BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Ambasadorul german: Mercedes nu a investit in Romania pentru ca infrastructura nu era suficient de buna

    Intrebat cum se simte ca cetatean din Germania intr-o tara in
    care exista o lipsa de autostrazi, ambasadorul a spus: “Pot sa ma
    descurc cu asta. Nu trebuie sa ajung intr-o ora de aici la Brasov.
    Dar este o problema pentru industrie”.

    Ambasadorul a mentionat explicit cazul firmei Mercedes, care nu
    a investit in Romania acum cativa ani, pentru ca infrastructura in
    transport nu era suficient de buna”.

    “Eu personal merg cu mare placere pe drumul national, dar
    firmele au nevoi logistice. Si daca aceste cerinte logistice sunt
    satisfacute este frumos, iar mai tinerilor mei colegi de la
    ambasada, carora le place sa mearga la Marea Neagra la sfarsit de
    saptamana, li s-ar parea foarte frumos daca autostrada spre
    Constanta ar ajunge pana pe litoral”, a explicat diplomatul pentru
    Pro TV.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce solutii de criza au gasit hotelierii

    Vineri seara, pe langa cocktailurile oferite din partea casei,
    clientii s-au relaxat si cu o piesa de Goldoni, interpretata de
    actori constanteni.

    In luna noiembrie restaurantul unui hotel de la malul marii este
    ticsit ca in plin sezon. Motivul? Clientii au fost invitati sa
    urmareasca o piesa de teatru in timpul mesei. Comanda se spune in
    soapta chelnerului, care trebuie sa se strecoare cu mare atentie
    printre actori.

    Conducerea hotelului are si alte strategii de supravietuire pe timp
    de criza, pregatesc nopti de cabaret pentru clienti.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • De unde iti cumperi haine, incaltaminte si accesorii de calitate, dar mai ieftine

    O parte din outleturile din Bucuresti sunt mai degraba situate
    la marginea orasului si nu in centru! Dar asta nu inseamna ca nu
    gasesti si magazine de tip outlet, pozitionate central sau
    semi-central!

    Sa incepem!

    Multi spun ca outletul din Militari, Fashion House, este
    singurul outlet din Bucuresti! Altii, mai pretentiosi, sustin ca,
    de fapt, Fashion House are colectii mult prea vechi de haine,
    incaltaminte si accesorii si la preturi mult prea mari pentru ce
    ofera!

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • 22% dintre moldoveni au “sentimente negative” fata de romani

    Potrivit sondajului, 22% dintre moldoveni au sentimente negative
    fata de romani; liderul comunist Vladimir Voronin ramane cel mai
    popular politician din Republica Moldova, cu 21% din simpatiile
    electoratului, fiind urmat de liderul liberal-democrat, premierul
    Vlad Filat – cu 14%, de liderul PD, ex-comunistul Marian Lupu – cu
    10% si de liderul PL, presedintele interimar al Republicii Moldova,
    Mihai Ghimpu – cu 6%.

    Intrebati pentru cine vor vota la alegerile parlamentare
    anticipate din 28 noiembrie, 39% din respondenti au spus ca isi vor
    da votul pentru comunisti, 21% – pentru PLDM, 19% – pentru PDM si
    13% pentru PL.

  • Francois Fillon, numit din nou in functia de premier, in Franta

    “Prin aplicarea articolului 8 din Constitutie, presedintele
    Republicii l-a numit pe Francois Fillon premier. Presedintele
    Republicii i-a cerut premierului sa propuna un nou Guvern”,
    precizeaza presedintia.
    Nicolas Sarkozy a acceptat sambata seara demisia lui Fillon, care
    detinea functia de premier de la inceputul mandatului prezidential,
    in mai 2007, si a Guvernului acestuia, creand o surpriza prin
    anticiparea cu cateva ore a unei remanieri anuntate inca din iulie.
    Numirea, din nou, a lui Fillon pune capat unei batalii pentru acest
    post, angajata de mai multe saptamani intre premier si ministrul
    Ecologiei, Jean-Louis Borloo, considerat multa vreme favorit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul francez demisioneaza

    Surse politice franceze au declarat sambata ca este foarte
    probabila desemnarea lui Fillon pentru formarea urmatorului Guvern,
    iar premierul demisionar a fost primit de doua ori sambata la
    Presedintie. Vicepremierul Jean-Louis Borloo, ministru al
    ecologiei, care vizeaza la randul sau functia de prim-ministru, a
    fost primit si el, in aceeasi zi, la Palatul Elysee. In privinta
    portofoliului apararii, se pare ca el va fi ocupat de fostul
    prim-ministru Alain Juppe.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cum pierde Serbia peste un miliard de euro anual din cauza lui Ratko Mladici

    Banii sunt pierduti la capitolul investitii si din fondurile
    acordate de Uniunea Europeana si inseamna, potrivit lui Vekarici,
    ca fiecare cetatean sarb pierde in medie aproximativ 160 de euro
    lunar cat timp Ratko Mladici si Goran Hadzici sunt in libertate,
    desi statul aloca fonduri pentru aproximativ 10.000 de membri ai
    serviciilor de securitate care ii cauta zilnic pe suspectii de
    crime de razboi. Potrivit lui Vekarici, efectele se vad in ritmul
    lent al privatizarilor, in accesarea limitata a fondurilor europene
    si in investitiile straine.

  • De ce se poate amana aderarea Romaniei la Schengen

    Pozitia lui nu a fost asumata oficial de Franta, iar oficialii
    de la Bucuresti au facut tot posibilul sa o minimalizeze, spre
    deosebire de cei de la Sofia, care au dat impresia ca ar putea sa
    se obisnuiasca si cu un asemenea scenariu. Romania nu accepta insa
    o asemenea posibilitate.

  • BNR: Statul are nevoie de o singura institutie care sa se ocupe de fondurile europene

    “E o tragedie ca avem la dispozitie 30 de miliarde de euro, bani
    europeni, si Romania sta si se uita la ei ca la o vitrina, in loc
    sa-i atraga si sa-i foloseasca pentru crestere economica”, a spus
    Vasilescu.

    Cu aceeasi ocazie, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a pledat din
    nou pentru politici fiscale contraciclice, afirmand ca modelul de
    crestere economica accelerata, peste PIB potential (8%, in loc de
    4-5% nu este sustenabil si creeaza probleme in timp, atata vreme
    cat deficitul structural, independent de ciclurile economiei, a
    ramas si ramane foarte dificil de redus. Din punctul lui de vedere,
    cresterea economica sanatoasa se poate face numai pe baza de
    investitii, pentru care resursa cea mai buna pe care Romania o are
    la dispozitie sunt banii de la Uniunea Europeana.

    Consilierul guvernatorului a insistat pe ideea atragerii de
    fonduri europene ca solutie de relansare economica mai ales in
    contextul numeroaselor discutii despre o posibila iesire a Romaniei
    din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare, discutii
    sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat intretin
    iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin metode
    artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza prin
    inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana la
    inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu.

    Conform Eurostat, Romania a avut in august cea mai mare inflatie
    anuala din UE, respectiv 7,6%, in timp ce media UE a coborat la 2%.
    Intre timp, inflatia a continuat sa creasca, ajungand la 7,88% in
    octombrie, stimulata in special de cresterea preturilor la
    alimente, ca efect al majorarii TVA.

    In prezent, fondurile UE sunt gestionate de sapte autoritati
    specifice, in timp ce derularea programelor cu finantare europeana
    trece prin 75 de institutii. Guvernul are in studiu mai multe
    propuneri privind o eficienta mai mare a absorbtiei fondurilor
    europene, una dintre ele fiind infiintarea unei singure institutii
    care sa se ocupe de aceasta, asa cum este in Polonia sau Bulgaria.
    Consiliul Investitorilor Straini a avansat recent o alta varianta,
    respectiv externalizarea si privatizarea administrarii banilor
    europeni.

  • Mugur Isarescu: Arieratele sunt mai rele decat deficitele

    In opinia lui, lantul de intarzieri de plata din economie, care
    a ocupat prim-planul in discutiile cu FMI si Comisia Europeana de-a
    lungul ultimului an, reprezinta o “boala contagioasa” care
    “denatureaza fondul economiei de piata”, respectiv disciplina
    fiscala si de plati intre stat si companii. Guvernatorul a reluat
    astfel afirmatia dintr-un discurs tinut vineri la Cluj, conform
    careia neplata datoriilor a ajuns in Romania un “sport national” si
    ca statul ar trebui sa dea un exemplu de disciplina a platilor,
    daca doreste ca si companiile sa-si plateasca la randul lor
    datoriile.

    La ultimele discutii cu FMI, misiunea Fondului a impus drept
    conditie pentru acordarea urmatoarei transe de imprumut plata
    arieratelor de catre stat, dupa ce a constatat ca, desi Finantele
    au platit 2 miliarde de lei catre companiile furnizoare din
    sanatate, s-au acumulat incepand din septembrie restante de inca un
    miliard de lei. Comisia Europeana, la randul sau, si-a incheiat
    foarte critic evaluarea, constatand ca “s-au realizat progrese
    limitate in ceea ce priveste reducerea arieratelor in
    intreprinderile de stat care realizeaza pierderi si sunt necesare
    mai multe eforturi pentru a creste rata de absorbtie a fondurilor
    europene prin prioritizarea proiectelor de investitii”.

    Conform ANAF, la sfarsitul lui septembrie, arieratele statului erau
    de 1,5 miliarde de lei, in scadere de la 2 miliarde de lei la
    finele lunii august. Aceste sume reprezinta insa numai restantele
    de peste 90 de zile (cele care sunt monitorizate in virtutea
    programului cu FMI), nu totalul sumelor restante la plata. Inca din
    vara, Consiliul Fiscal, organism infiintat pentru a monitoriza
    politicile fiscale si a evalua realismul acestora, a cerut ca
    Guvernul sa publice restantele de plata pentru fiecare buget din
    componenta bugetului general consolidat, indiferent de scadenta
    lor, constatand diferenta dintre sumele inregistrate la 30 iunie ca
    arierate peste 90 de zile (1,84 miliarde de lei) si totalul
    datoriilor restante (4,1 miliarde de lei). Consiliul Fiscal
    prevedea atunci ca Guvernul va cere FMI inca o derogare de la
    calendarul platii arieratelor, ceea ce s-a si intamplat, Romania
    fiind acum la a sasea cerere de derogare, pentru ca nu s-a putut
    incadra in tintele negociate.