Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Si totusi, CAS nu scade

    Cotele de contributii la asigurarile sociale vor fi mentinute la
    31,3% pentru conditii normale de munca (din care 10,5% datorate de
    angajati si 20,8% datorate de angajatori), 36,3% pentru conditii
    deosebite de munca si 41,3% pentru conditii speciale de munca, iar
    cotele de contributii la asigurarile de sanatate raman si ele
    neschimbate, la 5,5% pentru angajati si 5,2% pentru angajatori.

    Inghetate vor ramane si pensiile din sistemul public, inclusiv
    pensia minima garantata, cu valoarea punctului de pensie la acelasi
    nivel de 732,8 lei. In schimb, conform premierului Emil Boc,
    salariile de baza din sectorul public vor fi majorate cu 15% din
    2011, raportat la nivelul din luna octombrie 2010, iar salariul de
    baza minim brut pe tara va creste de la 600 lei la 670 lei. Fondul
    de salarii, cifrat la 39 de miliarde de lei, va trebui sa ajunga
    pentru 1.290.000 de bugetari, adica atatia cat preconizeaza
    Guvernul ca vor fi la inceputul anului viitor, dupa ce
    restructurarile din 2010 se vor fi incheiat.

    Aceste masuri ar trebui sa mentina deficitul fiscal in 2011 in
    limita convenita cu FMI, respectiv 4,4% din PIB, in scadere de la
    6,8% din PIB in 2010. In mai multe randuri, reprezentantii FMI au
    cerut Guvernului sa nu modifice taxele si impozitele, considerand
    orice reducere importanta a fiscalitatii (cota unica sau CAS) drept
    periculoasa pentru buget.

  • Toba si Soricul s-au dus, dar abia acum urmeaza igienizarea

    Comisarul de la Neamt ale carui declaratii au crescut
    temperatura dezbaterilor referitoare la relatiile dintre politisti
    si interlopi a solicitat eliberarea din functie cu doar cateva zile
    inainte ca emisarii ministrului Traian Igas sa-i reproseze
    managementul defectuos de la sefia IPJ Neamt.

    Ministrul de interne s-a angajat insa ca acesta sa fie doar
    inceputul unei campanii de curatire a politiei la nivel local, in
    urmatoarele luni – intamplator cele ramase pana la potentiala
    intrare in spatiul Schengen – urmand sa fie luate pe rand la
    auditat inspectoratele de politie din tara. Igas a spus ca pana
    acum au fost analizate inspectoratele din Piatra Neamt, Arad si
    Bistrita Nasaud si ca, pe masura ce va avea un raport complet la
    nivelul fiecarui inspectorat, in functie de rezultatul
    verificarilor va putea decide daca se impune sau nu schimbarea
    conducerii respectivului IPJ.

  • In sfarsit, irakienii isi fac un nou guvern

    Al-Maliki, care este seful Aliantei Nationale, majoritara in
    parlament, are la dispozitie 30 de zile pentru a forma un guvern si
    pentru a repune in functiune institutiile politice ale statului
    irakian, dupa cele opt luni de controverse care au urmat alegerilor
    parlamentare de la 7 martie.

    Dupa luni de negocieri fara succes, principalele formatiuni,
    dintre care nici una nu detine majoritatea necesara pentru a
    guverna singura, au ajuns la 10 noiembrie la un acord cu privire la
    impartirea puterii, salutat de majoritatea capitalelor straine. Ca
    si precedenta forma de organizare a statului irakian, acordul
    consta in distribuirea dupa modelul confesional a celor mai inalte
    functii in stat: presedintia a ramas unui kurd, conducerea
    guvernului unui siit, iar minoritatea sunnita pastreaza presedintia
    parlamentului.

  • Alegatorii din Republica Moldova au inceput sa voteze pentru alegerile parlamentare

    Circa 2,6 milioane de alegatori sunt asteptati la urne, pentru
    a-si alege cei 101 deputati. In cursa electorala sunt inscrise 20
    de partide si 19 candidati independenti.Optiunile sunt impartite
    intre coalitia proeuropeana aflata la putere, formata din Partidul
    Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal si Alianta
    Moldova Noastra, si Partidul Comunistilor, care sustine legaturile
    cu Moscova.

    Actualul Parlament a fost dizolvat dupa ce coalitia de
    guvernamant, care a obtinut victoria la alegerile din iulie 2009,
    nu a reusit sa obtina cele 61 de voturi necesare pentru a desemna
    un sef al statului. Nici Partidul Comunistilor nu reusise, inainte
    alegerilor anticipate, sa isi impuna candidatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Vasilescu: Guvernatorul BNR n-a acuzat romanii ca au indatorat tara, a constatat doar o realitate

    Din totalul de 90 de miliarde de euro reprezentand datoria
    externa, datoria statului inseamna numai 18,7 miliarde de euro, a
    explicat Vasilescu, restul fiind datorie privata, majoritatea
    acumulata in ultimii ani dinainte de criza, cand s-a deschis
    robinetul creditelor de consum. Bancile au atras din strainatate
    fonduri de 22 de miliarde de euro, din care au dirijat cea mai mare
    parte spre creditare. “Nici bancile nu sunt foarte vinovate de
    situatia speciala din acei ani, cand valuta venea de peste granita
    in valuri”, a comentat Adrian Vasilescu la Realitatea TV,
    referindu-se la liberalizarea conturilor de capital, din
    2005.

    “Noi la BNR aveam o expresie – sa nu ne inecam in butoiul cu miere.
    Acum e greu de spus cine e vinovat, romanii, bancile… ne-am asezat
    si noi la rand, fiindca se dadea”, a afirmat Vasilescu, adaugand ca
    multi economisti de renume, inclusiv Milton Friedman, sustineau pe
    atunci teoria ca trebuie sa ne pregatim pentru o perioada de
    prosperitate indelungata si ca succesiunea ciclurilor economice, cu
    faze de avant si declin, a disparut.

    Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, remarcase miercuri ca numai in
    doi ani, 2007-2009, s-au cumparat pe credit un milion de masini
    noi, cu 17 miliarde de euro. In acelasi timp, 5 miliarde de euro
    din datoria externa se regasesc in credite pentru cumparaturi in
    supermarketuri. Numarul total al persoanelor care au luat credite
    se ridica la 4,5 milioane, in timp ce 3,7 milioane de debitori au
    credite de consum negarantate, ceea ce l-a facut pe Isarescu sa
    comenteze ca “decizia de indatorare a fost democratica” si ca
    romanii sunt cei ce au indatorat Romania, din moment ce “70% din
    datoria privata este către sectorul neproductiv”.

    In acelasi timp, Vasilescu a amintit criticile de care a avut parte
    BNR in toti anii de boom al creditarii pentru restrictiile impuse
    bancilor, inclusiv pentru mentinerea rezervelor minime obligatorii
    la un nivel inalt, ce impiedica mobilizarea banilor pentru si mai
    multe imprumuturi. Rezerve minime de 40% inseamna ca dintr-un euro,
    banca nu avea la dispozitie decat 60 de eurocenti, restul fiind la
    BNR, ceea ce a atras proteste constante in randul
    bancherilor.

    “Bancile noastre nu sunt pe butuci, spre deosebire de situatia din
    alte tari, iar pentru aceasta trebuie recunoscut si meritul Bancii
    Nationale”, a precizat Adrian Vasilescu, adaugand ca in Romania
    “nici un leu nu a iesit de la buget pentru a sustine bancile”, cu
    atat mai putin zeci de miliarde de euro, ca in Europa de
    Vest.

    Consilierul guvernatorului BNR considera ca daca va reveni
    increderea in cresterea economica – increderea consumatorilor si a
    companiilor – atunci si creditarea isi va reveni “in minutul
    urmator”, insa in viitorul previzibil nu mai este posibil ca
    aceasta sa se intoarca la valorile din 2007-2008: “E nevoie sa
    gasim un echilibru intre pofta de consum bazat pe credite si
    munca.”

  • Dr. Jekyll si Mr. Hyde: una sustii in Guvern, alta votezi in Senat

    Ambele institutii au atras atentia ca reducerea cotei unice e
    propusa fara nici un studiu de impact, pur si simplu din impuls –
    vizibil, de altfel, dupa multiplele semne de exclamare din “nota de
    fundamentare” redactata de senatorul Iulian Urban, ingrijorat ca
    ramanem singurii cu cota de 16% intre Bulgaria si Ungaria, ambele
    cu 10%. Impactul l-au estimat insa Finantele, care sustin ca
    pierderile de venituri la buget pot ajunge la 1% din PIB, ceea ce
    ar face ca Romania sa incalce tinta de deficit convenita cu FMI. “O
    eventuala nerespectare a angajamentelor de consolidare fiscala
    asumate ar fi sanctionata de pietele financiare internationale, mai
    ales avand in vedere contextul european”, conchide Consiliul
    Fiscal.

    Explicatia situatiei, pentru cei stupefiati, a dat-o premierul
    Boc, care a sugerat ca Senatul, nefiind camera decizionala, a
    devenit un soi de laborator de experimente politice populiste, unde
    parlamentarii pot propune orice, in timp ce raspunderea sa le
    cenzureze ii revine Camerei Deputatilor, astfel incat toata lumea
    poate sta linistita, pentru ca bugetul pentru 2011 tot pe cota de
    16% va fi construit. Concluzia nelinistitoare a acestui episod e
    insa ca, din moment ce campania electorala a inceput deja la Senat,
    nimic nu garanteaza ca nu vor urma si alte initiative de acest gen,
    intr-un dispret total nu numai fata de Guvern, ci si fata de riscul
    extern pentru Romania, concept probabil de neinteles pentru o parte
    a parlamentarilor.

  • Radu Mazare nu pateste nimic

    Directorul Centrului Simon Wiesenthal, Efraim Zuroff, a declarat
    ca aceasta decizie “gresita si nefericita ii va indemna si pe altii
    sa faca lucruri similare”, intrucat “Romania are o problema foarte
    serioasa in a-si accepta trecutul si Holocaustul”. Primarul Mazare
    a fost acuzat ca a afisat simbolurile regimului nazist la o parada
    de moda unde a venit imbracat intr-o uniforma de soldat german,
    fapta interzisa si sanctionabila penal.

    In urmatoarea perioada, cauza care-l priveste pe Radu Mazare se
    afla pe rolul Parchetului Inaltei Curti, care poate decide
    redeschiderea dosarului sau confirmarea solutiei de neincepere a
    urmaririi penale.

  • Ce il mana-n lupta pe tovarasul Kim Jong-un

    Analistii straini au explicat bombardamentele soldate cu cel
    putin patru victime ale Phenianului prin nevoia regimului stalinist
    de a demonstra ca si Kim Jong-un, fiul care ii va succeda la putere
    lui Kim Jong-Il este la fel de imprevizibil ca si tatal sau, pe
    care media din Vest il considera prea slabit pentru a mai putea
    conduce tara. Kim Jong-un este cel mai tanar dintre cei trei fii ai
    liderului de la Phenian, nascut in 1983 sau 1984 si proaspat numit in septembrie membru al Comitetului
    Central al Partidului Muncitoresc si avansat la gradul de Daejang –
    echivalentul in armata coreeana al unui general american cu patru
    stele.

    Daca e asa – iar aceasta ipoteza e cea mai plauzibila pentru ca
    e cea mai simpla si mai logica -, dorinta de aratare a muschilor
    este un motiv bun pentru o actiune militara precum cea de acum
    cateva zile, insa nicidecum suficient pentru declansarea in zona a
    unui razboi in toata legea, care eventual sa se transforme treptat
    in cel de-al treilea razboi mondial, asa dupa cum a inceput deja sa
    ploua cu speculatii. Oricum ar fi, reactia Statelor Unite de a
    convoca exercitii militare la granita cu Coreea de Nord si iritarea
    pe care acestea le-au starnit atat in China, cat si in Rusia sunt
    semne serioase ca situatia diplomatica din regiune nu se va
    detensiona prea curand.

  • Un ministru care a vorbit ce nu trebuie

    De aceasta data, ministrul de externe Teodor Baconschi a fost
    cel somat sa-si revizuiasca modul de exprimare, dupa ce a asociat
    caracterul infractional al unora dintre cetatenii romani din
    strainatate cu apartenenta lor la etnia roma. Avertismentul primit
    de Baconschi se poate transforma in amenda daca acesta recidiveaza,
    insa numai daca decizia CNCD va fi confirmata in justitie.

    Ministrul Baconschi nu a comentat hotararea, dar nici nu a negat
    ca va cauta sa o anuleze pe cale juridica.

  • Ce treaba are Legea educatiei cu motiunea de cenzura

    Curtea Constitutionala a decis, paradoxal, ca motiunea de
    cenzura pe care opozitia a depus-o trebuie discutata, admitand
    implicit contrazicerea propriei decizii din urma cu doua saptamani,
    cand a statuat ca asumarea raspunderii pe Legea educatiei este
    neconstitutionala. Premierul Emil Boc si reprezentantii coalitiei
    au exultat la aflarea deciziei Curtii si au anuntat, fara a mai
    aduce in discutie decizia precedenta, ca discutarea motiunii de
    cenzura va debloca mecanismul asumarii raspunderii si va permite
    adoptarea proiectului.

    Opozitia nu a parut la fel de multumita de decizia CC, insa nici nu
    a avut o pozitie unitara fata de ea: liderii PNL si PSD au anuntat
    separat doua scenarii diferite: liberalii s-au pronuntat pentru
    nediscutarea motiunii de cenzura, tocmai pe considerentul ca astfel
    s-ar valida insusi procedeul asumarii, iar social-democratii au
    accentuat nevoia de a lupta cu guvernul si initiativele sale prin
    orice mijloace, fie si printr-o motiune de cenzura amanata de atata
    vreme. Pentru ca legea fundamentala nu prevede un mecanism de
    retragere a motiunii de cenzura, opozitia ar trebui sa prezinte
    documentul in Parlament, iar in termen de trei zile sa fie dat si
    votul asupra acestuia.

    Exasperarea evidenta legata de sicanele dintre partidele
    parlamentare l-au facut pe presedintele Traian Basescu sa
    rabufneasca, la aniversarea Bursei de Valori, cu o tirada de
    critici la adresa liderilor politici pe care i-a indemnat sa fie
    “responsabili” acum, pentru ca “anul viitor s-ar putea sa fie prea
    tarziu”, referindu-se la blocarea in Parlament a proiectelor de
    legi discutate cu FMI, care poate periclita relatia Romaniei cu
    institutiile financiare internationale. Greu insa de crezut ca
    opozitia se va lasa cucerita de astfel de indemnuri, atata timp cat
    nu a obtinut nici macar o singura concesie, fie ea politica –
    demiterea Robertei Anastase – sau tehnica, prin cooptarea
    observatiilor sale in proiectele de legi care asteapta girul
    Legislativului.