinariei Petromidia, KazMunaiGaz – a aprobat conversia in actiuni
a obligatiunilor nerascumparate pana la 30 septembrie, ceea ce
inseamna ca statul va deveni principal actionar minoritar, cu mai
mult de 40% din actiuni. Nedorind un astfel de deznodamant, statul
incearca in continuare sa forteze KazMunaiGaz sa plateasca datoria,
de asta data prin intermediul ANAF, care a pus sechestru asigurator
pe o serie de terenuri si instalatii ale Petromidia, ca ele sa nu
poata fi vandute. Replica ex-proprietarului Petromidia, Dinu
Patriciu, a fost ca rafinaria a platit in fiecare an statului taxe
si impozite de peste un miliard de dolari si ca deci nu are de dat
niciun ban in contul obligatiunilor, care nici nu ar fi trebuit sa
fie puse in sarcina companiei, atata vreme cat ele n-ar reprezenta
decat “datorii ale statului catre el insusi”.
Un bulgar, doi polonezi si un lituanian sunt singurii
ambasadorii UE est-europeni numiti de Ashton: Polonia obtine astfel
posturile din Coreea de Sud si Iordania, Bulgaria obtine postul din
Georgia, iar Lituaniei i se confirma postul de ambasador in
Afganistan. De remarcat ca Romania nu a obtinut nimic deocamdata,
desi a avansat cinci candidati; daca Ashton va obtine un acord
bugetar cu statele membre si cu Parlamentul European pentru noul
sau serviciu european de actiune externa, anul viitor titularii
posturilor ar putea fi schimbati. Pana acum, reprezentantii externi
europeni erau de fapt sefi de delegatie ai Comisiei Europene in
capitalele din afara spatiului comunitar si erau selectionati
printre inaltii functionari ai Comisiei.
“Eu,
personal, cred ca trebuie sa avem in continuare un program cu
organismele internationale, dar de alta natura, dupa modelul
polonez, respectiv un program in care sa avem o potentiala linie de
credit deschisa, pe care sa o folosim numai si numai in cazul in
care pietele ar fi extrem de putin deschise fata de Romania”, a
declarat pentru Gandul fostul sef al Finantelor Publice.
“Sa-i folosim ca sa ne finantam in momentul in
care iesim pe piete, de exemplu ca sa luam un miliard si jumatate
pe cinci ani si ni se cere un cupon de 10%. In momentul ala, zicem
nu si ne ducem la Fondul Monetar”, a explicat Vladescu.
Detalii pe www.gandul.info.