Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.
Potrivit datelor transmise ziarului gandul de catre Inalta Curte
de Casatie si Justitie (ICCJ), numarul de interceptari telefonice
dar si de inregistrari ambientale creste de la an la an. ICCJ a
emis, in perioada 2005 – 1 noiembrie 2010, “un numar de 13932
mandate de interceptare in baza legii sigurantei nationale”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Este o practica la care Emil Boc a apelat si la bugetul pe 2009,
cand fiecare parlamentar, inclusiv unii pesedisti si liberali, a
primit, pentru colegiul sau, tot aproximativ 70.000 de euro. Banii
vin sub forma de finantari pentru proiecte locale – reparatii de
scoli, biserici sau peticirea unor drumuri – cu bani de la stat.
Boc va proceda la fel ca si in 2009 si va ascunde aceasta suma –
aproximativ 18 milioane de euro – tot intr-un fond de rezerva aflat
la dispozitia premierului.
Banii vor merge la parlamentarii PDL, UDMR si cei ai
minoritatilor, dar premierul este dispus sa ofere suma respectiva
si senatorilor si deputatilor Opozitiei, cu conditia sa isi dea
votul la buget.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Un alt exit-poll, realizat de Centrul de Investigatii
Sociologice si Marketing CBS-AXA si difuzat de postul de
televiziune Prime, arata ca PCRM s-ar fi clasat pe primul loc, cu
33,8 la suta din voturi, urmat de PLDM, cu 32,2 la suta din voturi,
PD, cu 14,1 la suta, si PL, cu 10,2 la suta.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Coalitia ia in discutie o solutie pentru a baga bani in
Sanatate: un fond de solidaritate aplicat bancilor, ca in
Germania, si care sa aiba ca unica destinatie Fondul de asigurari
de sanatate, releva Gandul. La finele lui 2010, pe o piata
imobiliara apatica se contureaza noi tendinte: calculele
portalurilor imobiliare certifica faptul ca o rata lunara la banca
este o alegere mai avantajoasa decat optiunea de a fi chirias in
aceeasi locuinta.
Bugetul estimat de aplicare a schemei de sprijin a energiei verzi in perioada 2010-2020 este de
circa 10,5 miliarde de euro, suma care va fi suportata de toti
consumatorii, astfel incat facturile la energie ar putea fi in 2017
cu circa 30% mai mari, avertizeaza Evenimentul Zilei.
Listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucuresti a fost
programata pentru 25 ianuarie 2011, au anuntat oficialii Franklin
Templeton, administratorul Fondului.
Cele mai optimiste previziuni arata ca traseul romanesc al Coridorului IV European va
fi gata abia in anul 2020, in conditiile in care doar constructia
si proiectarile celor 856 de kilometri de autostrada vor costa
peste 8,5 miliarde de euro, fara a mai socoti exproprierile, arata
Adevarul. Imprumuturile sectorului public au depasit in
septembrie 36% din PIB, adica nivelul estimat pentru tot anul 2010,
iar datoria totala a statului aproape s-a dublat din 2007 pana
acum.
Codul Muncii se schimba in favoarea patronului,
scrie Romania Libera: extinderea perioadei de proba si
scurtarea perioadei de concediu neintrerupt sunt doar cateva dintre
noile reguli de pe piata muncii prevazute in proiectul de
modificare a Codului Muncii. Conducerea Companiei de Autostrazi nu
are solutii pentru autostrada Pitesti-Sibiu, dar doreste
prelungirea autostrazii Bucuresti-Constanta pana la granita cu
Bulgaria, de unde vecinii din sud sa o continue la Varna.
Actiunile Unirea Shopping Center au crescut ieri cu
16% pe piata RASDAQ, pe fondul unor tranzactii mai ridicate
decat in mod obisnuit, care au urcat valoarea de piata a companiei
la 54 mil. euro, cu 7,6 mil. euro peste capitalizarea de vineri,
remarca Ziarul Financiar. Automobile Dacia a redus productia
modelului Sandero cu aproape 60% in luna octombrie, pana la un
nivel de circa 7.400 de masini, potrivit statisticilor Asociatiei
Producatorilor si Importatorilor de Automobile.
El a estimat ca toate
tarile din zona vor avea crestere economica in 2011, in jur de
3,2% in medie, si ca evolutia pozitiva va continua si in 2012,
atata vreme cat nu exista nici riscul unei reintoarceri la
recesiune, nici semnele ca redresarea ar putea duce la o
supraincalzire economica de tipul celei dinainte de criza.
Stepic anticipeaza insa ca, din punctul de vedere al activitatii
bancare, volumul creditelor neperformante nu va incepe sa scada
decat in 2011, posibil abia din a doua jumatate a anului.
Johann Strobl, Chief Risk Officer al bancii, a exemplificat cu
cazul Romaniei, unde “problema nu tine numai de somaj, ci si de
scaderea salariilor”, astfel incat se asteapta ca restantele la
credite sa creasca pana anul viitor, la fel ca si in Ungaria si
Bulgaria.
In ce priveste Raiffeisen, costul cu creditele neperformante a
scazut deja, iar cresterea acestora din urma s-a incetinit notabil,
ceea ce a permis grupului sa obtina un profit net de 311 milioane
de euro in trimestrul al treilea, dublu fata de aceeasi perioada
din 2009.
Raportul cu rezultatele interimare pe primele noua luni, publicat
luni, releva ca Raiffeisen International avea in Romania si Moldova
active de 5,67 miliarde de euro la sfarsitul lunii septembrie, in
scadere cu 8% fata de sfarsitul lui septembrie 2009. Numarul de
sucursale era de 542, iar numarul angajatilor de 6.096.
Pe ansamblul celor 17 tari din Europa Centrala si de Est si al
fostelor state CSI, unde austriecii controleaza in total 15 banci,
cel mai mult au scazut, procentual, activele din Serbia (cu 10,6%),
Bosnia (cu 10,4%), respectiv cele din Romania si Moldova. Valoarea
totala a activelor controlate de grup in aceste tari era de 75,7
miliarde de euro, in scadere cu 0,7% fata de 30 septembrie
2009.
Profitul inainte de impozitare la nivelul Europei de Sud, zona care
reprezinta 30% din activele bancii si care, in definitia
Raiffeisen, include in ordinea activelor Croatia, Romania si
Moldova, Bulgaria, Serbia, Bosnia, Albania si Kosovo, a fost cel
mai mare in primele noua luni ale anului (263 de milioane de euro,
fata de 178 de milioane in primele noua luni din 2009), cu mult
peste rezultatele furnizate de celelalte zone – Europa Centrala,
Rusia si grupul fostelor state CSI. Profitul consolidat dupa
impozitare a crescut la 212,3 milioane de euro, de la 135,7
milioane.
CREDITELE NEPERFORMANTE S-AU VANDUT
Explicatia bancii tine de veniturile operationale mai mari,
scaderea costurilor de finantare, masuri de restructurare,
imbunatatirea calitatii portofoliului si scaderea cu 34% a
provizioanelor in regiune, de la 341 la 227 de milioane de euro.
“In primul rand Romania este responsabila de aceasta imbunatatire,
atat in privinta reducerii provizioanelor pentru creditarea
companiilor, cat si a celor pentru creditele neperformante de
retail, din care o parte au fost vandute”, releva raportul
bancii.
Ponderea creditelor neperformante a crescut cu 2,24%, la 8,09%,
insa ramane cea mai mica dintre toate regiunile unde opereaza
Raiffeisen International. La nivel de grup, aceste credite
reprezentau 8,8% din portofoliu.
Veniturile nete din comisioane au totalizat 287 de milioane de
euro, in scadere cu 7%. La comisioanele pentru efectuarea de plati,
Romania a furnizat cea mai mare pondere a veniturilor – 64 de
milioane de euro. In schimb, pentru administrarea creditelor si
garantare, scaderea cu 13% a veniturilor, la 69 de milioane, a fost
generata in principal tot de Romania.
Au crescut si veniturile nete din investitii financiare, de la 8 la
12 milioane de euro, in special pe seama vanzarii de obligatiuni si
a reevaluarii titlurilor cu venit fix in Romania, ca efect al
scaderii dobanzilor pe piata.
In divizia de retail, venitul net din dobanzi a scazut cu 2%, la
1,2 milioane de euro, principala contributie avand-o pietele din
Romania si Ucraina, unde veniturile din dobanzi au scazut
puternic.
Banca noteaza, de asemenea, o scadere usoara a cheltuielilor
administrative in regiune, la care au contribuit scaderea chiriilor
pentru spatiile de birouri in Romania, desi costurile cu
departamentele de IT au crescut.
Raiffeisen International a fuzionat la 10 octombrie cu principalele
arii de business ale grupului-mama, Raiffeisen Zentralbank Austria
(RZB). De la aceasta data, banca functioneaza sub numele de
Raiffeisen Bank International (RBI). Este al treilea mare creditor
din Europa Centrala si de Est, dupa grupul italian UniCredit si
Erste, avand peste 14,7 milioane de clienti, si una dintre bancile
comerciale si de investitii de top din Austria.
Ceilalti reprezinta o “cerere latenta”, care cerceteaza piata;
ei se pot transforma in cumparatori dupa o perioada de timp de
cateva luni. “Multi potentiali cumparatori gasesc o proprietate
interesanta pe care ar cumpara-o dar decid sa amane achizitia,
cautand in continuare o oferta mai buna”, declara Alexandru Pricop,
managing partner al sucursalei Coldwell Banker Banu Manta, una
dintre cele noua sucursale imobiliare din Bucuresti ale
companiei.
“Scaderea preturilor fata de varful din 2008 a dus, in ultimele
trei luni, la o majorare de 30% a cererii. Cresterea s-a manifestat
in special in ceea ce priveste cererea latenta care, in timp, se
transforma in cerere imediata. Pentru acestia din urma, procesul de
achizitie dureaza in medie intre sase saptamani si doua luni”,
estimeaza Pricop.
In ceea ce priveste piata rezidentiala in luna noiembrie,
consultantii Coldwell Banker afirma ca preturile au ramas la un
nivel similar cu cel din luna octombrie, oferta pastrandu-se de
asemenea in aceiasi parametri comparativ cu luna precedenta.
Noile reguli privind piata muncii sunt prevazute in proiectul de
modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.
Conform documentului, contractul individual de munca se incheie
in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba
romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca
in forma scrisa revine angajatorului. Toti angajatorii au obligatia
de a incheia, in forma scrisa, contractul individual de munca
anterior inceperii raporturilor de munca.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ministrul Muncii are sprijinul nostru pentru varianta propusa
de dansul, aceasta varianta prevede pastrarea sumelor pentru care
se da ajutorul pentru mame, timp de 12 luni, adica minim 600 de
lei, nu mai mult de 3.400 de lei, in cuantum de 85% din salariul pe
ultimele 12 luni “, a declarat vicepresedintele PDL Cristian
Boureanu, dupa sedinta Biroului Permanent National al PDL.
El a aratat ca dezbaterile din BPN au fost in legatura cu
pastrarea acestui cuantum, dar si cu perioada in care se va acorda
aceasta suma. Boureanu sustine ca femeile care au curajul sa-si
asume raspunderea unei decizii de a naste un copil si au servicii
bune trebuie sa fie incurajate sa se intoarca la serviciu, primind
o suma de 500 de lei lunar, pentru cele care se intorc in campul
muncii dupa primele 12 luni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
